109 matches
-
atacurilor dușmane provocate prin această operă de convertire. În același spirit de prozelitism papa Clement VI (1351) dete voie regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, ca să ridice în cuprinsul teritoriului său, dar mai cu samă pe la margini, biserici parohiale romano-catolice, în socotința cumcă prin asemenea biserici s-ar putea converti cu mult mai ușor schismaticii eretici, necredincioșii și păgânii care cresc și se-nmulțesc pe acolo ca buruiana cea rea. Același papă orândui a se trimite frați din ordinul minoriților din Ungaria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
una apucă de-a lungul mării preste Byzia, cealaltă pe drumul drept ce ducea prin mijlocul țării la Adrianopole, unde urmă împreunarea amânduror părților oștirii. Cu toate acestea el lăsă pe mai târziu luarea acestui oraș și înaintă cu înțeleaptă socotință spre marginea Serbiei, pentru a da atât craiului Serbiei, Ștefan cât și altor guvernatori învecinați și căpetenii de oști posibilitatea de-a trece la el și de-a se alipi de partidul lui, lucru de care până acum fusese împiedecați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tu nu știai ce să-i spui, fiindcă era o pereche de ciorapi galbeni, În carouri și n-o să-i poți purta niciodată, atît erau de Îngrozitori, cînd ai luat din mîna ei sticluța cu lichid albăstrui, desigur parfum după socotința Armindei, judecînd după culoare și forma flaconului, tocmai cînd se auzi din baie glasul nesuferit al lui Juan Lucas pronunțînd cîteva cuvinte ca o spadă, e cam devreme, spuse și literele care, dacă era după tine, nu trebuia neapărat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
școli”, nefericitul voievod spune: “Di vremi ci învățătura și știința săvârșăște di păcat pe om și-l face vrednic ca să aleagă binele din rău și adivărul de neadevăr, pi drepți din nedrepți, pe dreptate din nedreptate, înluminează ca în toată socotința lui sau lucrare cu fapta... Ca să aducim la starea cea mai desăvârșită a învățăturii spre mulțumire dascălilor cum și a ucenicilor, iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
5). Al doilea punct: în ochii săi, „îngerul”156, „demonul” și „sufletul” sunt denumiri diferite care „trimit la una și aceeași realitate” (16). Prin urmare, îngerii despre care vorbește Geneza 6,1-4 „uzurpă numele de îngeri, nu cunosc fiicele dreptei socotințe, științele și virtuțile, ci le caută pe muritoarele care se trag din oameni muritori” (17); ceilalți îngeri, care tânjesc după cunoaștere și virtute, reprezintă la rândul lor sufletele curate ale filozofilor. În sfârșit, schema exegetică a lui Philon reduce legăturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că e chemată de Lică, în așteptarea ei nerăbdătoare, se arătase tirană și maltratase pe Rim cu vorbe necugetate și cu atitudini disprețuitoare. Rim înălțase psalmi de pătimire. în dreapta lui cuminție socotea' pe Sia drept oaie rătăcită. Avea însă lungi socotințe cu sine despre ce era de făcut. Aflase despre scrisoarea trimisă de Lică fetei. Era, oare, bine să încerce un demers pe lângă acel tată așa de scump pentru a-1 readuce sau trebuia să caute a slăbi dragostea filială a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și neașteptat. Sia, dispărând, nu-1 despărțea de Ada, dar îl emancipa. XVIII Sosise ziua repetiției generale pusă la cale de atâta timp de doamna Elena Drăgănescu-Hallipa cu pasiune și metodă. îndelung pregătită cu zel sistematic, apoi așteptată cu răbdare și socotință, iar în ultimele zile cu o enervare neprevăzută. în ajun, Elena simțise o sălbiciune trupească și sufletească de convalescent și de la acea slăbiciune trecuse lesne la un somn adine. Se sculase în dimineața "generalei" odihnită de somn liniștit și rămăsese
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se apropiau de nouăzeci alții; mulți dintre cei născuți odată cu ei, nearestați, muriseră de mult. Iar cei rămași În viață erau consumați, pe ducă. Își terminaseră sămînța; cei Închiși fuseseră În infern, sexul acolo fusese imposibil. Homosexualitatea și masturbările, după socotința lui Thomas, fuseseră nesemnificative, cei Închiși avuseseră doar vagi momente de intimitate, un ochi veghea mereu. Era limpede, sexul omora bărbații; somonii, de pildă, după ce stropeau icrele cu lapți, sfîrșeau, nu mai aveau rost, În rațiunea naturii. Cu femeile, lucrurile
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
urmă, au ajuns la grupa de avangardă. Comandantul acesteia a ieșit în întâmpinarea căpitanului. ― Să trăiți, domnule căpitan. ― Despre ce este vorba? ― Priviți colo, pe ridicătura ceea de pământ. Se vede un cort și în jur grupuri de militari. După socotința noastră, ar fi de tăria unei companii. ― De unde ați dedus că ar fi români?
