198 matches
-
poți întreba pe ce bază niște bieți arendași peste trupe de culegători în uniforme au fost avansați la grade de general, când competența lor n-o întrecea pe-a unui brigadier ceapist. (Las' că dl. Constantinescu însuși, mare iubitor de soldăței de plumb, ne-a mai fericit cu un lot de mari galonați, că tot mai rămăseseră prin sertarele Cotroceniului câteva stele nefolosite!) Spaima întipărită pe chipurile comentatorilor politici, titlurile incendiare din paginile întâi ale ziarelor vorbesc mai degrabă despre deruta
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
un indicator stradal - erau borcanele cu pensule, peneluri, ulei de terebentină, dizolvanți, tuburile și borcanele cu vopsele, perfect aliniate. Marcos, care cunoștea casa, s-a dus direct acolo, a ales un tub de albastru ultramarin, numărul 07, din armata de soldăței de plumb de pe partea dreaptă a mesei, s-a făcut că-l contemplă, apoi l-a pus pe partea stângă a mesei, printre peneluri și uleiul de terebentină. Jaime a reacționat imediat: - Ce poți să mă enervezi, frumosule! A luat
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
vă mai aduceți aminte ce a văzut în Cercul al Șaptelea al Iadului? - Cercul violenților. - Exact! Aduceți-vă aminte și cât de uimit a fost să descopere acolo acele cărți pentru copii: Împăratul gol, Prințesa pe un bob de mazăre, Soldățelul de plumb și, mai ales, Micul prinț. Nostalgia e toxică - îi spuneam atunci -, în doze mari provoacă diaree mentală severă, deosebit de nocivă pentru copii, ale căror suflete ca de burete se deshidratează mult mai ușor... Amărăciunea (un amestec dezechilibrat de
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
ca fetele alea care se duceau cu băieții în spatele gardurilor, eu nu voiam să mă duc, nu era frică, era ceva aici, în stomac, Gustavo se uita la mine ca și cum ar fi vrut să mă duc cu el, avea niște soldăței de plumb grozavi, "Un pupic și-ți dau un soldățel", zicea, și eu " Nu", dar nu de frică, nu era teamă, era drăguț soldățelul și i-ar fi stat bine printre lucrurile mele, de-asta i l-am cumpărat Nuriei
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
eu nu voiam să mă duc, nu era frică, era ceva aici, în stomac, Gustavo se uita la mine ca și cum ar fi vrut să mă duc cu el, avea niște soldăței de plumb grozavi, "Un pupic și-ți dau un soldățel", zicea, și eu " Nu", dar nu de frică, nu era teamă, era drăguț soldățelul și i-ar fi stat bine printre lucrurile mele, de-asta i l-am cumpărat Nuriei când a împlinit șase ani, ce mai idee am mai
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
Gustavo se uita la mine ca și cum ar fi vrut să mă duc cu el, avea niște soldăței de plumb grozavi, "Un pupic și-ți dau un soldățel", zicea, și eu " Nu", dar nu de frică, nu era teamă, era drăguț soldățelul și i-ar fi stat bine printre lucrurile mele, de-asta i l-am cumpărat Nuriei când a împlinit șase ani, ce mai idee am mai avut și eu, era cât pe ce să-l înghită cu baionetă cu tot
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
șase ani, ce mai idee am mai avut și eu, era cât pe ce să-l înghită cu baionetă cu tot, "Scuipă-l", îi ziceam, pe bunicu-tău nu mi-l mai amintesc, dar știu că după câteva săptămâni am văzut soldățelul la Marta, fata care stătea în bancă cu mine, soldățelul lui Gustavo în mâinile urâte ale Martei, și m-am uitat la Gustavo și el a înțeles că eu îmi dădusem seama că ăla era soldatul meu, cel pe care
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
era cât pe ce să-l înghită cu baionetă cu tot, "Scuipă-l", îi ziceam, pe bunicu-tău nu mi-l mai amintesc, dar știu că după câteva săptămâni am văzut soldățelul la Marta, fata care stătea în bancă cu mine, soldățelul lui Gustavo în mâinile urâte ale Martei, și m-am uitat la Gustavo și el a înțeles că eu îmi dădusem seama că ăla era soldatul meu, cel pe care mi-l promisese mie dacă mă duceam cu el în spatele
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
dacă mă duceam cu el în spatele gardului și făceam ce făceau copiii în spatele gardului, nimic rău cu frigul din curte, dacă mai aștepta puțin m-aș fi dus cu el, m-ar fi pupat și ar fi fost al meu soldățelul ăla, și-l mai pupam o dată, și încă un soldățel, și încă o dată, până i-aș fi putut alinia pe toți soldățeii pe pervazul ferestrei mele, pe bunicu-tău nu mi-l mai aminesc, dar îmi aduc aminte de maică-ta
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
făceau copiii în spatele gardului, nimic rău cu frigul din curte, dacă mai aștepta puțin m-aș fi dus cu el, m-ar fi pupat și ar fi fost al meu soldățelul ăla, și-l mai pupam o dată, și încă un soldățel, și încă o dată, până i-aș fi putut alinia pe toți soldățeii pe pervazul ferestrei mele, pe bunicu-tău nu mi-l mai aminesc, dar îmi aduc aminte de maică-ta și de Nuria, maică-ta în lumea ei de mititică
