221 matches
-
i-am spus și mi-am dat seama că șefii știau ce am vorbit cu astfel de oameni , că totuși, omul era trimis la mine ca să mă toarne. Am decis să nu mai accept nici un fel de discuții cu caracter sociopolitic cu nimeni. La întălnirea programată mi s-a reproșat că nu vreau să colaborez pentru că am rămas tot dușman al poporului, că țin la camarazii mei. în vara anului 1957 am primit o scrisoare de la Părintele Adrian Făgețeanu care anunța
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
instituțiilor publice”<footnote Legea nr. 188/1999 din 08.12.1999, articolul 1.2. footnote> le definește fundamentul sociocultural al activității lor. Întreprinderile industriale și, cu deosebire, instituțiile publice ale statelor capitaliste democrate au trecut prin câteva faze de dezvoltare sociopolitică. De la epoca „acumulării primitive a capitalului” până azi, s-a remarcat un proces de democratizare a Întreprinderilor, pe de o parte, și de apropiere constantă a instituțiilor publice de activitățile” economice, pe de altă parte. De la viziunea lui A. Smith
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și nu trebuie să moară”. Din acest naționalism curat avea să răzbată anumite atitudini intransigente legate de realitățile pe care le traversa România și pe care Paulescu le percepea la modul dureros, sancționându-le În același timp fără cruțare. Derapajul sociopolitic, regretabil desigur, rezultat din cunoașterea profundă a cauzelor care măcinau România Întregită a acelor vremuri, realități pe care le percepea cu acuratețea cunoscătorului În detaliu a comportamentului uman, se va regăsi În câteva broșuri și articole a căror conținut i-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lipsa de pregătire medicală continuă, mercantilismul și dotarea precară a unităților medicale. iatrogenii cu caracter social; În care accentul se pune pe ineficiența serviciilor medicale, când de fapt o anumită parte a morbidității ține mai mult de contextul socioeconomic sau sociopolitic, ambele generatoare de boală și decese. Aici se reia În fapt o veche practică comunistă prin care problematica socială era aruncată În ograda sistemului medical și implicit transformată Într-o vinovăție medicală. Reamintesc aici realitățile românești când secțiile de pediatrie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de uzură, stors de corupția administrației, otrăvit de băuturi contrafăcute, e compromisă până Într-atât Încât trebuiesc spitale la sate” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august, 1881). Reticența lui Eminescu față de spitale se justifică prin concluziile la care ajunge analizând contextul sociopolitic și economic al țării. El afirmă de pildă că „un medic cuminte (care nu seamănă cu doctorii lui Molliere) știe că: leacurile sunt neputincioase când regimul alimentar e rău; nu există buruieni (leacuri n.n.) contra sărăciei; nu există medicamente contra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Reprezentările sociale Traducere de Evagrina DÎRȚU Prefață la ediția în limba română de Jean-Marie SECA INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Prefață la ediția în limba română / 9 Cuvînt înainte / 15 PRIMA PARTE / Origini și semnificații / 21 Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice / 23 1. Obiecte de tranzacție și procese / 23 1.1. Un pas înainte în descrierea opiniilor / 23 1.2. Interacțiuni ,,individ/grup/societate'' / 27 2. O noțiune transdisciplinară / 34 2.1. Abordări fondatoare / 34 2.2. Universul copilului și al
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de mai jos, care reia direcțiile principale ale planului acestei cărți, merge de la teoretic la practic, de la principalele funcții ale RS la anumite moduri operative a studiului lor, de la abordarea conținutului la legăturile cu contextul unei societăți. Mize teoretice și sociopolitice Definiții și cîmp de studiu Procese, funcții și organizare Abordări ale conținutului Identificări ale structurii Legături cu practicile sociale Prima parte Origini și semnificații Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conținutului la legăturile cu contextul unei societăți. Mize teoretice și sociopolitice Definiții și cîmp de studiu Procese, funcții și organizare Abordări ale conținutului Identificări ale structurii Legături cu practicile sociale Prima parte Origini și semnificații Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a reelaborării teoretice a acestei abordări. * Explicarea specificității noțiunii în raport cu alte noțiuni operative pe același teren (opinie, atitudine, stereotip etc.). * Propunerea unei alte concepții ,,triangulate", relaționale și interactive a subiectului care
