KorAP: Find »[drukola/base=sodat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

121 matches

Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664

acești receptori sunt inhibați, cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici: mișcările fluidelor care traversează pereții capilari depind de echilibrul dintre presiunea osmotică (exercitată în special de proteinele plasmatice) și presiunea hidrostatică. Când sarcina sodată filtrată la nivelul glomerulului este importantă, rezultă: • creșterea presiunii hidrostatice intratubulare și diminuarea presiunii hidrostatice în capilarele peritubulare; • creșterea presiunii oncotice în capilarele peritubulare (presiunea oncotică intratubulară fiind cvasi-nulă, deoarece proteinele nu filtrează); • consecința este creșterea reabsorbției tubulare de sodiu

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Ea stimulează direct reabsorbția de sodiu în tubul proximal (prin stimularea schimbului Na+/H+) și, deoarece este un puternic vasoconstrictor renal, Ang II poate reduce rata filtrării glomerulare, reducând presiunea în capilarul glomerular sau reducând fluxul plasmatic. Indirect afectează balanța sodată prin stimularea producției și eliberării de aldosteron din zona glomerulară a glandei suprarenale. Aldosteronul induce o reabsorbție sodată (și secreție de K+) la nivelul tubului contort distal și a canalului colector. • Vasopresina sau hormonul antidiuretic este reglată în primul rând

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
puternic vasoconstrictor renal, Ang II poate reduce rata filtrării glomerulare, reducând presiunea în capilarul glomerular sau reducând fluxul plasmatic. Indirect afectează balanța sodată prin stimularea producției și eliberării de aldosteron din zona glomerulară a glandei suprarenale. Aldosteronul induce o reabsorbție sodată (și secreție de K+) la nivelul tubului contort distal și a canalului colector. • Vasopresina sau hormonul antidiuretic este reglată în primul rând de osmolaritatea fluidelor din organism, însă nivelul vasopresinei crește și în stările de depleție de volum. Aceasta favorizează

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
rând de osmolaritatea fluidelor din organism, însă nivelul vasopresinei crește și în stările de depleție de volum. Aceasta favorizează retenția de apă și refacerea volumului fluidelor corpului. în plus față de acțiunea sa asupra reabsorbției hidrice, acest hormon crește și reabsorbția sodată la nivelul ansei Henle și a canalului colector. Hormoni natriuretici: • factorul natriuretic atrial este un peptid sintetizat de miocitele atriale și eliberat ca răspuns la distensia atrială. Are efect de creștere a natriurezei prin acțiunea vasodilatatoare pe arteriola aferentă cu

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
a canalului colector. Hormoni natriuretici: • factorul natriuretic atrial este un peptid sintetizat de miocitele atriale și eliberat ca răspuns la distensia atrială. Are efect de creștere a natriurezei prin acțiunea vasodilatatoare pe arteriola aferentă cu creșterea DFG și a sarcinii sodate filtrate; are acțiune inhibitoare directă asupra reabsorbției sodate în tubul proximal și tubul colector medular. Are efect inhibitor asupra eliberării de renină, ADH și aldosteron. • Prostaglandinele și bradikininele au acțiune vasodilatatoare renală și induc excreția de sodiu și apă. PGE2

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
este un peptid sintetizat de miocitele atriale și eliberat ca răspuns la distensia atrială. Are efect de creștere a natriurezei prin acțiunea vasodilatatoare pe arteriola aferentă cu creșterea DFG și a sarcinii sodate filtrate; are acțiune inhibitoare directă asupra reabsorbției sodate în tubul proximal și tubul colector medular. Are efect inhibitor asupra eliberării de renină, ADH și aldosteron. • Prostaglandinele și bradikininele au acțiune vasodilatatoare renală și induc excreția de sodiu și apă. PGE2 cresc excreția de sodiu prin creșterea cantității de

