218 matches
-
regăsim doar la categoriile sărace, care nu au asigurate cele necesare supraviețuirii, ci și la altele. Dacă plecăm de la modul cum își însușesc indivizii definiția asupra realității a comunismului, contractul său, putem avea surpriza că cei mai mulți o fac prin literatura sociopolitică vulgarizatoare, prin explicații stângace și plictisitoare la locul de muncă etc. știm foarte puține despre socializarea politică a oamenilor simpli în comunism, dar e foarte probabil ca definiția asupra realității pe care și-o încorporează să fie mult deformată, cuprinzând
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și variabilele corepunzătoare (afirmații) menționate mai jos. Axa I. Aspectele vieții cotidiene după eliberarea din detenție (vezi graficul 1): (a) marginalizare socială: atitudini de refuz, evitare, rezervă din partea cunoștințelor, rudelor, colegilor sau prietenilor; (b) confruntare cu schimbări dramatice ale contextului sociopolitic/situației familiale/personale la ieșirea din detenție: percepția modificărilor marcante ale mentalității, ale raporturilor sociale și reglementărilor politice; exproprierea și/sau colectivizarea averii părintești, domiciliul forțat al familiei, îmbolnăvirea gravă/moartea unui membru al familiei, arestarea unui membru al familiei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazurile investigate, diferită: transferul de la locul de muncă al soției, concedierea soției, condamnarea tatălui la 6 ani detenție, anchetarea fiului și exmatricularea fiului din Academia de Marină Militară. (i) Atitudini de evitare a contactelor sociale, prudență excesivă. Dată fiind situația sociopolitică din perioada postdetenție, foștii deținuți politici s-au confruntat cu dificultăți majore în încercarea de a desfășura o viață socială normală. Conform descrierilor, epuizarea fizică și nervoasă, teama și sentimentele de neîncredere au constituit factori determinanți ai disfuncțiilor sociale. Foștii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rapide ale raporturilor sociale din acea perioadă, în majoritatea cazurilor, pierderile suferite inițial - avere, poziție socială, mod de viață, tinerețe, idealuri - s-au agravat la ieșirea din detenție prin intervenția unor factori suplimentari de stres, precum: modificări percepute pe plan sociopolitic, evenimente care au produs schimbări dramatice ale situației familiale sau divorțul și recăsătorirea soției. Schimbările dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție l-au plasat pe fostul deținut politic într-un context inedit, perceput ca un fel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de început a instaurării regimului comunist a produs o serie de schimbări dramatice în societate care au scăpat percepției celor ce au fost privați de contactul cu realitatea externă în acest interval de timp. Confruntarea cu schimbări dramatice pe plan sociopolitic, familial și personal la momentul eliberării a exercitat o influență negativă asupra manifestării ulterioare a preocupării pentru politică. Acest fapt ar putea fi explicat prin aceea că percepția schimbărilor survenite după ieșirea din detenție a inhibat interesul pentru domeniul politic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fie cultivarea unor relații de prietenie apropiate. Jumătate dintre persoanele intervievate au recurs la comportamente de evitare și prudență excesivă. Adoptarea unei asfel de strategii ar putea fi pusă atât pe seama experiențelor traumatizante din timpul detenției, cât și a contextului sociopolitic din perioada postdetenție. Trauma detenției a amenințat securitatea personală și a provocat o zdrucinare a sistemului de valori și credințe, precum și a mecanismelor adaptative obișnuite. Adesea, reprezentările despre lume și viață ale victimelor violenței instituționalizate devin inoperante și strategiile de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evoluției personale. Se poate remarca faptul că prescripțiile vieții în comunism au produs un efect pregnant de uniformizare socială în care toți membrii societății, indiferent de trecutul personal, pregătirea profesională sau valoarea personală, au avut stiluri de viață comparabile. Contextul sociopolitic a împiedicat afirmarea individualității, dezvoltarea personală și urmărirea unor scopuri neconforme cu idealul comunist. Referințe bibliografice Allodi, F. (1991), „Assessment and treatment of torture victims: a critical review”, The Journal of Nervous and Mental Disease, vol. 179, nr. 1. Allodi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