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reprezentînd ultima clasă de "colegiu" (gimnaziu), înaintea claselor de liceu, corespunde aproximativ clasei a opta din sistemul de învățămînt românesc (n. trad.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- REPREZENTĂRILE SOCIALE 6 1 REPREZENTĂRILE SOCIALE Cuprins Prefață la ediția în limba română Cuvînt înainte Mize teoretice și sociopolitice Definiții și cîmp de studiu Procese, funcții și organizare Abordarea conținuturilor REPREZENTĂRILE SOCIALE Identificarea structurii Legături cu practicile sociale Bibliografie Glosar Glosar Index de nume Index de termeni 312 311
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
condiment, imaginile activează calculul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), fiind un indice al valorificării produsului/ politicianului-candidat. Pentru identificarea beneficiarului acestui elogiu iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte a calculului topic, care ar trebui să fie luată în considerație: în campania electorală din 2004, forma alungita a ardeiului roșu a fost comparată cu celebra șuvița a lui Traian Băsescu. Astfel, elementele concepute și percepute
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Război Mondial) că ar fi cazul ca statele, națiunile, omenirea să prevină conflictele, și nu să aștepte apariția unor neînțelegeri - chiar minore - pentru a declanșa războaie. Poate că în perioada „Războiului Rece”, dar mai ales în prezent, când unele transformări sociopolitice pot influența decizii și tratative pașnice, psihologii și sociologii sunt cei mai capabili să schimbe și să influențeze în manieră pozitivă conduite, atitudini individuale, decizii. Chiar dacă epoca „Războiului Rece” s-a încheiat și marile puteri percep prezentul ca o destindere
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fundalul axiologic al însușirii valorilor și formării convingerilor de către tânăra și foarte tânăra generație, nu este ceva amorf, nediferențiat. Putem vorbi despre o structurare globală a universului axiologic în următoarele niveluri: a) valori general umane; b) valori ale unui sistem sociopolitic; c) valori ce țin de o anume cultură și etnicitate; d) valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în raport de echivalențe enunțiale cu ceea ce R. Inglehart și alți autori numesc valori postmaterialiste sau de împlinire personală. 2) Există o serie de argumente consensuale, extrase atât din studii sistematice, din experiențe cotidiene, cât și din situațiile și episoadele sociopolitice internaționale, potrivit cărora, nu numai la nivel individual, ci și microși macrogrupal, ponderea nevoilor expresive, a valorilor postmaterialiste de împlinire personală este diferită. Variabilitatea este notabilă și uneori radicală, nu numai pe planul aspirațional, ci și pe cel al traducerii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
social (în particular, grupuri etnice și femeile), dar la modul concret se practică în continuare discriminarea. Poate însemna însă că, și ca retorică, și ca atitudini și acțiuni specifice, în anumite puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor sociopolitice în favoarea celor dezavantajați, iar în altele să rămână pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se grupează predominant după criterii socioeconomice și demografice. De aceea, publicurile se identifică, în mare măsură, cu gruparea naturală a populației în clase și straturi sociale (muncitori, țărani, intelectuali etc.), profesie, vârstă, sex etc. Totuși, într-un fel, fiecare problemă sociopolitică creează publicul său, care transgresează respectivele criterii. (Un exemplu din actuala perioadă de la noi este în acest sens chestiunea locuințelor naționalizate, a proprietarilor și a chiriașilor.) Pentru că indivizii fac parte, de regulă, în același timp, din mai multe grupuri sociodemografice
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutul lor. În final, încercând un răspuns la întrebarea cu mare încărcătură sociopolitică formulată de S. Chelcea (2002), ca subtitlu al lucrării sale despre opinia publică, și anume: „Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?”, găsesc că răspunsul îl oferă autorul însuși, în urma unei lucide analize și interpretări, prin cuvintele: „Fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi clasificate și în funcție de alte criterii: mișcări realiste și mișcări utopice, politice și spirituale, universale și locale. Un grad mare de generalitate au dobândit în ultimele decenii mișcarea ecologistă, cea feministă și de protecție a copilului, ultima având o pregnanță sociopolitică deosebită și în țara noastră (vezi și Roth-Szamosközy, 1999). În ciuda variatelor forme pe care le pot lua mișcările sociale și a faptului că ele se pretează mai mult la o abordare idiografică, cu titlu orientativ se poate accepta modelul propus
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
