172 matches
-
de clasa de origine pierd progresiv în pondere în favoarea determinărilor școlare care constituie retraducerea acestora. Populația școlară constituie "locul geometric" al tuturor relațiilor dintre sistemul școlar și sistemul claselor sociale, distribuite inegal față de cultura și codul lingvistic școlar (conform teoriei sociolingvistice a lui Bernstein). Nereușita școlară a celor defavorizați social este legată în felul acesta de factorii sociali și se înregistrează astfel "fenomenul mortalității școlare" ca înlăturare de la accesul spre treptele superioare de învățământ prin sancțiuni menținute în școală de examene
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în care clasa socială dominantă reglează instituționalizarea codurilor elaborate ca mijlocitoare ale transmiterii conținutului învățământului în școală, și, implicit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în care clasa socială dominantă reglează instituționalizarea codurilor elaborate ca mijlocitoare ale transmiterii conținutului învățământului în școală, și, implicit, ale reproducției socio-culturale la nivelul instituției școlare. (Bernstein, B., 199638) Cum limbajul (codul lingvistic), ca principal mijloc
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ne raportăm la aceasta (v. Internet 37). Într-adevăr, la nivel morfologic, mutațiile structurale create de mediul comunicațional cibernetic conduc la apariția unor noi structuri de gândire și de raportare a omului la lume, generând astfel o nouă paradigmă comportamentală sociolingvistică. (T5) Catalimbajul online este un limbaj natural. Această din urmă teză este adevărată dacă acceptăm definiția lui Alfred Tarski (conform cu Enescu, 1985/2003, pp. 229-230), potrivit căreia limbajul natural este: (a) universal, referindu-se la toate domeniile existenței umane și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să utilizeze minciuna cu tot mai multă precizie și eficiență; • preponderent colectivă, care vizează componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
utilizat și în alte ocazii"31. O importanță deosebită o are modul în care participanții instituie relația și dinamica procesului discursiv. Negocierea și construirea locului fiecăruia se face doar în și prin interacțiune discursivă. Ansamblul de constrângeri care codifică practicile sociolingvistice și din care rezultă condițiile de producere și de interpretare ale unui act de limbaj poartă numele de contract de comunicare. Pentru Patrick Charaudeau, noțiunea de contract de comunicare presupune faptul că "indivizi aparținând aceluiași corp de practici sociale sunt
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Patrick Charaudeau, noțiunea de contract de comunicare presupune faptul că "indivizi aparținând aceluiași corp de practici sociale sunt susceptibili de a se pune de acord asupra reprezentărilor discursive ale acestor practici sociale"32. Acest contract pornește de la un anumit status sociolingvistic al diferiților protagoniști discursivi, care le subdetermină enunțurile și care se bazează pe ideea enunțată mai sus a construcției în comun a sensului de către participanții la un act de comunicare. Construcția sensului presupune noțiunea de strategie de discurs, care răspunde
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
indirectă (interjecțiile adresative, de exemplu). Pronumele au cea mai puternică integrare enunțiativă - pot îndeplini diverse funcții sintactice, inclusiv cea de subiect, sunt supuse mecanismului acordului și în vorbire indirectă se transformă în pronume de persoana a III-a. În descrierile sociolingvistice, formulele de adresare sunt un indicator al relației dintre locutor și alocutor, dar și al altor variabile - caracteristicile sociale ale vorbitorului și situația extralingvistică 2. Mai mult decât atât, cultura fiecărei țări sau ideologia momentului 3 explică selecția uneia sau
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
model de analiză pe care l-au detaliat dicționarele ulterioare. Articolul alde (scris etimologic, potrivit normelor ortografice ale vremii, al-de)3 din DA (tomul I, 1907) e un alt exemplu de tratare pertinentă și surprinzător de modernă, cu indicarea valorilor sociolingvistice și a funcțiilor pragmatice pe care le îndeplinește cuvântul 4. Cele mai multe gramatici din secolele al XIX-lea-al XX-lea au neglijat forma alde, adesea omițând-o cu totul din descrieri. Mai multe date oferă GA I: 177−178 și
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cercetării În rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: limbajul gestual național, psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; expresie facială și corporală; exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni în limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cercetării în rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: - limbajul gestual național, - psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; - expresie facială și corporală; - exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; - teoria și metodica traducerii; - limbaj gestual internațional; - etica profesională. - cursuri de ORL, - istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul de vedere al indivizilor, una dintre trăsăturile definitorii ale identității lor etnice sau chiar ale identității lor personale. În paralel, numeroase studii sociolingvistice arată că orice grup care se construiește ca atare tinde să producă trăsături lingvistice emblematice, care duc la formarea unei varietăți de limbă (sociolect, tehnolect, regiolect, argou, jargon etc.) sau, uneori, a unei limbi specifice (Blanchet, 2000, p. 114 și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cum percep membrii unui grup, ai unei generații sau cohorte sociale anumite evenimente ori acțiuni. O povestire explică și modul în care perceperea, trăirea sau interpretarea de către indivizi a evenimentelor sociale este legată de dezvoltarea lor individuală (Stewart, 1994). Aplicații sociolingvistice Povestirile vieții pot fi, de asemenea, utilizate pentru a explica și a defini relațiile și apartenența la un grup, în special cu referire la limbajul folosit în acest scop. Relatările indivizilor despre viața lor conțin unități discursive, grade de coerență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și educația sa vor determina modul în care este abordată interpretarea poveștii vieții. Un sociolingvist va aplica, în primul rând, teoriile din cadrul disciplinei sale și abia apoi teorii din alte domenii care l-ar putea ajuta să elucideze anumite aspecte sociolingvistice. Maniera în care cercetătorul va folosi, în orice circumstanțe, acea teorie pentru a interpreta o poveste a vieții ar putea depinde, în cele din urmă, de nevoile specifice ale proiectului de cercetare derulat în acel moment. Ca o ilustrare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
domeniul acoperit devine mai complex (de exemplu, aviație - dragoste) noțiunea nu mai poate viza bogăția relațiilor și asociațiilor semantice pe care le presupune lexicul. În concepția lui M. A. K. Halliday, se poate determina un cîmp al discursului aplicabil varietății sociolingvistice realizate de termenii diferitelor specialități, încît terminologia unui limbaj de specialitate constituie cîmpul dicursului realizabil în acest limbaj. Cîmpul semantic este aria acoperită de potențialitățile semnificante ale unei unități lexicale în limbă, dar acest concept nu este ferit de o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
competența lingvistică, limitată la activitatea verbală, s-a recurs la competența discursivă pentru a denumi aptitudinea de a folosi regulile limbii în diversitatea situațiilor, deschizînd astfel drumul spre competența comunicativă printr-o fază intermediară, orientată în mod deosebit spre problemele sociolingvistice și dominată de modelele unor genuri discursive concrete. Competența discursivă are însă zone de interferență cu competența pragmatică, aceasta cuprinzînd toate principiile generale ale schimbului verbal, comune tuturor genurilor de discurs. Încercînd o sistematizare a competențelor de bază, P. Charaudeau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituirea ansamblului. V. gen de discurs. FREYTAG 1857; PAVIS 2002; PIERRON 2002. NM F FAȚĂ. Noțiunea "față" este folosită în pragmatică și în lingvistica interacționistă pentru a defini imaginea personală, construită de vorbitor în cadrul unei interacțiuni verbale. Rezultat al perspectivei sociolingvistice asupra noțiunii de "persoană", conceptul de "față" este exploatat atît în studiul interacțiunilor verbale, cît și în cel al politeții în limbaj. Conceptul îi aparține lui E. Goffman, care îl opune celui de "teritoriu". Plecînd de la un paralelism între comunicare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vreme ce fiecare stil individual este realizat ca atare și este concretizat în texte, discursuri și enunțuri, stilul funcțional, ca secțiune a limbii, este o formă conceptuală, concretizabilă numai indirect prin stilurile individuale, iar nu printr-o formă proprie. În termeni sociolingvistici, situația ilustrează raportul dintre idiolecte și sociolect, acesta din urmă reprezentînd rezultatul inducției ce pornește de la situațiile singulare oferite de celelalte. Cînd este orientat spre redarea cunoașterilor, întrucît acestea sînt deseori realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corpus fiind în mod implicit asociat discursului. Dacă analiza statistică are, pentru mulți cercetători, avantajul certitudinii, acesta este totuși relativ, depinzînd de nivelul de inferență la care se situează cel care face interpretarea. Inferența pleacă de la indicatorii numerici la parametrii sociolingvistici care au definit construirea corpusului, transformînd constatările în opinii. De la nivelul primar al datelor observate (raport statistic de reprezentativitate), se poate urca, pierzînd proporțional din siguranța pe care o conferă cifrele, înspre analiza fenomenelor observabile (raport pertinent de mărturie), a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat după 1960 și tinde să stabilească, acolo unde
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat după 1960 și tinde să stabilească, acolo unde este posibil, relația dintre variațiile lingvistice și cele sociale, eventual, chiar sub forma relației dintre cauză
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de importanță. Perspectiva topologică asupra discursivității constă în construirea unui sistem de repere ale discursului de nivel inferior celui al formațiilor discursive, cel al comunităților de comunicare și al evenimentelor comunicaționale care le caracterizează, dînd astfel un ansamblu de natură sociolingvistică studiului discursurilor considerate separat și privite ca vectori ai reprezentărilor ideologice. Topologia discursurilor se structurează astfel prin raportarea la comunitățile discursive, îndeosebi prin raportarea la caracteristicile care țin de formele de circulație a discursurilor pe care le organizează și pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]