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
împreună sunătoare putem cugeta. Legea aceasta se numește principiul unirei: principium consensus. Principiul unirei nu se deosebește altmintrelea de pricipiul contrazicerei, decât că principiul contrazicerei se răspunde cu tăgăduirea, iară acel a unirei cu așezarea sau afirmarea. Kant în Critica socotinței curate, cu următoarele cuvinte închipuiește principiul contrazicerei: Nu se cuvine subiectului acel predicat care i se împrotivește. Însă această formulă a lui Kant // nu lămurește în deplin natura principiului contrazicerei; pentru că poate fi ca predicatul cel ce acum se împrotivește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trei feliuri este lucrarea minții, așa și mintea 566 {EminescuOpXV 567} cu trei numiri se deosebește, - adică când face concepturi se numește înțelegere mai pe strâns, când judecă se numește putința judecărei și, mai pe urmă, când socoate, se numește socotință sau rație; din aceste purced trei secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
treilea diftong din textul perfect, după ce l-oi găsi, inițiale repetate cu glasul șoptit, în fiece seară, timp de șapte zile, la asfințit?..." 93 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI cel mai dihai zgomot din lume, mai ales când, după socotințele capetelor lor înfierbîntate, pe deasupra lor traversa convoiul prezidențial... Oprește deci, tot așa, pe la un ceas pustiu din noapte, Cârmaciul, convoiul, pe când se înturna de la slujbele sale de la Comitetul Central, dă înapoi limuzina, se descalță de ea, așează urechea pe grătarul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în suflet moarte, tu vesel să mă vezi. Fii binecuvântată și fericită tu, Copil cu păr de aur ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amărăciunei și ani-mi pustiiți 10În cumpănă ușori-s pe lîng-al tău capriț; Și-n a mea socotință mă simt atât de mic - Tu ești odorul lumii și eu mă simt nimic. Da, da... numai natura dreptate are-n veci, Copil cu gură caldă, cu mici picioare reci, 15Căci ea-n înțelepciune-i creiază-astfel de chip Pe lângă care
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
preconizată, după cum am mai spus, prin Regulamentul Organic. În articolul 158 se punea însă și problema unirii Prutului și a Siretului printr-un canal pe Bahlui, avându-se în vedere în primul rând o legătură cu Iașul. Costachi Conachi, în „socotințele” sale referitoare la unele dintre capitolele Regulamentului Organic, nota că acel canal s-a proiectat „numai și numai în favorul trăitorilor în orașul Iași; eu socotesc că osebit cu cheltuielile năstrușnice ce ar cere o faptă ca aceasta, din pricina depărtării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nostrului Galați; precum ca atunci vărsarea mai sus numitului râu în apa Dunării s-ar muta din josul portului moldovenesc, în vreme ce acum se află din sus...”, iar Siretul, micșorându-și debitul prin construcția canalului, n-ar putea susține nici măcar plute. „Socotințele” lui C. Conachi sunt întemeiate și, în ceea ce-l privește personal, el n-ar fi putut, prin așezarea moșiilor sale, să beneficieze cu nimic de pe urma realizării acelui canal. Noi adăugăm că Moldova, în starea în care se afla în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedere comun, după cum rezultă din răspunsul verbal austriac la expunerea confidențială a țarinei privitoare la pacea cu Turcia, în care se afirma că independența tătarilor era incompatibilă cu securitatea statelor Austriei. În fapt, Viena nu avea cum să-și impună socotințele sale în reglarea problemei crimeote și va bate în retragere, dar va rămâne intransigentă în chestiunea Principatelor. În răspunsul amintit mai sus, ea a declarat referitor la independența Moldovei și Munteniei că era, de asemenea, „incompatibilă cu securitatea și liniștea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popoare ajunse la conștiința de sine. „Puține sunt popoarele - observa T. W. Riker - care în cursul dezrobirii lor și-au păstrat cumpătul atât de bine sau au dat dovadă de o mai nobilă bărbăție decât românii”. Dacă vom lua în socotință și statutul și poziția geo-politică a românilor, atunci vom subscrie fără nici o rezervă la „depoziția” lui Russel din 4 septembrie 1859: „Principatele sunt o problemă foarte grea ori de câte ori se dezbate chestiunea lor”. William Miller constata: „ingenios și aproape pe neașteptate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Bistrița, să elibereze pe oamenii reținuți acolo. „Scris-am adică noi, birăul cel românesc și cu cel armenesc și cu 24 de pârgari de la oraș, de la Suceava, și vă mulțămim dumilorvoastre ca frați și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai în a opta." Identificarea mai multor tipuri de narațiuni în care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lucrurilor fiind natura, așezată de C. Rădulescu-Motru pe principiul determinismului prin cauzalitate. Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
elemente ale sufletului mistic față de cele care apar accentuate în descrierile lui Lévy-Bruhl. Acesta din urmă insistă pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nefericită" (în sens hegelian, ca o conștiință ce-și ratează continuu împlinirea); ea are totuși puterea de a arăta calea prin care reacțiunea (retragerea resentimentară din fața vieții) se poate transforma în acțiune. El doar răstoarnă valorile; supraomul le transmută. După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalism unilateral, nu unui "personalism științific". Autonomia voinței are, la Kant, un temei mistic; înțelesul personalității este vag, pentru că el nu e prezentat prin mijloace experimentale; folosirea metodei transcendentale îl îndepărtează de metoda inductivă, cea care ar fi oferit, după socotința lui C. Rădulescu-Motru, o bază solidă cercetării personalității. Aceste "inconveniente" ale personalismului kantian nu rămân blocate în interiorul sistemului care le-a dat naștere, ci trec în filosofiile ce-l urmează. Fichte, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche construiesc în model personalist, urmându-l
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar ideea perfecțiunii morale să aibă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]