175 matches
-
superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi. În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Andreian - Sibiu. Între anii 1905-1907 urmează Universitatea de Teologie din Cernăuți , obținând titlul de doctor în teologie. A fost profesor la Liceul Andrei Șaguna între anii 1907-1913 și 1927-1930. Căsătorit în 1909 cu Octavia Pușcariu, fiica preotului Leonte Pușcariu din Sohodol - Bran, are doi copii, Florin (n.1914) și Florica (n.1916). În 1913 devine preot paroh al Bisericii "Sf. Nicolae" din Șcheii Brașovului. În perioada războiului 1916-1918, împreună cu alți preoți este deportat cu întreaga familie la Sopron, în extremitatea vestică
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
Bran (în germană: "Törzburg", în maghiară: "Törcsvar") este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Bran (reședința), Predeluț, Sohodol și Șimon. Castelul medieval Bran, ce, în trecut a fost asediat de domnitorul valah Vlad Țepeș, este astăzi o destinație turistică populară, în mare parte deoarece aduce aminte de locuința contelui Dracula din faimosul roman al scriitorului irlandez Bram Stoker
Comuna Bran, Brașov () [Corola-website/Science/310254_a_311583]
-
este un oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Celei, Costeni, Gornovița, Isvarna, Pocruia, Racoți, Sohodol, Topești, Vâlcele și Vânăta. Ordinul ministrului turismului 744/1973 dorea o reparare a degradării statutului localității climaterice Tismana la nivel de sat, prin declararea ei ca „sat turistic”. În realitate, Tismana n-a fost „sat turistic” decât prin acel ordin
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
sate aparținătoare au o suprafață de și avea în anul 1980, 9202 locuitori, în anul 1992, 8497 locuitori,în anul 1996, 9598 locuitori,în anul 2002, o populație de 7578 locuitori. Orașul "Tismana" are sate cu populație peste (Tismana, Pocruia, Sohodol), sate mijlocii cu populație între 501 și 1000 locuitori (Gornovița, Costeni, Celei) și sate mici cu populație sub 500 locuitori (Vânăta, Topești, Vâlcele, Isvarna și Racoți). Tismana este situată la 30 km față de municipiul Târgu-Jiu (reședința județului Gorj) și este
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
drumului județean DJ 672 A cu DN 67 D, în punctul Tismana - Gară, mai funcționează o farmacie de uz uman, folosită de locuitorii din zonă și turiști. În trecut, au fost construite șase cămine culturale la Tismana, Topești, Pocruia, Costeni, Sohodol și Isvarna, care sunt folosite în diverse activități culturale. În anul 2007, Căminul Cultural „George Coșbuc” din Tismana transformându-se în Casa de Cultură „George Coșbuc” Tismana s-a amenajat pentru prima dată în județul Gorj un muzeu al costumului
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
Ea a fost distrusă de turci in 1821 și refăcută în 1822. Perioada în care ea a fost cu aproximație ridicată poate fi verificată cu biserici de lemn asemănătoare din Oltenia de nord, precum cele de la Cetățeaua, Rugetu-Valea Babei sau Sohodol. Trebuie remarcate semnele de mutare sau refacere, încă vizibile pe pereții exteriori. Toate acestea par a da substanță datelor istorice cunoscute despre această biserică. Pictura iconostasului poate fi datată de anul erei bizantine "„7349”" înscris pe ușile împărătești, care se
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
Prima localitate după ieșirea Sohodolului din Chei este Runcu. Aici în timpurile vechi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-au cântat mai mult balade. Unele dintre acestea au fost publicate în culegeri sau înregistrate de către cercetători de la Arhiva
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele său cel mai mic, Ion Piper (n. 1881 - d. 1938), a cântat mai apoi cu soția sa, Ioana Piper (n. 1893 - d. 1962), cea mai bună solistă vocală de pe Valea Sohodolului și una dintre valoroasele interprete ale folclorului gorjenesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. În vara anului 1930 vine pentru a cerceta zona folclorică Arcani, muzicologul Constantin Brăiloiu. Acesta a ascultat-o pe Ioana Piper cântând, invitând-o
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
naturală de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol), un izvor carstic aflat la baza unul abrupt calcaros din sudul Munților Vâlcan.
