KorAP: Find »[drukola/base=sociometric & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...12 >

283 matches

Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592

cunoscută subiectului, fără a avea însă relații constante și nici de tip ierarhic, fapt care ar da posibilitatea de a cunoaște expansivitatea reală a subiecților, precum și intensitatea sentimentelor lor; bineînțeles că în decursul acestei anchete sunt plasate și câteva chestiuni sociometrice de bază care să vizeze: aprecierea valorii profesionale a altor grupuri (se obține astfel statutul intrinsec al grupurilor); aprecierea personalității altor grupuri, a influenței lor asupra grupului testat (fapt care indică liderul informal); aprecierea simpatiei personale față de alte grupuri (ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
aprecierea simpatiei personale față de alte grupuri (ceea ce arată popularitatea propriu-zisă a grupurilor); întrebările pot fi puse și în forma lor negativă, pentru a putea obține respingerile; intervievarea conducătorului grupului, propusă de Roger Mucchielli, constă în adresarea unor întrebări de tip „sociometric” (vizând însă relațiile intergrupuri) celor ce conduc aceste grupuri; de exemplu, s-ar putea adresa întrebări de tipul următor: „După părerea dvs., care sunt grupurile cu care grupul dvs. se simte cel mai adesea solidar?”; „Care sunt grupurile cel mai

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
ne furnizează doar imaginea conducătorului grupului asupra altor grupuri. Ele pot fi corectate, după părerea noastră, astfel: în primul caz, să se rețină ca valabile doar răspunsurile asemănătoare ale majorității subiecților anchetați; în al doilea caz, să se aplice chestionarul sociometric fiecărui membru al grupului și apoi să se procedeze ca în prima metodă; s-ar obține astfel două imagini (a șefului și a subordonaților) care ar putea fi comparate. Dat fiind faptul că, uneori, în practică părerile unor grupuri în raport cu

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
grupurile 1, 2, 3 și 6, 7, 8, în timp ce între grupurile 3 și 6 apar relații de respingere); împărțirea unității în două subgrupuri mai mici între care există relații de respingere; apariția unor grupuri (2, 7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743

urmează: a)Metoda istorică și tehnicile sale. b)Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
a nu insera întrebări care să „ghideze” spre enunțarea anumitor răspunsuri etc. Totodată, generalizările sînt dificil de realizat și trebuie lansate cu prudență în cazul datelor calitative. 3.4.3.Metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
insera întrebări care să „ghideze” spre enunțarea anumitor răspunsuri etc. Totodată, generalizările sînt dificil de realizat și trebuie lansate cu prudență în cazul datelor calitative. 3.4.3.Metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de creștere a

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de creștere a coeziunii grupului. Cel care a elaborat tehnicile sociometrice este J.L. Moreno (Sax, 1968; Best, 1977), care în anii 1932-1938 a studiat natura interacțiunilor dintr-un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
natura interacțiunilor dintr-un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale a determinat aplicații educaționale, militare, terapeutice (constituirea gru purilor terapeutice) și manageriale. Tehnicile sociometrice au ca premisă faptul că oamenii fac alegeri interpersonale atunci cînd doresc să realizeze o activitate specifică, datorită percepției pozitive, negative sau de ignorare a celorlalți membri ai grupului. Alegerile se realizează întotdeauna pe baza unor motive, care sînt fie

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una sau mai multe persoane (în ordinea

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una sau mai multe persoane (în ordinea strict ierarhică sau nu, în funcție de opțiunea cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să numească una sau mai multe persoane cu care nu ar colabora în același tip de activitate. Există opinii potrivit cărora fidelitatea testului sociometric ar crește dacă subiecților li s-ar cere să nominalizeze cinci sau mai multe preferințe și respingeri din rîndul membrilor grupului. Forma de adresare a întrebărilor, prezența sau absența ierarhizării preferințelor sau a respingerilor și numărul de nominalizări solicitate depind

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
și numărul de nominalizări solicitate depind de obiectivele cercetării. Oricare ar fi acestea, întrebările trebuie să se refere la activități specifice grupului, să se situeze în sfera de interese și preocupări a subiecților (Gugiuman, 1978). Exemple de itemi de test sociometric pentru o clasă de elevi: „Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
de elevi: „Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în căsuțele corespunzătoare celor nominalizați („+” pentru preferințe și

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în căsuțele corespunzătoare celor nominalizați („+” pentru preferințe și „-” pentru respingeri). După ce au fost centralizate datele testului sociometric pentru toți subiecții, se adună preferințele și respingerile pentru fiecare dintre cei nominalizați (pe verticală), iar numerele rezultate se trec în dreptul fiecăruia, pe două linii distincte. Astfel, se obține poziția sociometrică a fiecărui subiect, care poate avea următoarele semnificații: persoanele

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
și „-” pentru respingeri). După ce au fost centralizate datele testului sociometric pentru toți subiecții, se adună preferințele și respingerile pentru fiecare dintre cei nominalizați (pe verticală), iar numerele rezultate se trec în dreptul fiecăruia, pe două linii distincte. Astfel, se obține poziția sociometrică a fiecărui subiect, care poate avea următoarele semnificații: persoanele care au întrunit un număr mare de preferințe sînt „populare” - cel puțin în ceea ce privește activitatea vizată, cele care întrunesc un număr mare de respingeri sînt respinse, iar cele care nu sînt nici

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
semnificații: persoanele care au întrunit un număr mare de preferințe sînt „populare” - cel puțin în ceea ce privește activitatea vizată, cele care întrunesc un număr mare de respingeri sînt respinse, iar cele care nu sînt nici preferate, nici respinse (în dreptul lor, în matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
preferințe sînt „populare” - cel puțin în ceea ce privește activitatea vizată, cele care întrunesc un număr mare de respingeri sînt respinse, iar cele care nu sînt nici preferate, nici respinse (în dreptul lor, în matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro v.

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro v.2.3, disponibil la adresa http://www.sociometry.ru/. Preferințele și respingerile pot fi reunite în același grafic, iar sociograma colectivă poate fi realizată și sub formă de cercuri concentrice

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]