21,114 matches
-
În al doilea rînd, totdeauna refuzul vechiului a fost concomitent cu promovarea noului. Pînă și avangardiștii din primele decenii ale secolului XX, care au început prin a nega în manifestele lor trecutul, au oferit aproape imediat o versiune proprie literaturii socotite de ei novatoare. Bună, rea, convingătoare sau nu, literatura avangardei a existat în anii '20 și '30 ai precedentului secol. Ceea ce observ astăzi în toate intervențiile celor care pariază pe schimbare este că se mențin într-un plan negativ: par
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
a unor jurnale de răsunet semnate de M. Sebastian, I. D. Sîrbu, M. R. Paraschivescu, Petre Pandrea, C. Beldie, Alice Voinescu etc., cel datorat lui Traian Chelariu (1906-1966) întregește seria și, natural, se distinge prin cîteva trăsături specifice. N. Manolescu îl socotește un "jurnal tipic maiorescian", ceea ce e adevărat pe latura sa de consemnări cotidiene, detaliate, precise, cu o alură adesea "neliterară". Dar spre deosebire de Însemnările zilnice ale mentorului Junimii, care catagrafiază o biografie, cele oferite de scriitorul și cărturarul bucovinean transcriu un
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
nu duce nicăieri (Editura Cartea Românească, București, 2001) au acum un aer ușor desuet, par poate străine de sensibilitatea de astăzi, însă ele nu sînt deloc lipsite de virtuți literare și, în orice caz, întregesc fericit un portret al autoarei, socotită în mod curent drept o poetă a melancoliei, a urîtului, a pustiului. Prozele datează din anii '70 (una singură e din '81-'84) cînd Florența Albu scria o literatură confesivă, la limita dintre poezie și jurnal; în aceste pagini se
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
literaturii se afla mult mai aproape decît astăzi de centrul cercului: altfel spus, literatura era un cerc cu o rază mult mai scurtă. La frontieră ori dincolo de ea roiau o mulțime de genuri și specii pe care astăzi noi le socotim a fi în interiorul cercului: de pildă, memorialistica, jurnalul intim, corespondența. Schimbarea de care vorbeam, pe care eu însumi, cititor profesionist, am trăit-o, tocmai aceasta a fost: absorbirea în literar a multor categorii de texte nonficționale socotite înainte paraliteratură. O
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
astăzi noi le socotim a fi în interiorul cercului: de pildă, memorialistica, jurnalul intim, corespondența. Schimbarea de care vorbeam, pe care eu însumi, cititor profesionist, am trăit-o, tocmai aceasta a fost: absorbirea în literar a multor categorii de texte nonficționale socotite înainte paraliteratură. O observație asemănătoare se poate face nu numai cu privire la literatură în general, dar și cu privire la unele dintre speciile ei. Să luăm romanul: noțiunea este cu mult mai largă astăzi decît ieri. Prin roman s-a înțeles, mai ales
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
comemorarea lui Corneliu Coposu, care a avut loc la Cimitirul Bellu, notează NAȚIONAL, Emil - Corbea - Radu Vasile împreună. Dacă trei persoane care au venit separat la un parastas șI nu șI-au vorbit cu acest prilej au fost împreună, cum socotește ziarul citat, atunci cu siguranță că Ristea Priboi a fost împreună cu Radu F. Alexandru la ultima ședință în plen a Parlamentului. Acesta din urmă a cerut din nou demisia lui Priboi din Parlament. *Deputatul Dorin Lazăr Maior, cel care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
că n-aș vrea să dau o explicație succesului meu, dar cred că anumite lucruri în viață se petrec pentru că se petrec, și nu folosește la nimic să cauți a le explica. Î: Ce înseamnă pentru dumneavoastră a scrie? Vă socotiți, esențialmente, un scriitor; un comunicator; un "mesager" sau un "apostol" (în sensul că aveți ceva de spus celorlalți, cu gândul de a schimba/ameliora lumea și oamenii)? R: Am făcut un pariu cu viața: să mă înțeleg pe mine prin
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
cazul meu este literatura. Când pariezi pe tot, cunoști adevărata senzație de libertate interioară, și nu trăiești din temeri, ci din atitudini concrete în funcție de ceea ce ai ales. Ideea de a scrie îmi vine din adolescență. La început, fiind foarte singuratic, socoteam că unicul mod de a reuși să comunic cu lumea era poezia; a trecut timpul, am ieșit din acea izolare naturală a adolescentului, am avut o tinerețe destul de conturbată, dar cuvântul a continuat să fie modul meu de a înțelege
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
