21,060 matches
-
Acasa > Literatura > Recenzii > LA CURȚILE DORULUI... BUCOVINEAN Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 563 din 16 iulie 2012 Toate Articolele Autorului O carte de călătorie, așa cum este aceasta, „Dor de Bucovina”, scrisă de prozatorul Marian Malciu, poate fi socotit, pentru cititorul grăbit, doar un gest de curtoazie, un gest care ar arăta gratitudinea autorului față de anumite locuri, dacă nu am ține cont de faptul că această carte este mai mult decât... o carte de impresii dintr-o călătorie în
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
a oprit în biserici să ascult concerte de orgă, m-a urcat în saloanele din Palatul Brukenthal, astfel că ceea ce am descoperit alături de el nu avea echivalent la Cluj sau în vreun alt oraș. Eram vrăjită de el, care mă socotea în scrisorile trimise mai apoi “anima” lui. Eram încântată de Sibiu, de el, de tot... -A.S.: Nu numai pe dumneavoastră v-a fermecat cu frumusețea orașului Sibiu, ci și pe prietenii lui cerchiști în anii studenției. O mărturisea Ovidiu
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
puteam vedea valea, era o distanta cam de 100-200 m. pe care trebuia s-o parcurgem în bătaia ucigătoare a razelor de soare întețite și de un vânt puternic a cărui biciuire parcă tăia în carne vie. Eu m-am socotit erou pentru cutezanța de care am dat dovadă ca să înfrunt asemenea urgii. Hainele pe mine erau tot o apă, pălăria din cap n-o mai simțeam că pe o pânză tare, ci ca pe o cârpă muiata în apă clocotita
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
trăiește, cum pe bună dreptate constata marele moralist român - Profesorul Constantin Pavel în lucrarea sa ,,Problema răului la Fericitul Augustin,, este că ,,piere și nu-și dă seama de unde-i vine pieirea. Aruncă vina pe crizele economice, sociale și politice, socotindu-le ultimele și singurele cauze ale răului de care suferă, dar ignoră cauza adevărată a tuturor relelor: păcatul,,. Cauza acestei tragedii a omului contemporan o constituie antropologia greșită de la care se pornește în deslușirea și explicarea tainei umane, din perspectiva
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
mare trebuință... Dar dacă viața-ți este dragă chiar cu torturi de nedescris, ți-o dăruiesc, ca traiul zilnic să te scufunde în abis: Un semn te va feri de moarte, luându-ți dreptul de-a muri până ce Eu voi socoti că le-ai plătit din plin pe toate. Scena 5 Apare Ispititorul în chip de om, șchiopătând ușor și cu fața numai zâmbet: Mă bucur mult, iubite Cain, că te-ntâlnesc și-om vorovi - acuma că sentința-i dată, gândește
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
al Daciei pământ.” DECEBAL ( Către Zada.). Zada noastră, cum te iubim aici și-acolo te vom iubi! 24 Ai fost preoteasă lui Vezinas, dincolo mireasa lui Zalmoxis vei fi. Spuneai că faptele dacilor și gândurile lor Sunt împotriva dușmanilor. ZADA Socotesc că până mâine seară chiar îi voi spune Înțeleptele-ți cuvinte, slăvite stăpâne! DECEBAL Temnicier! Pe meșterii romani închiși nu-i mai lăsăm în viață, Îi trimitem lui Zalmoxis dis-de-dimineață! Să-i aruncați în tainița cu flăcări și vor Fi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
prin cultul exacerbat al metaforei, jocuri de cuvinte, hiperbolizare, și mai ales pe spaniolul Luis de Gόngora, ale cărui versuri abundă în figuri retorice. Gόngora cultivă arta combinărilor de cuvinte, valorifică sonoritatea acestora, muzicalitatea lor, prefigurându-l pe Mallarmé, se socotește un pictor al sunetelor, precum Rimbaud trei secole mai târziu. Stilul său numit culteranism, destul de obscur și asociat cu prețiozitatea, adică cu manierismul împins la extrem, criticat și deseori ridiculizat de clasiciștii francezi, a fost foarte apreciat în Spania de
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