crucii. Naziștii au făcut la fel, dar ei nu au ponegrit Biserica așa cum au făcut comuniștii. Biserica noastră este pentru mine una dintre decepții- ea și-ar fi salvat spiritul numai prin refuzul absolut al mediatizării ceremoniilor și al rolului sociopolitic în care s-a implicat. Mentalitatea „capul plecat sabia nu-l taie” nu mai este valabilă în mileiul trei, nu numai pentru că nu mai sunt săbii, ci pentru că fără demnitate sau sentimentul valorii proprii, inclusiv coloană vertebrală, nu ai nici o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
constituit întotdeauna justificarea în „ultimă instanță” a măsurilor ordonate social - orice societate pleacă de la o reprezentare a ceea ce ar trebui să fie trebuințele, interesele și normalitatea psihologică a individului. Ideologizarea acestei reprezentări a urmat întotdeauna cursul intereselor manipulative, orice sistem sociopolitic s-a bazat, în fond, pe o anumită concepție psihologică despre om. S-a mers uneori chiar pe o caricatură a lui, sugerându-se permanent defectele de caracter pentru a culpabiliza și a te simți plin de imperfecțiuni - de aceea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Traseul acestei evoluții începe cu felul în care este perceput evreul la nivelul culturii arhaice și tradiționale (legende, basme, balade, colinde, snoave, superstiții, reprezentări iconografice) și se încheie cu imaginea evreului la nivelul culturii „înalte” (literatură cultă, eseistică, publicistică, literatură sociopolitică în secolele al XIX-lea și al XX-lea), fiind avută în vedere migrarea motivelor specifice „antisemitismului popular” în planul „antisemitismului intelectual”. Perspectiva comparată este mereu prezentă, fie că este vorba de cercetarea diacronică a clișeelor, fie de contextualizarea lor
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
final în didactic, sociologic, ideologic, în fine, în doctrină și practică politică. Literatura își dezvăluie astfel virtuți asupra cărora exegetul insistă în toate cărțile sale: vocația de releu și de laborator al unor energii creatoare instrumentale. În circuitul filosofic - literar - sociopolitic, adică teoretic, literar și din nou teoretic, literatura dobândește o forță surprinzătoare pentru prejudecățile curente. Ipoteza e cu deosebire fertilă pentru literatura română, care ilustrează ceea ce N. numește „răzbunarea idilismului”, în romantismul întârziat, necanonic, și unde, în perioada postromantică, idilismul
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
cultură”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A editat culegeri de literatură populară și scrierile lui Ion Simionescu, Ilarie Chendi, Ion Gorun, G. Barițiu ș.a. Activitatea de istoric literar a lui N. este îngemănată cu cea a istoricului sociopolitic și cultural și nu poate fi definită făcând abstracție de activitatea sa prodigioasă de animator, orator și popularizator de succes al istoriei. Descinzând din familia spirituală a luminătorilor transilvăneni, N. perpetuează, în plin secol al XX-lea și în vremuri
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
Ceea ce deosebește tinerii de azi de cei de ieri este modul În care reacționează la evenimentele istorice: dacă tinerii altor generații „scriau” istoria, reușind să imprime propriile caracteristici epocilor cărora le-au aparținut, tinerii de azi sunt imuni la fenomenele sociopolitice, fiind foarte departe de rolul de actori ai istoriei. Alfred Sauvy a intitulat această lipsă de acțiune istorică a tinerilor mileniului trei ca fiind „un mod de a-și crea imunitate față de nedreptățile istoriei, pe care fiecare societate le-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un proiect ambițios și sistematic, dar consacră și o metodă. Autorul reconstituie ambianța unor epoci complicate, intrând în culisele și dedesubturile evenimentelor și ale relațiilor umane, înfățișând cu o bună stăpânire a materiei mișcarea publicistică și motivațiile ei ideologice și sociopolitice și punând, de regulă, accentul pe interferența adeseori inextricabilă a fenomenelor istorice și culturale. Om de bibliotecă, scotocitor de documente și de publicații îngălbenite de vreme, O. este prin excelență un spirit obiectiv și explicativ, doritor de a restabili adevărul