unele dictaturi sînt rele. Toate, de extremă dreaptă ori de extremă stîngă, sînt aberante. Chiar dacă nu în același fel. Și chiar dacă unele trăsături se amestecă în mod aproape inexplicabil. Ceaușismul a fost, de exemplu, un național-comunism pe care l-am socotit multă vreme original, ca o soluție curat românească. Pînă cînd l-am citit pe Czeslaw Milosz și am descoperit că toate comunismele au virat spre dreapta și unele deja din tinerețe. Diferențele există însă și sînt importante. Una se explică
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
sacrificat, cel mult, liderul maxim. În vreme ce toate instrumentele crimelor lui Trujillo au fost lichidate după moartea dictatorului, fiindcă nimeni nu le-a acordat nici o clipă prezumția de legalitate sau legitimitate. Colaboratorii dictatorului dominican, ca și ai lui Hitler, au fost socotiți criminali de drept comun. Și tratați în consecință. Colaboratorii lui Stalin și Ceaușescu (excepțiile au durat un timp scurt și s-au referit la cîteva persoane) au fost iertați, fiindcă, nu e așa, regimul democratic postdecembrist nu-i putea transforma
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
o intemporalitate în care ne putem regăsi și noi, deslușind în tabloul său întunecat prezentul și - de ce nu? - viitorul erei contemporane, așa cum pare a se configura: "cu asedii prelungi mă întîmpină viitorul" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). Socotindu-se pesemne unul din "cronicarii retrași pe ascuns", un "chiriaș al dedesubtului", poetul face figura unui subversiv sui generis, a unui "clandestin" metafizic, ce, dîndu-și seama că "acum nu se mai pot scrie epopei", declară șoptit: "în taină fie spus
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
literatura și critica actuală nu credem că ar fi trebuit să lipsească C. Tonegaru, I. D. Sârbu, Iordan Chimet sau Cornelia Ștefănescu, iar din cea veche Coresi. Sigur, aici intervine factorul subiectiv dar nu credem că aceștia ar putea fi socotiți mai prejos decît, de ex., Horia Bădescu, N. Davidescu sau Elena Farago... Cum s-ar mai putea căpăta spațiu pentru o viitoare ediție? Poate printr-o restrîngere a textului acordat unor scriitori, de ex. articolul despre D. Matcovschi este mai
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
la menționarea numelor avute la naștere de unii scriitori ( Ion Dobre, numele real al lui Nichifor Crainic) sau la indicarea pseudonimelor altora ( Cornel Barborică a scris și sub pseudonimul Andrei Severin), ca și la traducerile efectuate de unii dintre autori. Socotim a fi foarte bună inițiativa de a se prezenta succint și critic unele curente literare, de ex. gîndirismul, semănătorismul, simbolismul, literatura de avangardă. De asemenea trebuie spus un cuvînt de laudă pentru informația "la zi" a autorilor articolelor. Apărut în
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
fusese și acționat în judecată, ca fost ministru, pentru a-l fi remunerat din bani publici) ( ură de țăran veșnic neacomodat cu boierii și cu orașul), s-ar fi făcut, în fine, detestat pînă și de ardelenii lui, care-l socoteau filomaghiar ( el însuși își zicea cosmopolit) și neiubitor al ideii de unire cu "țara". Interpretarea e tendențioasă. Se bazează pe articolele de ziar ale lui Slavici ori pe cîteva broșuri care nu figurează în nici o antologie a operei și în
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
scară; mă întreabă dacă am drum prin centru. Nu voia să abuzeze, dar poate la o farmacie din centru îi găsesc medicamentul lui pentru tensiune. E rețetă compensată... Acest om respectabil care își plătește totdeauna la timp întreținerea și își socotește banii la ultimul leu, ca să n-aibă datorii, era stingherit rău de această rugăminte, pe care a pus-o pe eventualul meu noroc. Iau rețeta. Era o zi de sîmbătă pe la ora 11 dimineața. În mașină, nevastă-mea, optimistă - o
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
atenție Craiovei și Doljului, ceea ce nu e nefiresc, doar un pic exagerat cînd se extinde zona spirituală cu pricina la senatori și deputați de ocazie; a doua oară, printr-un ton anume, ceva mai sus decît ar trebui, care-l socoate de exemplu pe Eminescu omul mileniului (care mileniu?), sau prin colaborări de tipul Iosif Constantin Drăgan și altele ejusdem farinae. l În VREMEA DREPTEI NAȚIONAL-CREȘTINE (nr. 56, martie-aprilie), se reproduce după Aldinele ziarului România liberă o înspăimîntătoare mărturie a lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
metafore și idiotizme". Diversitatea stilistică a textului poate fi dovedită cel mai bine prin două fragmente pe care cu greu le-ar atribui cineva aceluiași autor și aceleiași cărți. Primul e o relatare istorică de politică și diplomație: "Devletul și socotind că nemții și prusianii vor fi mediatori în formă priimiră și să orânduiră soli: Sabica reiz Osman efendi, ce era halea nisangiu și cu Iasângi zade Osman efendi mutevelâul. Muharași și dragoman acestii muchealemele să orândui socră-mieu Iacovache Rizul. Orânduiră
