171 matches
-
nu putem vorbi despre conducere în afara relațiilor concrete dintre oameni, fie ele directe, nemijlocite, de tipul „față în față”, fie indirecte, realizate prin intermediari. Interacțiunea dintre oameni generează intrarea în funcțiune a unor relații intersubiective (de comunicare, de intercunoaștere, relații socioafective sau de subordonare, de dependență etc.) care, organizându‑se și ierarhizându‑se, dau naștere la o multitudine de structuri informale, neoficiale, psihologice, care își vor începe funcționalitatea alături de cele formale. Structurile informale, numite „organizații clandestine” (Bernoux, 1981), se nasc în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
De unde derivă necesitatea studierii stilului de conducere?tc "2. De unde derivă necesitatea studierii stilului de conducere?" Necesitatea investigării stilului de conducere derivă, în primul rând, din efectele deosebit de relevante pe care practicarea lui le poate avea atât asupra climatului psihologic, socioafectiv, relațional din cadrul organizațiilor sociale, cât și asupra productivității muncii. Un conducător care nu știe să primească, să zâmbească, să strângă mâna, să asculte doleanțele oamenilor, să li se adreseze, să‑i încurajeze, care are atitudini superficiale sau brutale față de problemele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atâta vreme cât există prezența și presiunea liderului autoritar, din punct de vedere psihologic ei fiind „deschiși” influențelor perturbatoare din afară. Ca urmare a practicării stilului de conducere democrat, se creează condiții pentru a reuni într‑un tot armonios eficiența și climatul socioafectiv din grup, în timp ce, ca urmare a practicării stilului de conducere autoritar, subordonații se încarcă de tensiuni emoționale, devin agresivi, sunt gata oricând să „migreze” din câmpul sarcinii, ceea ce face ca între eficiența și atmosfera din grup să apară o discrepanță
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
De asemenea, el poate emite sugestii, opinii și informații sau solicita sugestii, opinii și informații. Pornindu-se de aici, se poate elabora profitul comunicațional-participațional al unui individ, numărul mare de interacțiuni în domeniul instrumental și scăzut în cel al domeniilor socioafective (pozitiv și negativ), arătând că decidentul respectiv este centrat pe sarcină și nu atât pe atmosfera afectivă în care grupul își desfășoară activitatea. Totodată, metoda lui Bales ne ajută să efectuăm analize calitative diferențiate. De exemplu, dacă două persoane au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunicării din cadrul grupurilor mici, psihologul american a descoperit 12 categorii de comportamente ce pot fi manifestate de indivizi. Unele dintre ele țin de domeniul sarcinii (indivizii oferă sugestii, opinii sau informații sau solicită informații, opinii și sugestii), altele de domeniul socioafectiv pozitiv (se manifestă solidaritate, destindere, aprobare) sau de domeniul socioafectiv negativ (manifestări de dezaprobare, tensiuni, agresivitate). În funcție de numărul actelor comportamental-comunicaționale manifestate de un individ în grup, precum și în funcție de calitatea acestora, vom putea deduce în final dacă acel individ este participativ
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de comportamente ce pot fi manifestate de indivizi. Unele dintre ele țin de domeniul sarcinii (indivizii oferă sugestii, opinii sau informații sau solicită informații, opinii și sugestii), altele de domeniul socioafectiv pozitiv (se manifestă solidaritate, destindere, aprobare) sau de domeniul socioafectiv negativ (manifestări de dezaprobare, tensiuni, agresivitate). În funcție de numărul actelor comportamental-comunicaționale manifestate de un individ în grup, precum și în funcție de calitatea acestora, vom putea deduce în final dacă acel individ este participativ sau nonparticipativ, dacă el creează dificultăți instrumentale (legate de domeniul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
idei (în planul intercognitiv), de la apariția unor fenomene ușoare de perturbare a comunicării, cum ar fi bruiajul sau blocajul comunicării, până la fenomene perturbatoare grave cum ar fi filtrarea sau distorsionarea informaților (în planul intercomunicării), de la relații de indiferență și izolare socioafectivă la tensiuni emoționale puternice, la respingeri și atacuri deschise verbale și comportamentale (în plan afectiv-simpatetic). Ameliorarea sau înlăturarea acestor conflicte s-ar putea realiza prin: egalizarea informării persoanelor; transmiterea informațiilor relevante și pertinente, deblocarea comunicării; formarea unor atitudini suportive în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în triade a făcut obiectul unor investigații experimentale încă de multă vreme (vezi Vinacke, Arkoff, 1957). Relațiile din interiorul grupului conțin un mare potențial conflictogen, ele fiind predispuse să degenereze în conflicte manifeste. Mai în toate structurile grupului (cognitive, comunicaționale, socioafective etc.) există germeni ai conflictelor, însă cele mai predispuse la generarea conflictelor sunt structurile de putere ale grupurilor. Aspirația unor membri ai grupului de a accede la statute și roluri mai înalte, de a promova înaintea altora, de a fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 41 (1) Învățământul special se organizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru preșcolarii și elevii cu deficiențe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiențe asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale. ... (2) Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și clase speciale din
