165 matches
-
german începe prin a stabili două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cercetării în rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: - limbajul gestual național, - psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; - expresie facială și corporală; - exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; - teoria și metodica traducerii; - limbaj gestual internațional; - etica profesională. - cursuri de ORL, - istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
le percepe ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reportajului și a faptului divers jurnalistic, a povestirii orale sau a anecdotei cotidiene. Capitolele ce urmează vor fi consacrate unei astfel de ipoteze asupra unităților minimale de compoziție textuală, forme fundamentale ale limbajului elementar, deplasând analiza lui Bahtin din câmpul sociolingvistic al genurilor discursive, în direcția celui lingvistic mai restrâns al textualității. Cea de-a doua ipoteză esențială a lui Bahtin se referă la relațiile unităților (fraze sau propoziții) cu acel "întreg al enunțului finit", cu organizarea sa compozițională: Toate enunțurile
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
model de analiză pe care l-au detaliat dicționarele ulterioare. Articolul alde (scris etimologic, potrivit normelor ortografice ale vremii, al-de)3 din DA (tomul I, 1907) e un alt exemplu de tratare pertinentă și surprinzător de modernă, cu indicarea valorilor sociolingvistice și a funcțiilor pragmatice pe care le îndeplinește cuvântul 4. Cele mai multe gramatici din secolele al XIX-lea-al XX-lea au neglijat forma alde, adesea omițând-o cu totul din descrieri. Mai multe date oferă GA I: 177−178 și
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni în limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ligvistic de la Praga în abordările analitice ale limbii, au constituit baza de dezvoltare a două noi domenii de cercetare lingvistică, mult dezbătute în timpurile moderne și cumulând un număr imens de specialiști și studii dintre cele mai documentate: PRAGMATICA și SOCIOLINGVISTICA. Cercul Lingvistic de la Praga, adăugase așadar la celebrul concept moscovit, „Limba, un sistem de relații specifice”, noțiunea de „Limbă, ca sistem mobilizat spre atigerea unor scopuri, limba - ca sistem teleologic”, principiu recognoscibil între teoriile de bază pe care le enunță
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
tranziție spre sau dinspre comunism, prin legitimarea propriului limbaj, adică prin adaptarea acestuia la noile reguli ale contextului social și politico-ideo-logic. Această legătură dintre limbaj și conjunctura socială a fost analizată de sociologul contemporan Pierre Bourdieu 212. Specialiștii consideră teoriile sociolingvistice ale acestuia drept o continuare a temei jocurilor lingvistice dezvoltată de Wittgenstein 213 în domeniul filosofiei aplicate 214. Membru al Cercului de la Viena care a definit principiile pozitivismului logic, Wittgenstein va considera în perioada târzie a carierei sale că semnificația
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
simulat. Pentru perioada prerevoluționară, pentru care nu există corpusuri de texte orale de medie formalitate (transcrise), au fost utilizate (inclusiv pentru exemplificările din gramatici și dicționare) texte literare care inserează replici dialogate, simulând (verosimil) comunicarea orală autentică. 2 Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă de către interlocutori în cadrul conversației. (cf. Manu Magda 2003a). 4 Pentru descrierea diferitelor tipuri de alocutive, vezi, între
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
E totuși greu de crezut că în lumea interlopă ar fi acționat atît de eficient moda anglicizantă și practica Internetului; mai curînd este vorba de evoluții paralele, bazate pe mecanisme identice ale limbii și ale gîndirii, ca și pe situații sociolingvistice similare: răspîndirea masivă a argoului și a jargonului în spațiul public creează pretutindeni o nevoie de metalimbaj, de termeni care să descrie, mai mult sau mai puțin riguros, practicile lingvistice specifice.
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
pălărie, cocalari, ursari etc.", Evenimentul zilei, 19.03.2002). O asemenea evoluție semantică e plauzibilă - termenii pentru categorii sociale considerate inferioare se transformă firesc în insulte, cu sens peiorativ agravat (țăran, cioban, mitocan) - dar rămâne să fie dovedită pron cercetări sociolingvistice serioase. Mi se pare că sensul puternic peiorativ ar putea avea și o altă sursă, iar explicația ocupației rușinoase să se fi adăugat ulterior. E izbitoare asemănarea cuvântului cu un termen vulgar din argou (denumind organul sexual masculin) - cocar (înregistrat
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
cu full options" (roportal.ro). Sensul este, în acest caz, "bun", "tare", "performant". De fapt, prin extindere, orice termen apreciativ la modă (mișto, marfă, bazat) devine la fel de ambiguu și polisemantic ca prototipul evaluării (bun). Din punct de vedere stilistic și sociolingvistic, termenul este deja larg răspîndit: foarte folosit în limbajul tinerilor, apare des pe forumuri din Internet și în texte de muzică de orientări oarecum diferite, dar cu nivele de adresare asemănătoare (, Atunci când ești împărat / Pe mâna ta ești bazat", N.