romanul lui H. J. Ch. Grimmelshausen, Aventurosul Simplissicimus Germanul), cât mai ales în teatru, care are în baroc o evoluție remarcabilă. Lope de Vega, Calderόn de la Barca și chiar Molière sunt câteva nume de marcă ale teatrului baroc. Deși e socotit îndeobște un reprezentant al clasicismului, Molière e revendicat de teatrul baroc mai ales prin miniaturile într-un act, numite și farse. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet, lăsând spațiu improvizației actorilor, ca în commedia dell’arte. Molière se remarcă
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
umane. Compoziția operelor se distinge prin rigoare și concizie, păstrarea regulii celor trei unități, perpetuată din antichitate, în dramaturgie, puritatea stilurilor etc. Deși tributari antichității, din dorința de a pune bazele unei teorii perfect raționale a frumosului, clasicii moderni (astfel socotindu-se ei înșiși) nu au acceptat o imitație fără rezerve a acesteia. Idolatria renascentistă față de modelele clasice greco-latine n-a fost împărtășită de ei, ba chiar, prin scrierile lor, au indus ideea superiorității modernilor față de antici, fiindcă lumea a progresat
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
constituie expresia voinței și a lucrării lui Dumnezeu. Dar și dumnezeieștile porunci pot ușor să fie socializate și încadrate sub altă formă în viața socială, moment în care ele sunt autonomizate și își pierd caracterul personal. Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii absolute”.1 Doctrina socială creștină revendicată din taina divino-umanității lui
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_sociala_a_bisericii_.html [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
aceea a pictorului Vincent van Gogh. Dar creațiile celor doi, mai degrabă impulsionate decât frânate de precaritatea mijloacelor materiale, și-au ocupat cu autoritate locul binemeritat din loja de onoare a culturii universale. Așadar, o situație materială bună poate fi socotită cel mult ca o posibilitate în plus pentru împlinirea celor hărăzite de favoarea divină, nicidecum ca o condiție impusă destinului. *** Vorbeam mai sus de cele două linii de forță ale guvernanților români - incompetența și corupția, pe care sărăcia triumfătoare rulează
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
de exemplare comandate. Dl. Smarandache mi-a răspuns că este de acord să trimită câte un exemplar gratuit pentru fiecare autor și, contracost, câte exemplare în plus dorește fiecare, dându-mi și prețul per exemplar, în jur de 5-6 lei, socotit de domnia sa ca fiind prețul de tipărire. Știind cum arată volumul (are aproape 300 de pagini), chiar și așa, prețul transmis era ridicol de mic. Apoi, au mai intervenit alte două situații. Prima a fost aceea că prețul transmis era
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
aibă-n casele lor / Prefăcuți ce le vorbesc / Tot cele ce ei voiesc. Vor de mulți fi-ncungiurați, / Să stea-ntre ei îngâmfați, / Să le dea închinăciuni, / Să le spuie la minciuni. Ei adevăr nu voiesc, / Nu le place, nici iubesc, / Socotesc că câte fac / Și la alți oameni le plac, / Și d-ar greși cât de mult, / Ei îndreptări nu ascult. / Ei în sine socotesc / Că la nimic nu greșesc. / Nu le place-a fi-ndreptați, / Vor a fi tot lăudați
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
dea închinăciuni, / Să le spuie la minciuni. Ei adevăr nu voiesc, / Nu le place, nici iubesc, / Socotesc că câte fac / Și la alți oameni le plac, / Și d-ar greși cât de mult, / Ei îndreptări nu ascult. / Ei în sine socotesc / Că la nimic nu greșesc. / Nu le place-a fi-ndreptați, / Vor a fi tot lăudați. (...)” (poezia „Cei mari”). În afara poeziei din care am citat, B. P. Mumuleanu mai are în antologie încă două: „Leul și iepurile” și „Alt chip
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr, De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub fruntea-i viitorul
