5,538 matches
-
categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
întâmpinați refugiații români în Franța de după 1947, când intelectualitatea occidentală se situa, în covârșitoarea ei majoritate, la stânga eșichierului politic. Se pare că deja la momentul respectiv intelighenția franceză renunțase cu totul să mai aspire la ceea gândire întrebătoare care, potrivit sociologului Edgar Morin, ar fi trebuit să caracterizeze esența naturii unei intelectualități moderne. Demarxizarea elitelor pariziene avea să se producă (și într-o proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. Era normal ca o atare conjunctură să determine configurații ceva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
istoria sa nume de mari dascăli care au predat aici sau de absolvenți de renume-Gh.BOGDAN-DUICĂ, Nicolae LONGINESCU, Iorgu IORDAN, Petre ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ, generalul Eremia GRIGORESCU și Gheorghe ZANE, dar și oameni de știință ai prezentului, academicianul Constantin Gh.MARINESCU, politolog, sociolog, istoric de frunte al neamului, dar mai ales al Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni, matematicianul Cristian S.CALUDE, profesor la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, Dumitru IACOBAȘ, cercetător în biofizică la Colegiul de Medicină ''Albert Einstein'' din New York și
PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Profdrgheorghe_felea_o_personalitatea_pompiliu_comsa_1342964517.html [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
-
de Ludwig van Beethoven pe textul lui Friedrich Schiller: „Frați pe lume toți noi suntem". Aici s-au adunat mai mult ca oriunde, toate semințiile lumii și, după cum am spus ceva mai sus, subliniez iarăși ce spun statisticile și părerile sociologilor. Nicio altă țară din întreaga lume nu egalează Canada în politica de egalitate a drepturilor omului. Sigur că loc de mai bine este oricând, dar aici s-a atins gradul cel mai înalt la care a putut omenirea să ajungă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu...». 19 - 30 Septembrie 2014, am participat la Miercurea Ciuc, județul Harghita, la lucrările celei de a XX - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat: « Bucuria slujirii
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456480746.html [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
celorlați semeni frumosul, nu este greu să scrii. Rare sunt talentele autentice, iar eu am avut marele privilegiu să cunosc un om înzestrat de divinitate, ce prin muzica sa, coboară în interiorul fiecărui spectator binele, pacea ... IX. CRISTINA OPREA - INTERVIU CU SOCIOLOGUL PETRE POP DESPRE PRIMA ȘCOALĂ ROMÂNĂ - 1879 CÂMPIA TURZII, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. Cristina OPREA: Mă găsesc la Câmpia Turzii în incinta Muzeului „Școala Românească 1879” și îl am invitat pentru dumneavoastră pe
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
PRIMA ȘCOALĂ ROMÂNĂ - 1879 CÂMPIA TURZII, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. Cristina OPREA: Mă găsesc la Câmpia Turzii în incinta Muzeului „Școala Românească 1879” și îl am invitat pentru dumneavoastră pe domnul Petre Pop, sociolog și consilier județean, cel care iubește cultura și se dedică pentru susținerea ei. Astăzi de Zilele Câmpiei Turzii aș dori să vă întreb ce semnifică pentru dumneavoastră acest oraș? Petre POP: În primul rând Câmpia Turzii înseamnă acasă. Cred că prin asta
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
astea în care cultura este considerată ca fiind mai puțin importantă sau un domeniu secundar. Citește mai mult Cristina OPREA: Mă găsesc la Câmpia Turzii în incinta Muzeului „Școala Românească 1879” și îl am invitat pentru dumneavoastră pe domnul Petre Pop, sociolog și consilier județean, cel care iubește cultura și se dedică pentru susținerea ei. Astăzi de Zilele Câmpiei Turzii aș dori să vă întreb ce semnifică pentru dumneavoastră acest oraș?Petre POP: În primul rând Câmpia Turzii înseamnă acasă. Cred că prin asta
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
după tradiția Pelasgimii > Valahimii, și noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază“: Tot Pasăre Măiastră pe umăr de pandur Lui George Corbu ce - într-un Cuvânt înainte la antologia Printre epigramiștii olteni (Craiova, 2008, p. 6) - citează caracterizarea făcută olteanului-etalon de sociologul Petre Pandrea (1904 - 1968): «[olteanul] are limba „nițel cam lată și păroasă, vitalitatea, simțul de ordine, practicitatea și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și Pasărea Măiastră pe alt umăr“». De-au cobilițe-săbii, ori coase