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
care l-au detaliat dicționarele ulterioare. Articolul alde din Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, redactat sub conducerea lui Sextil Pușcariu, vol. I, 1907) e un exemplu de tratare pertinentă și surprinzător de modernă a unui cuvînt, cu indicarea valorilor sale sociolingvistice și a funcțiilor pragmatice pe care le îndeplinește. Dicționarele disting în genere în utilizarea lui alde (considerat adjectiv pronominal nehotărît, provenind dintr-o construcție cu sens probabil partitiv) mai multe valori: plasat înaintea unui nume propriu (cu formă de singular
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
vorbirii țiganilor; în textul unei melodii parodice (}iganii și internetul) apare de pildă formularea " Nu știe nici să vorbește, dar să-i vezi cum chatuiește, poate-o să le folosește...". Din păcate, nu am suficiente date - ar fi necesare investigații sociolingvistice serioase asupra fenomenului - pentru a afirma că această trăsătură este sau nu reală; mi se pare mai curînd una atribuită, poate un mod inconștient de a-i identifica pe vorbitorii țigani cu străinii care învață o română aproximativă. Nu e
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
inteligenței veritabile. Sînt studii publicate între 1957 și 2003, dar chiar cele mai vechi nu par învechite; dimpotrivă, raportate la contextul apariției lor, frapează prin modernitate. Pornind de la datele tradiționale ale dialectologiei, Magdalena Vulpe s-a ocupat de limba vorbită, sociolingvistică, dialog, domenii care urmau să devină tot mai actuale, mai "la modă". Recitind aceste texte, îți dai seama că Magdalena Vulpe reușea de fiecare dată nu numai să comunice ceva nou în planul datelor sau al interpretării, ci și să
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
între discuția teoretică, clarificarea metodologică și surpriza datelor concrete, a exemplelor spectaculoase culese din cercetarea de teren. Încerc să dovedesc, în acest spațiu restrîns, interesul ideilor sale, din păcate fără a putea reproduce eleganța demonstrațiilor. Magdalena Vulpe a disociat termenii sociolingvistici și stilistici - dialectal, popular, vorbit, standard, cult etc. - invitînd la precizie în folosirea lor atît de adesea confuză și aproximativă. A stabilit diferențe între caracterul arhaic și cel conservator, cu prudență în distingerea elementelor relevante de cele irelevante. Într-o
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cu pronume invariabil o degradare a relativului cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să considerăm că există, începând dintr-un stadiu foarte vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
împărați, îmbrăcați în haine scumpe... ai fi jurat că-s vii"). Varianta panaramă e probabil rezultatul unui proces de asimilare fonetică (sub presiunea celor doi a din cuvânt); simțită ca o deformare incultă (sau cu rezonanțe slave), forma asociază mărcile sociolingvistice cu potențialitățile negative ale sensului, specializându-se ca etichetă peiorativă și ironică. În ultima vreme, panaramă se găsește destul de des în presă, mai ales cu sensurile (uneori greu disociabile) de "scandal, atitudine provocatoare" și "comportament ridicol, spectacol involuntar comic": "în fața
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
a (cu orice preț) și, in extremis, p a r v e n i r e a însăși. (Am în vedere, bineînțeles, numai conotațiile morale ale acestor termeni neutrali, - valorizabili, însă, peiorativ sau nu, conform poziției și mentalității fiecărui grup sociolingvistic.) La origine, ar fi un *bhergh "înalt" (cf. bher "a înălța", ca și "a scoate în relief, în evidență", - sau bher "a domina, a se distinge"); de unde, între altele, sanscritul brdo ("movilă", "măgură" ș!ț, "colină", "deal") și brhant ("mare
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
control sau utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
oficial al animalului de casă e concurat de alte denumiri, printre altele și pentru că fiecare dintre stăpîni poate avea preferințele sale onomastice; sînt destule animale care nici nu primesc un nume etc. E totuși foarte interesant - din punct de vedere sociolingvistic - să descoperi care sînt modele, preferințele, justificările zoonimelor (numelor de animale) într-un moment istoric dat. În studiul său monografic din 1936, Nume de persoane și nume de animale în țara Oltului, Ștefan Pașca aducea multe informații interesante despre modalitățile
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
Rodica Zafiu Formulele de adresare au fost studiate din punct de vedere pragmatic și sociolingvistic mai mult decît alte fenomene al limbii vorbite; și e drept să fie așa, pentru că importanța lor este foarte mare. Sînt semnale de recunoaștere, prin care se manifestă imediat statutul interlocutorilor și relațiile dintre ei; au funcții în organizarea comunicării
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
Punctuația e de obicei neglijată, despărțirea vocativului prin virgulă de restul enunțului fiind o regulă deseori încălcată. Destul de recente sînt împrumuturile - evident anglo-americane: "Ce să te ajut man?" (computergames.ro). În contexte jurnalistice se poate observa reconstituirea documentară a contextului sociolingvistic: într-un reportaj despre droguri, personajul față de care se folosește termenul de adresare moșule este desemnat mai întîi ca puștiul: "Puștiul nu e deloc amărât. E îmbrăcat bine și ține la vedere un telefon miniatural și un lanț gros de
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]