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele lor trecând la comuna Răchitoasa. Tot atunci, au fost desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni, Lunca (comasate cu Tochilea), Gura Sohodol, Poteca și Stupeni (comasate cu Burdusaci). În comuna Răchitoasa se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1698), zidul de incintă (1704) și clădirile vechi (1739); precum și (1634-1653) și (1750) din satul Oprișești
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
teritoriul administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Aria naturală protejată atrage anual mii de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt niște repere impresionante ale acestei zone, dintre care cea mai vizitată este Peștera Popii datorită picturilor cu siluete antropomorfe de culoare neagră.Pe cheile Sohodolului se practică alpinismul pe cele 120 de trasee special amenajate. Pe timpul verii temperatura este mai mică cu 10 grade Celsius, datorită umbrei stâncilor și apei râului Sohodol.Aici se găsesc peste 300 de specii de plante specifice acestor locuri, inclusiv
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
este Peștera Popii datorită picturilor cu siluete antropomorfe de culoare neagră.Pe cheile Sohodolului se practică alpinismul pe cele 120 de trasee special amenajate. Pe timpul verii temperatura este mai mică cu 10 grade Celsius, datorită umbrei stâncilor și apei râului Sohodol.Aici se găsesc peste 300 de specii de plante specifice acestor locuri, inclusiv castani seculari plantați înainte de anul 1859. În această zonă au avut loc filmările la celebrul film românesc "Mărgelatul", interpretat de Florin Piersic. Cei care vor să trăiască
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
plantați înainte de anul 1859. În această zonă au avut loc filmările la celebrul film românesc "Mărgelatul", interpretat de Florin Piersic. Cei care vor să trăiască o experiență inedită în inima naturii au mai multe posibilități de cazare în zona Cheile Sohodolului. Aceștia pot apela la numeroasele pensiuni din comuna Runcu sau pot solicita din timp să își amplaseze corturi.
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
se domolește malul stâng, iar cel drept devine mai abrupt. În zona Fripți malurile se îndulcesc pentru ca apoi, pe raza satului Poiana, din nou să devină mai abrupt, când malul drept, când cel stâng. Trebuie să amintim aici și Valea Sohodolului, vale fără apă, care, ca și Călmățuiul, este sec și are apă numai când sunt precipitații mai abundente. Această vale vine din sudul comunei Stoicănești, Olt și formează hotarul între comunele Dăneasa și Radomirești, apoi își continuă drumul spre Călmățui
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
alohtone ca și cele autohtone, când traversează o zonă carstică, pot pierde parțial sau integral apa; iau naștere văile seci sau aproape seci - sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
srb. Rîșava > rom. Rîșaua), corespondență de elemente derivative sau de compunere (magh. Földvár - rom. Feldi oara, rom. Bucureni - magh. Bokorfalva, ucr. Komarivtzi - rom. Comărești, rom. Rîșnov - germ. Rosenau, rom. Albești - magh. Feriháza - germ. Weisskirch) nume traduse (rom. Valea Seacă - sl. Sohodol, rom. Rîu Bărbat - magh. Borbátvíz, sl. Bălgrad - rom. Alba Iulia - magh. Gyulafehérvár - germ. Weissburg Stuhl, rom. Cernavodă - tc. Karasu) nume independente (rom. Brașov - germ. Kronstadt, rom. Teliu - germ. Kreuzburg, rom. Pișchia - magh. Hidasliget, germ. Bruckenau), traduceri greșite (magh. Csikszereda „mijlocul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
maced. Ohrid > rom. Ohîrda), corespondența de elemente derivative sau de compunere (magh. Földvár - rom. Feldioara, rom. Bucureni - magh. Bokorfalva, ucr. Komarivtzi - rom. Comărești, rom. Rîșnov - germ. Rosenau, rom Albești - magh. Feriháza/Fehéregyháza - germ. Weisskirch) nume traduse (rom. Valea Seacă - sl. Sohodol, rom. Rîu Bărbat - magh. Borbátvíz, sl. Bălgrad - rom. Alba Iulia - magh. Gyulafehérvár - germ. Weissburg Stuhl, rom Cernavodă - tc. Karasu), nume independente (rom. Brașov - germ. Kronstadt, rom. Teliu - germ. Kreuzburg, rom. Pișchia - magh. Hidasliget, germ. Rotbach - magh. Szászveresmart), traduceri greșite (magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și unsprezece Predeal, „sinonimul“ lor Bran fiind, de fapt, un unicat toponimic. Suprapunerea toponimelor în mai multe straturi etnolingvistice este caracteristică acestei zone de graniță, locuită de populații de diverse origini. Astfel, un alt sat al comunei Bran se numește Sohodol (în slavă, „valea seacă“), denumire dublată de sașii din Rîșnovul apropiat prin Dürbach („pîrîul sec“). Singura limbă vorbită în zonă care cuprinde un apelativ (vale) care conține, în structura sa semantică, ambele sensuri („vale“ și „pîrîu“) este romîna, din care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ales după anul 1990, odată cu acapararea piețelor și din mediul rural de noile varuri lavabile comercializate prin marile lanțuri de magazine. Mai sunt izolați, vărari rromi prin comunitățile izolate din munți. Menționăm aici comunitățile din Rodna (Județul Bistrița Năsăud), din Sohodol, comuna Căbești (Județul Bihor), din Mușcelele CÎmpulungului sau din zona Câmpulungului Moldovenesc, În Subcarpații Curburii, În zona Bârsești-Tg. Jiu sau la Voșlăbeni În Depresiunea Giurgeului (foto 6) . Povestiri adevărate. ”În anul 1845, În orașul Roman populația de origine rromă reprezenta
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]