117 matches
-
36, 45, 74, 92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică (în spațiu) 34, 258, 304, ~ regională 106, 111, 190, 253, ~ sociolingvistica 228, 273 vedica 77, 152, 241, 312, imn ~ 151, sanscrita ~ 281, 300 velikorusă 165 vendă (tshivenda) 312, 317, 338 veneta 154, 313 vepsă 178, 179, 313, 326, 332 verb(al) 42, 50, 63, 64, 65, 67, 68, 79, 81, 84
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prezentată de Eugeniu Coșeriu în aula Academiei Române, la 15 octombrie 1992 și publicată de Nicolae Saramandu în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. 195 V. conferință "Limba istorică" și "dialect", p. 63. 196 Ibidem, p. 66. 197 Cf. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], passim și Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-51. 198 Aborigen < fr. aborigène < lat. aborigenes "locuitor originar al unei țări". Format din origo, originis, "origine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din limbile indigene nu se utilizează că limba oficială) și parțial exoglosice (în care statutul de limbă oficială este atribuit unei limbi imigrante și unei limbi indigene). Prin definiție, statele parțial exoglosice sînt în același timp parțial endoglosice". (O tipologie sociolingvistica a limbilor, în rev. "Limba română", Chișinău, XIV, nr. 12, 2004, p. 54). 204 Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Multilingvism și limbi minoritare în România, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti", București, 2009, p. 7. 205 V. îndeosebi studiul Eugeniu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
I, București, 1970, pp. 813-818. 215 Marius Sală, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997, p. 311. 216 Apud Joshua A. Fishman, Sociologia limbii: o știință socială interdisciplinara pentru studiul limbii în societate, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran (editori), Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, p. 151. 217 DSL, p. 148. 218 V., între altele, vol. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], subcap. Clasificarea sociolingvistica a limbilor, pp. 72-78 și vol. Introducere în lingvistică generală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
A. Fishman, Sociologia limbii: o știință socială interdisciplinara pentru studiul limbii în societate, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran (editori), Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, p. 151. 217 DSL, p. 148. 218 V., între altele, vol. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], subcap. Clasificarea sociolingvistica a limbilor, pp. 72-78 și vol. Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-58. 219 Introducere în lingvistică generală, p. 58. 220 Actes
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii în societate, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran (editori), Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, p. 151. 217 DSL, p. 148. 218 V., între altele, vol. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], subcap. Clasificarea sociolingvistica a limbilor, pp. 72-78 și vol. Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-58. 219 Introducere în lingvistică generală, p. 58. 220 Actes du Premier Congrès Internațional de Linguistes à la Haye, 10-15
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este vorba de o disciplină propriu-zisă, ci de un spațiu instabil, unde au loc schimburi între diferite discipline, fiecare dintre ele studiind discursul dintr-un punct de vedere care îi este specific: analiza conversațională, teorii ale argumentării și ale comunicării, sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului... (lista nu este exhaustivă) împart, adeseori într-un mod conflictual, acest domeniu de investigație deschis către domenii conexe (sociologie, psihologie, istorie...). În cartea de față am adoptat punctul de vedere al analizei discursului, care nu se referă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Logopedul - una din sarcinile cele mai importante este de a stimula și a crește nivelul de comunicare expresivă sau receptivă, incluzând controlul volumului, frecvenței complexității limbajului. Intervenția sa este ghidată de o serie de teorii ca cea comportamentală, de dezvoltare, sociolingvistică. Educatorul special evaluează nivelul cognitiv și abilitățile funcționale. Rolul său este de a optimiza integrarea copilului într-un cadru organizatoric educațional fie el special sau de masă. Ei acționează din două puncte de vedere teoretice și anume constructiv și comportamental
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Columbia se arată rezervat față de premisele cognitivismului, precizând că, în ultimă instanță, "crearea și interpretarea sensurilor nu este doar o problemă pur mentală; ea poartă întotdeauna amprenta materiei lingvistice folosite în acest proces"55. Avantajul unei asemenea abordări, care reunește sociolingvistica lui Mihail Bahtin, diverse doctrine filozofice, pragmatica actuală ș.a., este că ea ține cont de "cadrele" specifice care contribuie la configurarea sensului textemelor (și, implicit, al textelor însele); dezavantajul rezidă, însă, în faptul că Boris Gasparov tinde să reducă "materia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu mai sunt cele de la clasă. Profesorii de franceză trebuie să găsească o soluție convenabilă referitoare la norma de adoptat sau ajustat în raport cu realitatea lingvistică. Pentru profesorul de limbă franceză soluția este de a preda limba standard. Dar sub influența sociolingvisticii și a lingvisticii funcționale, pozițiile didacticienilor s-au schimbat în sensul integrării celorlalte norme în predare. Ideea integrării varietății utilizatorilor și a dinamicii limbii în predarea limbii franceze se impune cu greu mai ales în țările francofone unde profesorii de
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