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
Valéry; de asemenea, sunt redactate un număr impresionant de „profiluri” și este tradus în foileton românul lui Jacques Cazotte, Diavolul îndrăgostit. Seria nouă, din anii 1947-1948, se deschide cu un Program, în care se afirma adeziunea publicației la noile realități sociopolitice. G. Călinescu publică studiul Istoria că știința inefabila și sinteză epica, urmat de eseurile Marino și Góngora, Cavalerul de Florian, Solomon Gessner, Bernardin de Saint-Pierre, Universul poeziei. Mai semnează Adrian Marino (Doamna de Staël despre literatura și societate), Ovidiu Papadima
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
Încercat În mod repetat să „aibă și tortul și să-l și mănânce”. Ken Jowitt merge până acolo Încât anunță „nașterea managerului politic, care se distinge atât prin expertiza sau experiența sa tehnică, cât și prin «priceperea manipulatoare În contextele sociopolitice»”. Cercetarea de față a identificat În elita guvernamentală Ceaușescu un procentaj mare al tipului care pare să corespundă descrierii lui Jowitt. Nu am avut mijloace pentru a atesta „expertiza tehnică”, ci numai pretenția lor de a avea una prin implicarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politică a fostei nomenclaturi din România au fost dintre cele mai diverse. De la stânga radicală, la social-democrație, la ultranaționalism și la liberalism, fostele elite comuniste au Încercat să „supraviețuiască” prăbușirii fostului regim, prin mutații identitare care să răspundă noului context sociopolitic. Ca și În alte țări ale Europei Centrale și de Est, această diversitate a traiectoriilor de conversie se explică prin multitudinea de grupuri existente În interiorul fostei nomenclaturi Înainte de 1989. În funcție de istoria lor În cadrul partidului comunist, de raportarea la conflictele ideologice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În anii ’90. Mai exact, În această perioadă a Început un proces firav de echilibrare a forțelor În zona mobilității elitelor, elitele formate În sistemul socialist nemaifiind singurele care să acceseze posturi de conducere. Astfel, au apărut activ pe scena sociopolitică persoane de vârstă medie din disidență, persoane care au luptat din afara țării contra regimului. Au apărut tineri formați În noile facultăți din România, deschise spre adaptarea curriculumului școlar la o societate care se dorea democratică. Au apărut și persoanele care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ai Academiei, din urmărirea parcursului profesional al unor foști studenți Înainte și după 1989, pot să afirm fără să greșesc că existau mulți oameni valoroși formați de Academia „ștefan Gheorgiu”, persoane pregătite să facă față cu succes În orice sistem sociopolitic. Exista, desigur, și o masă importantă de activiști de partid care erau obligați sa frecventeze cursuri de câteva luni (până Într-un an) pentru a putea să intre apoi pe anumite funcții din aparatul de partid. Pentru aceste persoane nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
incorecte, dar incomplete și fără valoare de intervenție. În paginile de mai sus am schițat o parte dintre funcțiile Academiei, arătând că simpla lor relaționare cu o instituție care funcționa În comunism nu le face nefolosibile și nerecuperabile În contextul sociopolitic prezent. NICOLETA IONESCU GURĂ Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Editura Humanitas, București, 2006 Un studiu despre rolul și funcționarea nomenclaturii În timpul regimului comunist era așteptat În România din 1990. În primul rând pentru că trecerea de la un sistem politic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a elevilor și în sistemul combativ al sportivilor de performanță (personalitățile olimpice, precum Ivan Pațaichin nasc o melodie a tribunelor). Istoria sportului se apropie de fenomenul social, dramele agresivității (1972, la München, - 1985, la Heysel) sunt exemple spectaculoase ale dispozițiilor sociopolitice necesare, întrucât mirajul sportului influențează tineretul dispus pentru acțiuni agresive. Se transferă legea conflictului sportiv între indivizi spre conflictul sportiv între națiunile planetei, adică mișcarea individuală sportivă, devenită lege socială sportivă, se repetă. O marcă socială specifică relației sport, religie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]