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
niciodată că s-a înșelat. Dacă în schimb cel necredincios e cel care se înșeală, fiindcă Dumnezeu există, dar se declară ateu, atunci el va suporta o veșnicie efectele necredinței sale” (osânda iadului). Despre Muncă s-au pronunțat diverși scriitori, sociologi, filozofi și oameni politici. Iată ce spune filozoful D.D.Roșca: „Munca, pentru cei ce se dăruiesc, poate fi un adevărat izvor de fericire, întocmai cum creatoare de fericire sunt pentru alții meditația, sentimentul religios, creația artistică, creația științifică, speculația filosofică
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
puteau lipsi din acest florilegiu, excepționalele versuri patriotice ale lui Mihai Eminescu: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii,/ Țara mea de dor?/ Brațele nervoase,/ Arme de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!//” Filosoful, istoricul, sociologul german Wilhem Dilthey sintetizează în câteva fraze dragostea de patrie astfel: „Problema lumii se rezolvă pentru noi - în măsura în care poate fi rezolvată - prin contemplarea propriei noastre realități lăuntrice. Fenomenul cel mai minunat este propria noastră existență. Cel mai mare mister este
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
de stat și domnitori: dr. Petru Groza, Alexandru Ioan Cuza, au lăsat și ei o urmă luminoasă din gândirea lor legată de țară și neam. O altă secvență destul de consistentă este intitulată: „Înțelepciunea educației” și cuprinde scriitori, pedagogi, învățători, filosofi, sociologi, care au contribuit într-un fel sau altul la desăvârșirea spirituală și educativă a generațiilor tinere. Sunt extrem de multe lucruri de spus și de citat din mărgăritarele înțelepciunii tuturor acestor creatori, este imposibil să-i amintim pe toți. Alt capitol
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
inoculează ideea că nu avem personalități adevărate, că nu promovăm valori autentice, iar despre decesul neașteptat al lui Gheorghe Buzatu nu suflă nimeni un cuvințel. Așa, în ultimul deceniu ne-au părăsit discret mari matematicieni, mari fizicieni, filosofi, juriști, biologi, sociologi și psihologi, acoperiți de o tăcere jignitoare și vinovată prin lamentațiile orăcăitoare că nu avem personalități creatoare, nu avem valori autentice. Ba avem, avem bătrâni de staturi amețitoare, avem tineri care crează major în spațiul cultural mondial, în contextul în
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și 19 noiembrie, la Cinema Elvira Popescu din București. Seria de proiecții și dezbateri marchează 25 de ani de la prăbușirea Zidului și a simbolicei Cortine de Fier care a împărțit Europa în două. Șase filme și două dezbateri cu istorici, sociologi și politologi vor pune în discuție moștenirea Cortinei de Fier și zidurile ridicate în Europa ultimelor decenii. Cinepolitica Extra Time va începe luni, 17 noiembrie, de la 18.00, cu o reconstituire unică a împrejurărilor în care un Zid a tăiat
25 de ani la căderea Zidului Berlinului – proiecții și dezbateri la Cinepolitica Extra Time by http://www.zilesinopti.ro/articole/8199/25-de-ani-la-caderea-zidului-berlinului-proiectii-si-dezbateri-la-cinepolitica-extra-time [Corola-blog/BlogPost/100372_a_101664]
-
tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie", invitat fiind domnul Claudiu Bălan - Președintele Asociației "Ortodoxia Tinerilor" din Galați. 30 Iunie 2014 - seară duhovniceasca și lansare de carte cu tema "Sfinții de lângă noi. Întâmplări, portrete, reflecții" invitat fiind domnul Ciprian Voicilă - Sociolog la Muzeul Țăranului Român din București. 05 - 06 Iulie 2014 - am organizat o campanie de suflet pentru Parohia Ortodoxă Română din localitatea Vidacut, județul Harghita, condusă de către Părintele Horia Răcea, unde, la inițiativa Părintelui Marius Ștefan Suiugan, am dus și
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale românești în spiritualitatea europeană și universală. Realizează chiar profiluri ale unor personalități (Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu Motru și Dimitrie Gusti, George Călinescu ș.a.) Definită îndeobște ca ,, atribut universal al umanității”, ce