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
personală, constructivă; e) indicatori de modelare a valorilor: concretizarea și valorizarea de modele, valori și atitudini sociale și de grup pozitive puternice; de modele de exersare și transfer orizontal și vertical a experiențelor și atitudinilor pozitive; f) indicatori ai climatului socioafectiv: stilul de acțiune a cadrelor didactice asupra elevilor: directă, indirectă; acțiuni ale cadrului didactic orientate spre stimularea conduitei creative individuale și în grup. Organizarea conținuturilor pregătirii practice focalizată pe obiective se corelează cu însușirea componentelor competenței pedagogice prin tehnica micropredării
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
a comunicării (solicitare frontală sau solicitare de răspunsuri interactive elevilor); - competențe rezolutive și evaluative (dirijarea activității practice, cognitive a elevilor etc.); - competențe de manifestare a potențialului formativ (stimularea conduitelor de exprimare directă a opiniei critice etc.); - competențe referitoare la climatul socioafectiv (tipuri de influențe ale profesorului în sfera personalității elevului); - competențe de stimulare a creativității (stimularea conduitei creative a elevului) [Neacșu I., 1990, p. 243-244]. În continuare, în această lucrare, ne vom axa pe definiția dată de Ioan Jinga competenței profesionale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
realizarea scopurilor; - Competența de a înțelege și apoi de a solicita să fii înțeles. - Competența de a acționa sinergic, având capacități subordonate, cum sunt: cooperarea creativă, comunicarea sinergică, valorificarea diferențelor etc. - Competența unei autoreînnoiri echilibrate, o autoreînnoire fizică, spirituală, mentală, socioafectivă a personalității (capacitatea de a produce), care înseamnă păstrarea și sporirea propriei personalități. Această competență este cea care le face posibile pe toate celelalte. 2. Competențe pentru profesia de cadru didactic: A. Competențele de bază ale cadrului didactic Acestea sunt
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
schematic rolurile educatorului modern [Peretti A. de, 1996, p. 143]: UTILIZATOR Mânuitor al aparatelor Informatician Specialist în audiovizual Emil Toroiman marchează cinci factori interpretați ca funcții ocupaționale de bază ale profesorului, respectiv: promovarea dezvoltării sociale și emoționale a elevilor (factorul socioafectiv); dezvoltarea lor intelectuală (factorul cognitiv); utilizarea adecvată a metodelor, mijloacelor și materialelor de către profesor (factorul metodico-material); relațiile profesorului cu adulții în interiorul și în afara școlii (factorul de cooperare); dezvoltarea profesorului însuși și a școlii (factorul de dezvoltare) [Toroiman E., 1993, p
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
pentru integrarea lor școlară, profesională și socială. Acestea sunt destinate copiilor de varsta preșcolara, elevilor și studenților care prezintă diferite deficiențe ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv și vizual), de limbaj, socioafectivi de comportament, persoanelor cu deficiențe asociate sau severe. Articolul 54 Pregătirea școlară și profesională, ocrotirea și educația persoanelor cu probleme speciale se realizează prin: - instituții speciale de învătământ: grădinițe speciale, școli speciale și cămine școală cu clasele I-VIII, școli
HOTĂRÎRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1993/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109498_a_110827]
-
gradul de deficiență; 2. tipul și forma de învățământ în care acesta este școlarizat. Articolul 7 Pentru utilizarea și aplicarea setului de instrumente de evaluare/expertizare trebuie îndeplinite următoarele condiții: a) proba să se desfășoare într-un cadru psihoeducational și socioafectiv adecvat; ... b) setul de instrumente să fie aplicat numai de către specialiști în domeniu: psihologi școlari, psihopedagogi, psihodiagnosticieni, psihologi-consilieri, pedagogi, care au lucrat sau lucrează în învățământ, de regulă în învățământul special; ... c) diagnosticul medical să fie considerat ca punct de
METODOLOGIE din 7 martie 2002 pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare şi evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientarii şcolare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140746_a_142075]