limba este un fapt social atunci lingvistica este o știință socială. și elementul variabil care dă dovada schimbării lingvistice este schimbarea socială. Pentru Labov esența socială a limbii este atât de evidentă, încât el pune la îndoială chiar termenul de sociolingvistică care ar trebui să ia în calcul aspectul social al limbilor. Obiectele de studiu ale sociolingvisticii sunt structura și evoluția limbajului în cadrul contextului social format de comunitatea lingvistică. Această comunitate lingvistică se definește printr-o participare la un ansamblu de
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
dovada schimbării lingvistice este schimbarea socială. Pentru Labov esența socială a limbii este atât de evidentă, încât el pune la îndoială chiar termenul de sociolingvistică care ar trebui să ia în calcul aspectul social al limbilor. Obiectele de studiu ale sociolingvisticii sunt structura și evoluția limbajului în cadrul contextului social format de comunitatea lingvistică. Această comunitate lingvistică se definește printr-o participare la un ansamblu de norme și prin împărtășirea acestor norme. Profesorii sunt cei care transmit normele locutorilor mai mult sau
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
și universități din Franța: Ecole pratique des Hautes Etudes, Universitatea Nanterre, Universitatea Rouen etc. Activitățile desfășurate în cadrul acestor universitați sunt focusate pe interpretare și traducere, pe cercetări lingvistice, limbi străine aplicate (LEA) etc. La Universitatea Rouen, cercetările se orientează spre sociolingvistică și socioterminologie; la Universitatea Lyon II există un Centru de cercetare pe teme de traducere și terminologie; la Universitatea din Toulouse funcționează Centrul de Terminologie și Neologie (CTN). Cele mai vechi reviste de terminologie sunt: La Banque des mots (apare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
psittaco- ornitosi polmonare" (s.f.), pt. "pulmăo dos criadores de pάssaros" (s.m.) [BR]. III.9.2. Metafore "călătoare" Fac parte din clasa metaforelor "călătoare": med. blestemul Ondinei, călcâiul lui Achile, mărul lui Adam, sindromul Alice în Țara Minunilor etc. utilizate în sociolingvistică, mai ales, în discursul specializat cu grad mare de popularizare a științei. În sens general, conceptul de metaforă "călătoare" este utilizat în studiul lexicului și are în vedere construcții cvasi-universale, aparținând "moștenirii culturale a Europei" (D. Chiș, 2005) dintre care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
și Științe ale Comunicării 16. Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
și Științe ale Comunicării 16. Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
corsicane. De fapt, limba corsicană este recunoscută ca o limbă cu standardul internațional ISO 639. Cele două poziții pot fi considerate reconciliabile: prima este o perspectivă tipologică (structurală), în timp ce a doua este punctul de vedere al reprezentării și dezvoltarii. În sociolingvistică, tipologia lui Heinz Kloss a rezolvat problema definirii unei limbi: limba corsicană este o limbă Ausbau sau de dezvoltare (separată de italiană); dar corsicana si italiana, prin afinitatea structurilor lor, formează împreună un diasistem (sau limbă de la distanță sau limbă
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
muntenegreni. În fosta Iugoslavie era și denumirea uneia dintre limbile oficiale, pe lângă limba slovenă și limba macedoneană. Variante oficiale ale acestei denumiri mai erau „limba croatosârbă”, „limba sârbă sau croată” și „limba croată sau sârbă”. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, termenul „limba sârbocroată” denumește o limbă "abstand", adică dialectele și graiurile sale prezintă suficiente trăsături structurale comune obiectiv stabilite pentru a constitui o limbă unitară. În același timp, această entitate lingvistică constă din patru limbi standard aparte, care formează tot
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
("hrvatski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Croata este limba maternă a 5-6 milioane de vorbitori, fiind limbă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
(cu alfabetul chirilic "српски jeзик", cu alfabetul latin "srpski jezik") este o limbă indo-europeană din ramură limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este in acelasi timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroata” și, printr-un termen neutru, diasistemul slav de centru-sud, dar și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
anul 2002), Radio Antena C (până în 2007), Radio Vocea Basarabiei, Radio România Actualități, Radio România Internațional, BBC; TV Moldova, Euro TV etc. Se impune ca autor de articole pe teme culturale (literatură, artă, învățământ, starea limbii române în R. Moldova, sociolingvistică, etnologie ș.a.), prin articole și emisiuni radiofonice de cultivarea limbii. Cultivă cu succes interviul, cronica literară, eseul, semnând numeroase materiale (inclusiv prefețe și postfețe) consacrate unor personalități marcante ale spiritualității naționale (M. Eminescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, Marin
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Cernăuți (1981-1986), urmând apoi aspirantura (1989-1991) și obținând în anul 1993 titlul științific de doctor în filologie și în filozofie cu teza "" Situația bilingvismului româno-rus în sudul arealului regiunii Cernăuți"" (în ). Este Magistru de onoare în drept și specialist în sociolingvistică. Ion Popescu este autor a peste 100 articole științifice în domeniul sociolingvisticii, dreptului internațional, drepturilor omului și minorităților naționale, demografiei etc. publicate în limbile engleză, franceză, rusă, ucraineană și română. Este coautorul studiului academic "Românii din Ucraina: între trecut și
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]