683 matches
-
facilitarea transpunerii empatetice, utilizarea zvonurilor. În concluzie, Tratatul elaborat de profesorul Mielu Zlate este o realizare științifică remarcabilă, de referință în psihologia românească, prezentând un interes major nu numai pentru studenții și specialiștii în domeniu, ci pentru toți reprezentanții științelor socioumane și managerii de la diferitele niveluri ale ierarhiilor organizaționale. Prof. univ. dr. Mihai Golu Universitatea Spiru Haret, București. Michael Pearn (ed.), Individual differences and development in organisations John Wiley and Sons, Ltd., Londra, 2002, 392 p. Lucrarea tratează aspecte legate de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vous! Éditions d’Organisations, Paris, 2002, 253 p. Fără îndoială că managementul este și va fi o problemă de actualitate. Rapidele și complexele transformări prin care trece societatea impun cu necesitate adaptarea și eficientizarea procesului de management. Cercetătorii în științele socioumane, psihologii, consultanții în management trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, să propună metode și instrumente de selecție a viitorilor manageri și să alcătuiască „tipologii” cât mai practice și elocvente. Lucrarea pe care o propunem cititorilor noștri: Révélez le manager
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să interacționăm cu aceste tipuri? Răspunsul îl vom afla studiind acest capitol, totuși vom prezenta succint caracteristicile definitorii ale celor opt tipuri, cu „scopul” de a incita la lecturarea acestei cărți cel puțin interesante, chiar și pentru nespecialiștii în științele socioumane. Ultimul capitol conține exerciții și tehnici de dezvoltare și ameliorare a celor opt tipuri. Conducătorul (roșu) Motivatorul (roșu-galben) Promotorul (galben) Facilitatorul (galben-verde) Suporterul (verde) Coordonatorul (verde-albastru) Evaluatorul (albastru) Organizatorul (albastru-roșu) Anexele acestei cărți prezintă pe scurt cele 156 de tipuri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau abandonate după 1989. Ancheta asupra centrelor de excelență, pe care am realizat-o În 2002 de-a lungul mai multor săptămâni la Berlin, București și Sofia, Isi propunea să observe funcționarea câtorva institute și centre de excelență În științele socioumane În cadrul Socialsciencenetwork, coordonat de Maison des Sciences de l’Homme (MSH) și de Wissenschaft Zentrum Berlin (WZB), si de a identifica alți potențiali parteneri. Itinerariul anchetei era incomplet: Paris, Viena și Budapesta urmau a fi adăugate ulterior. Am realizat douăzeci
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sociale, imprimând astfel un caracter tautologic discursului științific În intersectările lui cu politicul. Sintagma Gesellschaftswissenschaften a fost abandonată după 1989 și Înlocuită cu Sozialwissenschaften, utilizată În Germania occidentală. În România, sintagma „științe sociale” a fost Înlocuită, după 1989, cu „științe socioumane”. Unii „nostalgici” continuau Însă În Germania de Est să vorbească de Gesellschaftswissenschaften. Importantă acestor științe fusese consfințita În administrația universităților, unde Întotdeauna unul dintre prorectori era responsabil cu aceste științe. Spațiul științelor sociale se distribuia pe două axe, una „teoretică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rândul lor, încearcă să descrie, să explice și să interpreteze cât mai riguros fenomene majore ale restructurării instituției familiale în lumea modernă și postmodernă. Închei cu observația că, dincolo de bagajul de cunoștințe pe care cei ce se specializează în disciplinele socioumane le pot găsi în textul de față, chiar și cititorul obișnuit poate beneficia de mai buna înțelegere a unei realități nu doar complexe și fascinante, ci și acut prezentă în viața majorității dintre noi - familia, cu antecedentele și implicațiile sale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1982-1986, numărul acestora a crescut cu 50%, reprezentând 22% din totalul nașterilor. Studierea consecințelor acestei situații asupra socializării copiilor, a șanselor lor școlare, profesionale și sociale în general, este un teren fertil de perspectivă pentru sociologie. În mod tradițional, disciplinele socioumane s-au ocupat de relația părinți-copii într-un sens unilateral, de determinările pe care le exercită părinții, voluntar sau nu, asupra copiilor. Și problema era privită mai ales în termeni de principii de educație, autoritate, socializare a copiilor de către părinți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se dilate mult dincolo de tinerețe. 