109 matches
-
trei feliuri este lucrarea minții, așa și mintea 566 {EminescuOpXV 567} cu trei numiri se deosebește, - adică când face concepturi se numește înțelegere mai pe strâns, când judecă se numește putința judecărei și, mai pe urmă, când socoate, se numește socotință sau rație; din aceste purced trei secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de acum”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 13, în Filocalia..., vol. VI, p. 20-21) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aplicat hotărârea lor, înainte chiar de a supune dispoziția și grafului Rumianțof, de la care însă a primit în această privință următoarea deslegare printr-o scrisoare (romînește și rusește). Prea Sfințite Arhiepiscope și Mitropolite al Moldovei. Al meu milostiv Arhipăstoriu, După socotința înștiințărilor Preasfinții Tale și a Preasfințitului Mitropolit al Ungro-Vlahiei pentru eparhia Brăilei, și eu așa socotesc că, până se va face hotărâre de la marea stăpânire, povățuirea cea duhovnicească a acelor ținuturi, a Ismailului, a Renilor, a Chiliei, a Achermanului și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
modului de sancțiune al stipulațiunilor Tratatului de la Berlin si în urmă vine în favorul teoriei sale, că o simplă Cameră poate ceda Basarabia și primi Dobrogea - cu citate din Bluntschli. Noi am fost aciia cari am susținut că citate de socotințe, păreri, opinii (jugements Urtheile) din autori străini dovedesc lipsa de cugetare proprie si abuzarea de buna-credință a publicului, căruia nu i se dă spiritul întregei cărți, prin urmare nici spiritul locurilor citate, ci numai petece de fraze ce se potrivesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sfințenie la credința lui creștină. Evreii cată să fie mulțumitori nouăi Germanii pentru actul eliberării lor; participarea însă la conducerea statului nu este deloc un drept natural al tuturor locuitorilor, ci fiecare stat hotărăște în privirea aceasta după propria lui socotință. Dar în locul unei asemenea gratitudini vedem într-o parte a jidovimei noastre răsărind ca buruiana rea un spirit de prezumpțiune care nu se manifestă numai în mizerabila persiflare a religiei din partea unor gazetari, ci caută uneori de-a dreptul de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Balcani, la una din puterile cari determină soarta Orientului și soarta României. Daca ar veni la adecă sau, mai bine zicând, daca Austro-Ungaria va urma politica observanței laxe, li se poate îngădui românilor de a alege după a lor socotință liberă suzeranitatea morală căreia vor să se subordoneze, dar de ales trebuie să aleagă necondiționat. Al doilea lucru asupra căruia voim să atragem atenția dumnealor este următorul: se înșală - poate nu fără s-o știe - asupra naturii interesului pe cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, În Întâia noapte a nașterii, după unele socotințe În cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai În a opta. Identificarea mai multor tipuri de narațiuni În care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai în a opta." Identificarea mai multor tipuri de narațiuni în care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
va fi dat să ies din închisoare pentru cauza ecumenismului, mereu. Ceea ce făgăduiesc din toată inima"5. Și într-adevăr așa a făcut, Steinhardt deși ortodox convins, devenit monah, a dat întotdeauna dovadă de ceea ce el ar fi numit,,dreaptă socotință" în relațiile cu celelalte confesiuni creștine. Pentru el libertatea credinței, despre care am vorbit pe larg în capitolul precedent, era un lucru sfânt, toleranța de asemenea, poate de aceea a și ales să se facă ortodox, știut fiind faptul că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mâna lui"418 (Ecclesiatul, 5, 14) etc. 2.4.1.2. În această parte a romanului întâlnim încă două texteme, de o importanță capitală. Primul dintre ele se găsește în discursul indirect al hadâmbului Stavrikie, sfetnicul împărătesei Irina: "[16] După socotința acestui mare sfetnic, alcătuirile legii lui Dumnezeu sunt una - iar cele ale stăpânirii pământești alta. Domnul și împăratul lui își face [sic] legea lui pentru buna rânduială a norodului și a lumii. Ține pe om supus în credința cătră Dumnezeul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din introducerea traducătorului C. Balmuș (din Demetrios, 1943, p. 12), si nu la paragraful originar al lui Teofrast, care sună astfel: "anume că nu trebuie să spunem toate de-a-fir-a-păr și pe larg, ci să lăsăm unele lucruri la înțelegerea și socotința ascultătorului, care, de îndată ce a inteles ceea ce i-ai lăsat a intelege, nu ți-i numai ascultător, ci și martor, și încă un martor cu mai multă bunăvoință. El se crede inteligent prin faptul că i-ai dat ocazia să-și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Bistrița, să elibereze pe oamenii reținuți acolo. „Scris-am adică noi, birăul cel românesc și cu cel armenesc și cu 24 de pârgari de la oraș, de la Suceava, și vă mulțămim dumilorvoastre ca frați și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