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Într-un ritm venit din altă constelație Sincron cu ordinea îmbrățișată în spirală ADN-ului În OPERON Înfășurata în mister, în intraductibil cuvânt Cum toate necunoscutele misterioase SUNT. E pe cale să se dezlege, si se vor dezlegă Când Supremul va socoti și va binecuvânta Ruperea chingilor, Deschingiuirea Momentul când merita-vom Și vom putea primi Dezvăluirea ...(fără să cădem pieriți ori să înnebunim) la zguduitoarea întâlnire pe Cale cu Adevărul Mariei Sale Formele iluzorii toate Vor capătă formele lor adevărate Iar noi
IUBIREA ESTE SUFLUL VIETII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Iubirea_este_suflul_vietii_elena_armenescu_1339189068.html [Corola-blog/BlogPost/356217_a_357546]
-
sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474008770.html [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
sale (actul de creație) ca să înțeleagă și, după cum vă veți da seama, citind cartea, a înțeles sublimul clipei „luminilor de pe pânza timpului”, despre care a scris în aceasta. După o acoladă atât de amplă, pe care, îngăduiți-mi , să o socotesc necesară, să numim, acele „lumini de pânza timpului”, asupra cărora s-a oprit, cu har și inspirație autorul. Dar înainte de aceasta, câteva considerații, ce țin de modul de a gândi substanța cărții pe care le-am deprins în urma parcurgerii celor
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
drum Cerșind a lumii mângâiere... Tot ce-ai muncit s-a făcut scrum Și ai rămas doar cu durere! E trist când toți te cred nebun, Iar lumea-n jur e numai fiere! Anii s-au dus ca un taifun... Socoată tu nu ai cui cere! Pietre tresar pe caldarâm Și pașii tăi trec în tăcere Ducându-te spre alt tărâm, Pribeag în alte emisfere. Pe timp aș vrea să mă răzbun Când mă pândește din unghere. De m-ar lăsa
BĂTRÂN PRIN VIAȚĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459167508.html [Corola-blog/BlogPost/366097_a_367426]
-
de acum. Privind în jur, a constatat Că leul nostru de-altădat', Vînjos, ilustru și temut, E astăzi slab și prost crescut. Că peste tot în societate, Exemplul de fidelitate Ce-l dă un cîine, nu-i urmat, Ba chiar e socotit păcat. Că lenea tuturor e dragă, Nu vezi pe nimeni să mai tragă La câmp, uzină sau birou Cum zice vorba, ca un bou. Că vulpea-i doar un găinar Când o compari cu un primar Sau un ministru ce
FABULA FABULEI de DAN NOREA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405749817.html [Corola-blog/BlogPost/349357_a_350686]
-
sufocați de invidie, luptă din răsputeri să se scuture de asemenea năpăstuiri și atunci, debusolați cum le este plămada, sar în extrema cealaltă, pun pe ei vopselele stridente ale teribilismului, umflu-și pielea ca un balon gata să plezneacă. Se socotesc polieficienți din ce în ce mai strident, pe măsură ce clocotul interior arde tot mai puternic. Pun stapânire pe ei orgolii nemăsurate și o clocotitoare lăcomie. Singura fereastră prin care mai respiră este ura, fără ea s-ar sufoca. Treptat ura se înscrie definitiv în datele
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1438700937.html [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
adun, Ce între pleoapele-ți pot să spun, Ce vorbe singure nu pot răzbate, Fără simțirile ce-ți sunt bogate! Îmi pare că ochiul tău se zbate, Din câte îndoieli nu pot fi cătate, De nici căinți n-au cum socoate Din vinile-mi ce pot răzbate... Îmi pare că vocea-ți dulce aud, C-aș auzi-o chiar și de-aș fi surd, De-aș fi așchie ori ciob de sticlă, Tot ar fi imaginea-ți vie chiar de mică
ÎN ALE CLIPELOR... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1425035774.html [Corola-blog/BlogPost/367840_a_369169]
-
plecăm, inc-o dată, și încă odată, fiecare în partea de altul visata... Tu-mi spui: sufletul tău e-o aripa de vânt, știe zboruri străine de orice pământ, știe zborul prea sus, știe zborul prea jos, te-ai putea socoti mai ales norocos; ești un vânt! și răspunzi de migrări cunoscute, ești un vânt! și ungi osii de stea nevăzute, ești un vânt care împinge prin stele un car cu aripe la roți și cu oiște de jar, este sufletul
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]