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
segmentele distale și poliuria. 16.3. DESHIDRATAREA EXTRACELULARĂ Deshidratarea extracelulară (DEC) este definită prin diminuarea volumului compartimentului extracelular (sub 20 % din greutatea corporală), pe seama celor două sectoare: vascular și interstițial. Se produc pierderi iso-osmotice de sodiu și apă, iar bilanțul sodat este negativ. Dacă DEC este pură, osmolalitatea EC este normală (285 mosmol/kg) și volumul sectorului intracelular este neschimbat (natremia este normală). 16.3.1. Cauzele deshidratării extracelulare Pierderile iso-osmotice de sodiu se pot produce la nivel: extrarenal renal în

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
ortostatică, apoi de decubit; - tahicardie compensatorie reflexă; - șoc hipovolemic când pierderile lichidiene sunt peste 30 %; - aplatizarea venelor superficiale; - scăderea presiunii venoase centrale; - oligurie cu urini concentrate în caz de răspuns renal adaptat la hipovolemie (nu se observă decât când pierderea sodată este de origine extrarenală). • Afectarea sectorului interstițial: - pierdere în greutate, în general moderată; - semnul pliului cutanat: acest semn este interpretat prin lipsă la copil și la obezi, și prin exces la pacienții vârstnici și denutriți a căror elasticitate este diminuată

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
scăzută (UNa < 20 mmol/24h) în caz de DEC de cauză extrarenală; - alcaloză metabolică „de contracție”. b. Diagnostic etiologic Se bazează pe analiza contextului, examenul clinic și măsurarea natriurezei care permite de a stabili originea renală sau extrarenală a pierderilor sodate. • Pierderi sodate extrarenale: - oligurie (diureză sub 400 ml/24h); - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h); - urini concentrate Raportul uree U/P > 10 Raportul creatinină U/P> 40 Osmolalitate urinară > 500 mosmol/kg • Pierderi sodate renale: - diureză normală sau crescută (diureză

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
20 mmol/24h) în caz de DEC de cauză extrarenală; - alcaloză metabolică „de contracție”. b. Diagnostic etiologic Se bazează pe analiza contextului, examenul clinic și măsurarea natriurezei care permite de a stabili originea renală sau extrarenală a pierderilor sodate. • Pierderi sodate extrarenale: - oligurie (diureză sub 400 ml/24h); - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h); - urini concentrate Raportul uree U/P > 10 Raportul creatinină U/P> 40 Osmolalitate urinară > 500 mosmol/kg • Pierderi sodate renale: - diureză normală sau crescută (diureză > 1000 ml

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
originea renală sau extrarenală a pierderilor sodate. • Pierderi sodate extrarenale: - oligurie (diureză sub 400 ml/24h); - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h); - urini concentrate Raportul uree U/P > 10 Raportul creatinină U/P> 40 Osmolalitate urinară > 500 mosmol/kg • Pierderi sodate renale: - diureză normală sau crescută (diureză > 1000 ml/24h) - natriureză crescută (UNa > 20 mmol/24h) - urini neconcentrate: raport uree U/P < 10 raport creatinină U/P < 20 16.3.4. Tratament Urmărește două obiective: corectarea cauzei și tratamentul simptomatic. în

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
ameliorarea stării hemodinamice. 1. Corecția simptomatică a deshidratării extracelulare se bazează pe aportul de NaCl: - pe cale orală prin creșterea aportului de sare de masă sub formă de supe sărate completat cu aport de tablete de NaCl; - pe cale parenterală intravenoasă: aportul sodat trebuie să fie izotonic sub formă de soluție salină 9 g/l NaCl. Utilizarea bicarbonatului de sodiu izotonic 14‰ este rezervată situațiilor de acidoză asociată. Cantitatea de sodiu de administrat poate fi estimată aproximativ prin pierderea în greutate (1kg greutate

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
cronice, în absența insuficienței cardiace. 16.4. HIPERHIDRATAREA EXTRACELULARĂ Se definește prin creșterea volumului compartimentului extracelular, în particular a sectorului interstițial, care se traduce prin edeme generalizate. Se produce o retenție izoosmotică de sodiu și apă și traduce un bilanț sodat pozitiv. 16.4.1. Cauzele hiperhidratării extracelulare Cele mai frecvente cauze sunt: insuficiența cardiacă, ciroza ascitogenă, sindromul nefrotic; Anumite boli renale primitive: glomerulonefrite acute, insuficiența renală acută și cronică (diminuarea cantității de sodiu filtrate) când regimul alimentar este prea bogat