hotărât că nici să dau. După care făcându-să atirdesire între mușterii au rânduitținerea căsăpiilor asupra căminar Scorțăscu,carele în loc să vie în urmă la Episcopie să ia și să dea contract că va ține următoriu cu răspunderea,ș-au urzit osăbită socotință a lua asupra și dând jalubă înălțimii tale că luându-săde d.lui căsăpiile târgului ar fi avut multe împiedicări despre Episcopie întru lucrarea căsăpiilor. Dintre care cea întâi că aș fi vrut a opri trunchiurile din mahalalele târgului și a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
motive evident mincinoase, este sfătuit de duhovnic să-i dăruiască și să nu-l judece dăruind vei dobîndi. Se simte fericit: cît de bine îmi pare că m-am făcut ortodox. În catheismul steinhardtian una din fericiri ar fi dreapta socotință, greu de definit, dar cardinală însușire. Ca existențială caracteristică umană, "călugării ortodocși nu socotesc nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am făcut ortodox. În catheismul steinhardtian una din fericiri ar fi dreapta socotință, greu de definit, dar cardinală însușire. Ca existențială caracteristică umană, "călugării ortodocși nu socotesc nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte. (Are o formulă tot atît de vastă ca polimerii de bază.) În dreapta socotință intră, precis, tainic drămuite, și bunul-simț, și înțelepciunea, și cumințenia, și voința, adăugite celor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu socotesc nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte. (Are o formulă tot atît de vastă ca polimerii de bază.) În dreapta socotință intră, precis, tainic drămuite, și bunul-simț, și înțelepciunea, și cumințenia, și voința, adăugite celor de mai sus. Nici una din virtuți nu e absolută nici chiar adevărul doar iscusita cumpănire a multora ne poate ajuta să ne ferim nu numai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
își ia îndeobște exemplele de urmat, cât și după sfatul celor 12 boieri de frunte care iau parte împreună cu înălțimea sa la judecată. Boierii nu au drept de vot, ci își spun doar părerea și principele hotărăște după buna lui socotință și este ascultat și cinstit de popor ca un Dumnezeu și tot ceea ce face este privit ca bine făcut: “Quia Dominus fecit”. M-am minunat cu câtă măiestrie și cu câtă rânduială își arată pricinile lor înaintea principelui, atât cei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niște „prințese“?... (Am fost și eu invitat o dată la o recepție În casa Didinei Cantacuzino, unde am stat cu nevastă-mea, cu soții Bucuța și soții Rebreanu cam după ușă, necunoscuți și neluați În seamă de nimeni.) Sau poate, din socotința lui nebunească că s-a aflat (auzi colo!), după taică-său și maică-sa, la „marginea societății“ de atunci [...]. Cu timiditățile și resemnările proprii tuturor intelectualilor, Emanoil Bucuța, În care atâția dintre noi Întrevăzuseră pe unul dintre cei mai de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bărbat minunat, glorios, pe care atât îl admirăm; întru nimic mai prejos eroilor antici pe care-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415-1480) "Soarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
O, Pater! Mă copleșești, glăsuiește Ștefan râzând încetișor, să nu se vadă cât e de emoționat. Tăutu continuă: "...Tu, care, în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor; după a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Bărbat minunat , glorios, pe care atât îl admirăm; întru nimic mai prejos eroilor antici pe care-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica Polonorum Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să simtă bucuria unui trai fără griji. I-am scris că ar fi o nedreptate ca să moară mama Ileana, gândindu-mă la viața ei jertfelnică, tocmai acum când ar putea să se bucure de roadele muncii ei, că deci, după socotința mea, Dumnezeu nu va îngădui ca ea să moară, chiar dacă legile fizice și legile biologice nu mai dau speranțe, că Dumnezeu poate, și vrea să facă minuni atunci când nu mai sunt posibilități naturale de a duce viața mai departe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un critic: știință, judecată nepărtinitoare, cunoștința lucrurilor, a lumii și a oamenilor (Critica criticii, "Albina romînească", XVIII, 13, 1846), și - aici e interesant chiar și un cuvânt - calificarea în rău a unei anumite critice cu numele de "judecătorească" în expresia "socotinți judecătorești a dlui D. G.", socotinți care îl hotărăsc pe A. Russo să-și deie, "odată pentru totdeauna", opinia asupra criticii (Crit. crit. etc.). Avem de la dânsul și mostre de critică literară. Așa, în Critica criticii, analizează pe Nicu din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]