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar definite de viață, aduse la lumină din adâncurile masivului de bogăție somnolentă, în care se mențin încă ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu-și îndărăt munca și socotind, de la data scrierii Cuvântului înainte, 34 de ani de când au apărut primele volume ale seriei de opere, la care mai adaugă - respectându-i toate datele atelierului său de muncă - cinci ani de pregătire a acestora, "inclusiv repetiția generală din 1965
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
noi, a regimului comunist, se produce al doilea val al exodului românesc spre Occident, un exod de astă dată cu precădere intelectual și politic, bizuit pe reacția de respingere a totalitarismului, "pentru care nu există cale de întoarcere". Mircea Eliade socotea emigrația românească de după al doilea război mondial cu o componentă a destinului nostru național, o prelungire a procesului arhaic al transhumanței țăranilor care-și pășteau turmele pe un teritoriu vast, din Cehoslovacia pînă la țărmurile Mării de Azov. Explicabil, acest
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
să decidă în cunoștință de cauză unde crede că e mai bine să trăiască. Procesul acesta al adaptării nu are cadre de manifestare în timp; poate dura cîțiva ani, sau poate să nu se încheie niciodată. Nimeni nu poate fi socotit slab, incapabil, prost, pentru că nu se poate adapta.(...) Sînt structuri psihice și structuri psihice. Personalități cu particularități diferite, unele avînd capacități adaptative mai pronunțate, spre deosebire de altele, pentru care valorile native, mai ales de la o anumită vîrstă, se schimbă anevoie sau
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
anumiți vorbitori fără -u-, adică fastos, fructos etc. Cunoscând acest lucru și căutând, probabil, să se ferească de pronunțări vădit incorecte, specifice unor persoane cu o educație mai puțin temeinică, unii intelectuali i-au adăugat un -u- și lui ritos, socotindu-l (fără temei!) asemănător cu adjectivele pomenite mai sus. O asemenea falsă analiză poartă, în lingvistică, numele de hipercorectitudine ori hiperurbanism, amândoi termenii trimițând la dorința exagerată (hiper-) a unora de a fugi de greșeală și de a căuta corectitudinea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
care era calculatorul vremii, dacă voiți. Dacă lectura va lâncezi, puteți să săriți rândurile până la capitolul IX, pagina 233, intitulat Reglementările, unde veți întâlni și o istorie picantă a cenzurii... Se va afla că în Enciclopedia lui Diderot cenzura era socotită ceva firesc, spunându-se despre cenzori că ar fi niște: oameni de litere (respectabili n.n.) însărcinați cu examinarea cărților care se imprimă... astfel încât să nu publice nimic din ceea ce ar putea seduce spiritele printr-o falsă doctrină... Halal examinare! zicem
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
copertă e reluată greșit indicarea numărului triplu din iulie-septembrie!), poetul Adrian Alui Gheorghe întreprinde o trist-amuzantă anchetă "printre cei care se întîlnesc cu Caragiale doar așa cum se întîlnesc liniile ferate: la carambol". Un fost paznic de noapte la o fermă socoate că I.L. Caragiale "ie o stradă", ba nu, "cre' că am auzit la televizor, di' așa zic că-i parlamentar". Un elev de la profesională e de părere că e autorul Amintirilor din copilărie, dar, nefiind sigur, vrea să-și întrebe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
lui Saddam împotriva ordinii mondiale." Ciudate sînt căile editoriale la COTIDIANUL. Redactorul-șef, Ioana Lupea, scrie că intervenția Statelor Unite în Irak e justificată. Directorul onorific al aceluiași ziar, Octavian Paler, crede că nu, punîndu-și chiar întrebarea dacă mai poate fi socotită America un veritabil profesor de democrație, dînd de înțeles că n-ar prea mai fi. Păreri și păreri, dar vorba unui cititor al ziarului citat - cine reprezintă linia Cotidianului, directorul onorific sau redactorul-șef?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
expresie salutară a alterității. Grefă a unei "identități împrumutate", prin ficțiune, opera mîntuie eul de subiectivitatea sa narcisiacă, fatalmente mărginită. Ea reprezintă în felul său un Celălalt care are dreptul la libertatea ființării sale. Departe de îndreptățirea de a o socoti "proprietatea" sa, după opinia lui Ionesco, autorul "trebuie s-o lase să se desfășoare așa cum este ea, așa cum trebuie să fie, așa cum vrea să fie". (va urma)
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]