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familietc "1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familie" Științele sociale se nasc și se dezvoltă în primul rând din necesități practice, iar cele socioumane, atunci când fenomene sociale anume dezvoltă probleme atât de acute, încât exercită presiuni puternice asupra statului și cetățenilor. Problemele legate de familie apar într-o formă acută în societatea capitalistă în secolul al XIX-lea, când pe măsura dezvoltării economice, familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ascuns. În acest capitol se vor evidenția principalele probleme ale investigației empirice a grupului familial, problemele metodologice de principiu, precum și cele legate de metodele și tehnicile propriu-zise. Aceste metode și tehnici sunt și pentru familie cele general folosite în științele socioumane, în sociologie și psihologia socială, în particular. Nu se insistă, prin urmare, asupra conținutului lor de detaliu, ci asupra relevanței lor în cercetarea familiei. Referindu-ne la chestionar ca la cel mai frecvent instrument utilizat în cadrul studiilor concrete pe problematica
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezacord valorico-atitudinal; concepția generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problema principală care rămâne este aceea a lipsei de izomorfism între conținutul (psiho)social și forma lingvistică: aceeași trăire, atitudine, idee, temă, până la urmă, poate fi prinsă în variate cuvinte și expresii, și invers, aceleași formulări lingvistice pot însemna realități socioumane diferite. Desigur, programele de calcul sunt tot mai mult perfecționate pentru a echivala cât mai corect datele din limbajele celor două registre (social și lingvistic). Subzistă însă întotdeauna un risc datorită formidabilei plasticități a limbajului natural. Cercetarea calitativă de tip
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că aici lucrează din plin comparația. Cazurile se compară între ele din mai multe unghiuri de vedere și pe mai multe dimensiuni. De notat în acest context că, în fapt, așa cum ne învață încă clasicul E. Durkheim, comparația în disciplinele socioumane, în particular în sociologie, este inevitabilă. Și atunci, când spunem „e de familie bună”, facem implicit referirea la familiile de tipopus. Este foarte important însă ca, pe cât posibil, comparațiile să fie realizate explicit, să treacă dincolo de „impresii” și să fie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-a impus ca disocierea dintre analiza emică și analiza etică (vezi Zamfir, 1981; Iluț, 1983, 2003). Dubletul conceptual emic-etic este de inspirație lingvistică, fără a rămâne însă un simplu împrumut. De altfel, lingvistica, una dintre cele mai avansate discipline socioumane, a oferit în mai multe rânduri zonelor de cunoaștere învecinate nu numai sugestii terminologice, ci și material de construcție teoretico-metodologic. În cazul de față s-a pornit de la distincția dintre analiza fonetică și cea fonemică. Fonemele sunt unități fonetice elementare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fragmente acustice altfel neutre. Modul de abordare fonetic trebuie completat cu cel fonemic, cu cel al semnificațiilor acordate din interior. Or, este ușor de înțeles că distincția dintre „exterior-interior (nativ)” este profund operantă nu numai pentru palierul lingvistic al existenței socioumane, ci și pentru alte orizonturi ale ei. Termenii fonetic și fonemic s-au transformat, prin K. Pike (1967), în antropologia culturală și socială, în etic și emic, marcând pregnant deosebirea dintre descrierea și explicația realităților unui grup cultural oferit de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vecini, prieteni, alte surse); ce a constatat cel ce a realizat studiul. În încercarea de a teoretiza și sistematiza pe un plan mai cuprinzător problematica perspectivelor, am propus conceptul metodologic de analiză multiperspectivală. El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea celebrei cărți a lui Oscar Lewis intitulată Copiii lui Sanchez (1961/1978). În urma unei riguroase cercetări de teren pe tema adaptării țăranului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții familialetc " Dinamica rolurilor în familie. Ciclul vieții familiale" 6.1. Rolurile și așteptările de rol în grupul familialtc "6.1. Rolurile și așteptările de rol în grupul familial" Statutul (sau statusul) și rolul sunt două noțiuni centrale în disciplinele socioumane. Într-un sens mai larg, statutul reprezintă poziția pe care o ocupă indivizii în spațiul social. Aceste poziții sunt legitimate social, fiind acompaniate de o suită de reguli formale și informale, de drepturi și îndatoriri pe care ocupanții lor trebuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în calcul la împărțirea bunurilor în cazul divorțului, dar ea ar trebui să aibă toate caracteristicile socioeconomice legale ale unei profesii, deși nu e ușor cuantificabilă. Să menționăm că mișcarea feministă nu cuprinde doar femei. Majoritatea specialiștilor din domeniul științelor socioumane (desigur și alți mulți bărbați) sunt profeminiști. Unii dintre ei subliniază că modelul tradițional (curent încă) de complementaritate format pe stereotipia de roluri este costisitor pentru femei în primul rând, dar și pentru