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
creării și descoperirii personale pentru o mai buna integrare în lume, în societate. Vă ofer așadar oportunitatea de a face parte din acest minunat proiect și a lua împreuna cu fiece elev, părinte, cadru didactic, antrenor de viață, psiholog ori sociolog, specialist în comunicare, etc... vă invit ca împreuna cu dumneavoastra, cu mine, cu noi toți să acordăm minimul nostru sprijin, dramul de încurajare de care este nevoie și pentru care fiecare dintre noi în parte, personal, a fost recunoscător la
O DIFERENŢĂ – PROIECTUL PILOT ZBURD de RADU ROBERT ZACIU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Radu_robert_zaciu_o_diferenta_pr_radu_robert_zaciu_1346661466.html [Corola-blog/BlogPost/343750_a_345079]
-
complicații după un accident de mașină mai vechi. Adeluș semăna cu acesta fizic, ca ținută, în gândire, dorințe și manifestări. Talentul său muzical, observat din vremea copilăriei, a fost cu atenție cultivat și dezvoltat cu sprijinul și strădania mamei, Maria, sociolog de marcă, din echipa academicianului Ștefan Milcu. A luat de timpuriu lecții de pian și apoi de canto cu binecunoscuta Magda Ianculescu. Viața Adei a avut mereu un parcurs ascendent. Conservatorul a însemnat pentru ea perfecționarea la sânge. După absolvire
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1486294567.html [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
valoare se uită doar la o fațetă, desigur că poate fi numit egoist. Doar cei care privesc ambele fațete; avers & revers pot obține ceea își doresc, adică IUBIREA. Iubirea aceea reciprocă pentru care se luptă orice ființă umană. Filosofi și sociologi din toate timpurile au încercat să definească acest sentiment, care prin puritate poate deveni NOBIL, iar prin egoism poate deveni distrugător. Nu încerc să argumentez sau să motivez ce ar trebui să facem atunci când iubim. Dacă sentimentul nostru este sincer
VORBIND DESPRE DRAGOSTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vorbind_despre_dragoste_mihai_leonte_1330063629.html [Corola-blog/BlogPost/357932_a_359261]
-
ar crea prin ecumenism. Intenția este întoarcerea la Biserica Primară la unitatea Bisericii să împlinim rugăciunea Mântuitorului ca toți să fie una. Trebuie să vedem realitatea așa cum este. Numărul creștinilor scade pe zi ce trece, natalitatea este foarte scăzută, iar sociologii anticipează că în opt până la zece generații vom fi doar o minoritate în Europa, în defavoarea altor religii. Deci este ceasul să ne trezim și să ne apropiem unii de alții, dar fără să facem nici un fel de confuzie. Fără ca noi
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Traind_cu_adevarat_credinta_ortodoxa_ea_ne_duce_la_implinirea_firii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
în domeniul politic și economic, cu destulă prudență și rezervă, ajungând până la a face o nouă diferențiere între Europa comunitară și Europa de Est. Această diferențiere este dată de frontiera invizibilă dintre tradiția și spiritualitatea occidentală și cea orientală ortodoxă . Mai mulți sociologi consideră că acceptarea țărilor din Europa Centrală, cum ar fi, de pildă, Republica Cehă și Polonia în NATO și în Comunitatea Europeană, a avut ca motivație o veche tradiție catolică și protestantă, și nu un criteriu sincer de extindere economică
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_elemente_ortodoxe_.html [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
ocupația de agent de influență nu este incriminată de codul penal al nici unei țări! Nu există nici un delict de dezinformare sau influență. Singura soluție pentru a fi combătută subversiunea realizată prin dezinformare ar fi organizarea unor echipe de cercetători - psihologi, sociologi, jurnaliști, experți în contra-ingerință care, „studiind dezinformarea caz cu caz, disecând, urcând până la pseudo-informația inițială, reperând procedeele de dezinformare utilizate, să reconstituie doctrina din aplicațiile sale și acționeze în consecință” [ Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, p. 17]. Dorin Suciu
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 3 by http://uzp.org.ro/portretul-neretusat-al-unui-agent-de-influenta-episodul-3/ [Corola-blog/BlogPost/93281_a_94573]