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
scăzut, hipoproteinemie) sunt inconstante și nici un semn biologic nu reflectă volumul sectorului intersițial. Diagnosticul etiologic este în general simplu. El se pune pe analiza contextului și datele examenului clinic. 16.4.4. Tratament Tratamentul simptomatic constă în inducerea unui bilanț sodat negativ cu un regim alimentar desodat (< 2g/24h), cu eficacitate lentă, asociat cu o reducere moderată a aporturilor hidrice. Repausul la pat (diminuarea hiperaldosteronismului) poate fi util în caz de sindrom edematos important și adesea este necesară utilizarea de diuretice

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
nu ar mai trebui reluate, deoarece acești pacienți riscă repetarea episoadelor de hiponatremie periculoase. b) Pacienții hipervolemici au indicație de restricție de apă (300-400 ml/zi), alături de tratamentul afecțiunii de fond (ciroza hepatică, insuficiența cardiacă). La aceasta se adaugă restricția sodată și diureticele de ansă (furosemid, acid etacrinic, bumetanid, administrate iv) pentru îndepărtarea edemelor. Demeclociclina (derivat de tetraciclină) poate crește excreția de apă liberă prin antagonizarea parțială a acțiunii ADH. Epurația extrarenală este uneori necesară în caz de hiponatremie cu edeme

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
în 1-2 ore; soluție hipertonă de bicarbonat demimolar 42 %, 1-2 f de 20 ml, în injecție iv., direct, repetat 1-2 ori la 10 min interval sau perfuzie iv continuă, nedepășind 250 ml în 30-60 min (risc de hiperosmolaritate și supraîncărcare sodată); în insuficiența renală oligo-anurică sau în insuficiența cardiacă soluția de bicarbonat de sodiu trebuie administrată cu prudență (din cauza aportului sodat). • Măsuri ce urmăresc îndepărtarea potasiului din organism - diureticele sunt eficiente la pacienții care au funcție renală normală, efectul fiind limitat

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
ori la 10 min interval sau perfuzie iv continuă, nedepășind 250 ml în 30-60 min (risc de hiperosmolaritate și supraîncărcare sodată); în insuficiența renală oligo-anurică sau în insuficiența cardiacă soluția de bicarbonat de sodiu trebuie administrată cu prudență (din cauza aportului sodat). • Măsuri ce urmăresc îndepărtarea potasiului din organism - diureticele sunt eficiente la pacienții care au funcție renală normală, efectul fiind limitat la pacienții cu insuficiență renală; - rășini schimbătoare de ioni: în intestin rășinile fixează potasiul în schimbul sodiului; Kayexalate polystyrene de sodiu

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
6-fosfo-fructokinazei, stimulează glicoliza și producția de lactat și corpi cetonici, cu efect negativ în caz de acidoză lactică sau acido-cetoză; în cazul cetoacidozei diabetice insulinoterapia și rehidratarea sunt esențiale. Epurarea extrarenală este indispensabilă dacă perfuzia cu bicarbonat este imposibilă (supraîncărcare sodată) sau în stările de șoc cu acidoză lactică sau în caz de intoxicații (etilen glicol, metanol). Acidozele cronice de origine renală -(vezi acidozele renale) Tratamentul acestor acidoze este necesar pentru a preveni pe termen lung litiaza renală, nefrocalcinoza, demineralizarea osoasă