bărbați. Faptul că tatăl este cel care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezvolte și să prețuiască prieteniile între bărbați. În legătură cu feminismul sau masculinismul, fără a deține date statistice planetare, putem afirma că, probabil, majorității femeilor și bărbaților le repugnă sexismul, atât șovinismul masculin, cât și extravaganțele mișcării feministe. Aportul practic al disciplinelor socioumane, în speță al psihosociologiei în materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această direcție este dată și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a lungul anilor s-au adunat argumente solide că e spre binele tuturor părților implicate, și cu deosebire pentru copii, să funcționeze instituția numită medierea divorțului, prin care persoane specializate (asistenți sociali, consultanți și terapeuți maritali sau din alte domenii socioumane) asistă cuplul în timpul și după procesul legal să rezolve într-o manieră cooperantă problemele personale, juridice legate de custodia și întreținerea copiilor. Mediatorul poate fi angajat de cuplul în cauză sau mandatat de tribunal (mai mult de două treimi dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume, nu e un atentat la drepturile omului instaurarea politicilor sociale constrângătoare? Nu cred că răspunsul este ușor de dat. După cum am reiterat, nu toate formulele de coabitare și de creștere a copiilor sunt egal îndreptățite din punct de vedere sociouman. Să presupunem deci că încurajarea prin multiple mijloace, inclusiv prin programe elaborate, este justificată. Rămân însă în continuare următoarele două interogații majore; 2. există resurse, voință politică, aprobarea publicului larg pentru a le „pune în lucru”, a le implementa, cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pp. 18-20). Rezerva exprimată față de ușurința cu care se proiectează și se aplică programe ce vor să rezolve probleme acute și dificile nu incumbă, desigur, negarea de principiu a legitimității unor atare întreprinderi. Cei ce scrutează cu responsabilitate științifică realitatea socioumană insistă însă necontenit că ea trebuie mai întâi atent studiată. (Fără îndoială că un asemenea deziderat, profesat mecanic, este el însuși nerealist, fiindcă pe de o parte sunt fapte evidente, de bun-simț, unde investigația e superfluă, iar pe de altă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sus enunțate, cititorul poate identifica lesne o înaltă consonanță cu dezvoltările metodologice realizate în secvența inițială a cărții dedicată abordării complexe a familiei (capitolul 1). Consensualitatea este întâlnită în multe considerații contemporane privind maniera dorită în exprimările epistemologice ale științelor socioumane. Caracterul lor mai mult deziderativ decât efectiv nu le depreciază statutul ideatic, ci îndeamnă, ca orice ideal, la mobilizare. Capitolul 9tc " Capitolul 9" Repere teoretice ale asistenței și terapiei familialetc "Repere teoretice ale asistenței și terapiei familiale" 9.1. Probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de șamani și preoți, mai recent de medici (psihiatri). Psihoterapeutul american W. Griffin (1993) face observația că, cel puțin în SUA, pe măsură ce se dovedește că psihoterapia biologistă nu acoperă explicarea și tratamentul dimensiunilor psihosociale ale comportamentului uman, experții în științele socioumane, în particular psihoterapeuții, trec pe prim-plan. Rămâne de văzut dacă afirmația lui Griffin este o realitate sau o simplă proiecție aspirațională personală ori de breaslă. În tot cazul, creditul și admirația de care se bucură psihoterapeutul ca deținând secretele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și acreditări științifice - formale și informale - depind de acestea. Astăzi, din ce în ce mai mult, problema menționată este și una de ordin juridic, legată de dreptul de proprietate intelectuală și copyright. În disciplinele socioumane, tensiunea invenție de idei-invenție de limbaj capătă accente suplimentare, datorate și faptului că domeniul lor de referință este în considerabilă măsură accesibil conștiinței comune nesistematizate. Două atitudini contrare s-au dezvoltat în comunitatea științifică vizavi de respectiva problemă: unii - din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și sistematizare a principalelor concepte și aserțiuni întâlnite în literatura de specialitate după criteriul distinctivității lor, al puterii lor discriminativ-teoretice: - familia funcționează ca un sistem, cu granițe (limite) bine conturate față de exterior. Ea este un teritoriu - termen pe care analiștii socioumani l-au împrumutat din biologie (etiologie și ecologie) - care se autoprotejează. Protecția cuprinde un evantai larg de bunuri, începând de la cele materiale (proprietate, slujbă etc.), trecând prin apărarea stilului propriu de viață, până la cele înalt spirituale, simbolice (onoare, mituri de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]