începe în jurul anului 1950 pentru învățământul primar. Data dobândirii independenței politice nu influențează rata școlarizării realizate în 1950 sau în 1980 și nu afectează nici ritmul creșterii școlarizării. Rezultate similare se obțin și dacă studiem mai precis relația dintre variabilele sociopolitice (independență/dependență, partid unic/pluripartitism, alegeri libere etc.) și expansiunea sistemelor de învățământ în anumite țări pentru care avem date mai bogate, cum este chiar România. O asemenea analiză arată că reformele școlare dorite și aplicate de către decidenții politici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
subordonarea totală a aparatului educațional față de instanța politică par a confirma teoria importanței majore, cel puțin în regimurile totalitare, a politicului în creionarea fenomenului școlar. O abordare holistă ar evidenția remarcabile similitudini internaționale, similitudini relativ indiferente la variabile precum cele sociopolitice. Expansiunea școlară din România postbelică s-a produs ca și cum statul comunist nu ar fi fost decât instrumentul prin care s-a realizat o explozie a școlarizării ce era inevitabilă. Deși statisticile internaționale susțin cu tărie ipoteza acestei necesități, ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Cercetările realizate în contextul acestei orientări au urmărit să ofere răspunsuri la întrebări de genul: Sunt societățile occidentale mai mult sau mai puțin ierarhizate? Democrația liberală a oferit mai multe șanse indivizilor de origine modestă decât alte forme de organizare sociopolitică? Această societate meritocratică este deschisă sau închisă? Piața este perfectă sau imperfectă? Concurența este loială sau nu? Ascensiunea socială a indivizilor din clasele modeste este oare doar un mit? Rolul educației în aceste probleme este central, iar analiza relației dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
angajat de unul dintre profesorii săi, Pompiliu Eliade, pe post de copist de roluri la Teatrul Național, avansat apoi „inspector”, controlor de bilete. Între 1938 și 1940 a funcționat ca atașat cultural la Roma. Practică de timpuriu publicistica teatrală, culturală, sociopolitică, încercându-și șansa și în proza scurtă. Semnează și cu pseudonimele Cadet Roussel, Chilon Chilonidis, Kir, Neguțătorul de arome, Rik, Rivarol, Veilleur de nuit, scriind, între 1916 și 1958, în „Rampa”, „Rampa nouă ilustrată”, „Lupta”, „Adevărul” „Cuvântul”, „Gazeta”, „Îndreptarea”, „Vremea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
management strategic, situația este specifică unei decizii neprogramate, adică are caracteristicile unei decizii irepetabile. Modelele construite sunt de „unică folosință”, pentru că situația nu va mai apărea în parametrii respectivi. În plus, ultimele două decenii se caracterizează prin procese economice și sociopolitice discontinue (Drucker, 1999). Manualele de management, care prezintă abordări clasice bazate pe raționalitatea economică, enunță liste de condiții (atribute) pe care informația ar trebui să le îndeplinească pentru a fi considerată adecvată și utilizabilă într-o cercetare considerată ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
colectate constituie materia primă pentru utilizarea unui instrument de prognoză. Nu există o unanimitate a părerilor în aprecierea unei clasificări a acurateței metodelor cantitative comparate cu metodele calitative. Uneori diferențele obținute cu metode diferite sunt minime. Totuși, pentru prognozarea mediului sociopolitic, tehnologic sau legal, abordările intuitive rămân singurele instrumente cu utilitate practică. Tabelul din figura 1.1 prezintă câteva caracteristici ale instrumentarului de prognoză actual (Pearce și Robinson, 1997). Tabelul 1.2 Având în vedere instrumentul (metoda) de prognoză ales pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o arie vastă de informații, pornind de la reperele identificate în etapa anterioară. Se utilizează resursele terțiare disponibile și Internetul pentru identificarea altor surse de informații. Produsul și procesul sau firma (industria) subiect sunt fixate într-un context multidimensional - geografic, istoric, sociopolitic, demografic etc. - despre care se culeg și se rețin toate informațiile disponibile, chiar și cele puțin credibile sau care provin dintr-o singură sursă. Este de preferat ca informațiile să fie verificate prin utilizarea unor surse independente, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
relativ îndelungat - de ordinul anilor sau zecilor de ani -, vor fi avantajate acele firme care reușesc să scape mai rapid de lestul reprezentat de valorile asociate perioadei ’48-’89 și care pun în loc elemente aflate în consonanță atât cu mediul sociopolitic și economic actual, cât și cu strategia aleasă. Tranziția poate fi accelerată dacă procesul este dirijat și concretizat în acțiuni specifice. Se remarcă faptul că unii investitori preferă să creeze organizații noi și să construiască totul de la zero - inclusiv mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]