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
în cursul sarcinii și este un indicator important de supraveghere în cursul HTA gravidice. Datorită creșterii DFG, proteinuria poate crește fiziologic până la 300 mg/24h. Sarcina se caracterizează prin retenție de Na și H2O. La finalul sarcinii se constată: bilanț sodat pozitiv (500 - 900 mmoli Na) bilanț hidric pozitiv (6 - 8 l apă) creșterea în greutate totală incluzând și fătul este 12 - 14 kg bilanțul sodat este influențat de hormonii antinatriuretici: aldosteron, dezoxicorticosteron, estrogeni, cortizol, prolactină. II. Modificările presiunii arteriale în

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Sarcina se caracterizează prin retenție de Na și H2O. La finalul sarcinii se constată: bilanț sodat pozitiv (500 - 900 mmoli Na) bilanț hidric pozitiv (6 - 8 l apă) creșterea în greutate totală incluzând și fătul este 12 - 14 kg bilanțul sodat este influențat de hormonii antinatriuretici: aldosteron, dezoxicorticosteron, estrogeni, cortizol, prolactină. II. Modificările presiunii arteriale în sarcină în cursul sarcinii normale debitul cardiac crește și presiunea arterială diminuă. Această diminuare este legată de o vasodilatație periferică (favorizată de progesteron și prostaglandine

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
această reglare fiziologică și pot antrena o insuficiență renală funcțională antiinflamatoarele nesteroidiene pot agrava rapid o IR minimă, mai ales la un subiect vârstnic și în caz de hipovolemie. Ele acționează prin inhibiția sistemului prostaglandinelor. Efecte metabolice nedorite: hiponatremie, supraîncărcare sodată (rășini schimbătoare de ioni), hiperkaliemie (spironolactonă), hipoglicemie (sulfoniluree), acidoză lactică (biguanidină). Efecte extrarenale, în special neuro-sensoriale: encefalopatie cu dizartrie, mioclonii, tulburări confuzionale (metoclopramida), crize convulsive, sindroame extrapiramidale (amikacină), miopatii (clofibrat), ototoxicitate (gentamicină), neuropatie (colchicină). Administrarea oricărui medicament la pacienții cu

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464

aportului alimentar de sare determină reduceri semnificative ale TA, atât la normotensivi, cât și, mai ales, la hipertensivi (46). Organismele internaționale recomandă, în general, o reducere a consumului de clorură de sodiu la 6 g/zi (47). Eficacitatea antihipertensivăa restricției sodate crește cu vârsta. Vârstnicii, în general, răspund mai bine la restricția sodată, din cauza sensibilității lor crescute la modificările volemice și din cauza declinului progresiv al funcției renale. De multe ori, persoanele în vârstă au tendința de a săra excesiv alimentele, deoarece

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
cât și, mai ales, la hipertensivi (46). Organismele internaționale recomandă, în general, o reducere a consumului de clorură de sodiu la 6 g/zi (47). Eficacitatea antihipertensivăa restricției sodate crește cu vârsta. Vârstnicii, în general, răspund mai bine la restricția sodată, din cauza sensibilității lor crescute la modificările volemice și din cauza declinului progresiv al funcției renale. De multe ori, persoanele în vârstă au tendința de a săra excesiv alimentele, deoarece sensibilitatea lor gustativă la sare este redusă. În acest fel, consumul mediu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
o creștere a sodiului intracelular și a calciului liber intracitoplasmatic și o scădere a pH-ului și a magneziului intracelular, toate acestea ducând la creșterea rezistenței periferice. Studiul TONE (Trial of Non Pharmacologic Interventions in Elderly ) a ilustrat impactul restricției sodate la vârstnicii hipertensivi: o scădere a aportului de sodiu la aproximativ 2,5 g/zi a redus semnificativ TA sistolică și pe cea diastolică și a diminuat riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare majore (48). În prezent, nu există recomandări

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171

fi introduse în vase speciale și neutralizate. Lichidele nemiscibile cu apa și inflamabile nu se aruncă la canal pentru că pot provoca amestecuri explozive; Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii în flacără; Fărâmițarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurile acidului cromic, turnarea acizilor concentrați se vor face sub nișă; Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz cu bucăți de hârtie răsucită plimbate de o masă la alta. În cazul robinetelor defecte, unde există scăpări de gaze, verificările nu

Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]