-
gradul de deficiență; 2. tipul și forma de învățământ în care acesta este școlarizat. Articolul 7 Pentru utilizarea și aplicarea setului de instrumente de evaluare/expertizare trebuie îndeplinite următoarele condiții: a) proba să se desfășoare într-un cadru psihoeducational și socioafectiv adecvat; ... b) setul de instrumente să fie aplicat numai de către specialiști în domeniu: psihologi școlari, psihopedagogi, psihodiagnosticieni, psihologi-consilieri, pedagogi, care au lucrat sau lucrează în învățământ, de regulă în învățământul special; ... c) diagnosticul medical să fie considerat ca punct de
HOTĂRÂRE nr. 218 din 7 martie 2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare şi evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientarii şcolare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140745_a_142074]
-
sprijine financiar și material activitățile de performanță în domeniul sportului și al artelor. Capitolul VI Învățământul special Articolul 41 (1) Învățământul special se organizează de Ministerul Educației și Cercetării, pentru preșcolarii și elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale. ... (2) Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și clase speciale din
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 41 (1) Învățământul special se organizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru preșcolarii și elevii cu deficiențe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiențe asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale. ... (2) Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și clase speciale din
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 41 (1) Învățământul special se organizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru preșcolarii și elevii cu deficiențe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiențe asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale. ... (2) Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și clase speciale din
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
copilului. Subliniem eficacitatea intervențiilor prin imagini și desen, mai ușor de vizualizat și de engramat de către copilul cu autism. Cunoscând punctele nevralgice sau dificultățile cheie ale autismului toate activitățile cu caracter educativ-afectiv trebuie să funcționeze ca o axiomă în vederea integrării socioafective și a dezvoltării personalității acestuia. <reflist> Bibliografie selectivă 1. Ajjuriaguera, de J. și Marcelii, D. 1968. „Psychopathologie de l’enfant”. 2. Athanasiu, A. 1983. „Elemente de psihologie medicală”, Ed. Medicală, București. 3. Barabolski, C. 1991. „Autismul infantil. Aspecte biochimice și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
va trezi reacții afective negative și nici nu va implica emoțional întreaga clasă. Efectul pedepsei depinde și de relația pe care profesorul a stabilit-o cu elevii: Pedeapsa aplicată de un cadru didactic care, în mod obișnuit, cultivă o distanță socioafectivă semnificativă între el și elevi va avea efecte minore, posibil negative; aceeași pedeapsă utilizată de un profesor care se impune în fața elevilor prin respect, pregătire profesională și atașament față de clasa respectivă (posesor al autorității epistemice, în sens bochenskian) are șanse
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și în funcție de acesta, va găsi demersurile necesare pentru obținerea obiectivelor propuse, organizându-se mai întâi pe sine iar apoi pe ceilalți. Un bun dascăl trebuie să-și desăvârșească propria personalitate din mai multe puncte de vedere: fizic, mental, spiritual și socioafectiv: pedagogul trebuie să fie un model din tóate punctele de vedere pentru cei cărora se adresează. Abia după ce se cunoaște pe sine și este împlinit ca personalitate el poate să-și cunoască elevii,să le analizeze caracterul pe baza comportamentului
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor de organizare generală a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală, cognitivă, literară, ideologică, enciclopedică, socioafectivă; 1.2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de comunicare, care are implicații pentru limbajul științific, exact, dar și pentru limbajul obișnuit. Absența acestui exercițiu, bazat pe reguli de sintaxă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
starea emoțională a elevului în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale. în literatura de specialitate întâlnim mai multe tipuri de evaluare: * după domeniu: evaluarea în domeniul psihomotor (capacități, aptitudini, deprinderi); evaluarea în domeniul socioafectiv (atitudini); evaluarea în domeniul cognitiv (cunoștințe); * după obiectul evaluării: evaluarea procesului de învățare (atât a achizițiilor, cât și a procesului în sine); evaluarea performanțelor (realizată individual, în grup sau de către grup); evaluarea a ceea ce s-a învățat în școală sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]