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
aștepta puțin m-aș fi dus cu el, m-ar fi pupat și ar fi fost al meu soldățelul ăla, și-l mai pupam o dată, și încă un soldățel, și încă o dată, până i-aș fi putut alinia pe toți soldățeii pe pervazul ferestrei mele, pe bunicu-tău nu mi-l mai aminesc, dar îmi aduc aminte de maică-ta și de Nuria, maică-ta în lumea ei de mititică, niciodată n-avea nevoie de nimeni maică-ta, pleca și venea fără
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
A mângâiat-o până i s-a părut că s-a liniștit, cufundându-se într-un vis care i-a adus în mod inexplicabil un zâmbet pe față. Oare ce vedea bunica? Ce amintiri de la vârsta de șapte ani? Ce soldăței de plumb? Bunica a trecut de la un vis agitat la unul liniștit, care a speriat-o când a plecat soră-sa la lucru; un vis care îi făcea respirația imperceptibilă și îi accentua paloarea de pe chip până a devenit pământie
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
bunico." "Spune-mi adevărul." " Da." "E adevărat că fac lucruri ciudate în ultima vreme?" "Cam da, bunico." "Ce anume fac?" Povestești întâmpări de când erai mică. Vorbești despre un băiat care se numea Gustavo și care voia să-ți dăruiască un soldățel de plumb dacă-i dădeai un pupic. Bunica a zâmbit duios la auzul acelor cuvinte. Vorbești despre Mama și despre tatăl Katiei, vorbești despre Nuria..." "Despre Nuria?" A crezut că bunica o s-o plesnească iar și s-a îndepărtat de
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
printre pagini, cei care lungesc viața volumelor până la a le dărui nemurirea și le lansează, întinerite, în caruselul lecturii publice. Meșteșuguri rare, meserii uitate Între toate specializările acestei bresle, restaurarea de carte este, zice-se, cea mai grea. Armate de „soldăței“ minusculi ajută timpul să-și ducă destructivul război, atacând, rozând, destrămând continuu celuloza. În vestul țării nu există nici un atelier specializat exlcusiv în restaurarea de carte. Iar legătorii de volume sunt, pe timp ce trece, tot mai puțini. Cândva, în
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
exemplare, din 21 de centre producătoare de jucării din lut, din sec. al XIX-lea până în contemporaneitate. Alături de instrumente muzicale „primitive" ca ulciorașele-fluierice, vor fi prezentate fluiere zoomorfe și antropomorfe (păsări din ogradă, cuci, cai, călăreți, berbeci, femei purtând crinolină, soldăței etc.), miniaturi avimorfe și zoomorfe (păsări, cai, câini, urși, vulpi, pești) și miniaturi după vasele de uz gospodăresc (oale, căni, ulcioare, găleți, coșulețe, farfurioare). Vezi AICI ce alte surprize vă mai așteaptă la MNTR în perioada următoare
O lume în miniatură, bucuria copiilor. Colecție de jucării de lut, la MNTR by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78181_a_79506]
-
unei noi aventuri: salvând viața unui general rănit și devenind șoferul acestuia, Alexei ajunge în casa generalului, a cărui fiică, elevă la un liceu de muzică, are capriciul de a-l învăța pe "neșcolitul" șofer un cîntecel simplu, la pian: "Soldățelul de plumb". La logodna acesteia cu fiul colonelului de securitate care începuse cercetările asupra adevăratei identități a lui Alexei, orgoliul sau poate subconștientul "capului schimbat" îl fac să se demaște prin magistrala interpretare a unui concert de Rahmaninov. In locul
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
La logodna acesteia cu fiul colonelului de securitate care începuse cercetările asupra adevăratei identități a lui Alexei, orgoliul sau poate subconștientul "capului schimbat" îl fac să se demaște prin magistrala interpretare a unui concert de Rahmaninov. In locul dresajului cu "soldățelul de plumb", concertul care nu avusese loc în 1939... După zece ani de Siberie și domiciliu forțat, bătrânul e descoperit de "eul auctorial" într-o mică și mizerabilă gară de provincie, unde, între horcăituri sinistre de soldați și prostituate, cânta
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că mintea acelui omtrecuse de orice barieră pe care omenirea și-o imaginase vreodată. Știa sigur că rupsese în cel puțin trei locuri picioarele lui Aloim. Pur și simplu nu avea cum să mai pășească. ― Ești uimit, nu-i așa, soldățelule? Rămâi așa până când am să-ți smulg și inima din piept. Da, da, cu mâinile goale... Ba nu, mai întîi am să te pocnesc în cap... Un tom greu se desprinse ușor de pe raftul din spatele lui Rim și porni cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mare imperiu pe care l-a cunoscut vreodată omenirea și am produs cea mai profundă revoluție, silindu-i pe puturoșii aceia să muncească în loc să exploateze clonele. Ce vrei mai mult? - Să supraviețuim, răspunse moale Johansson. - Păi ce, te-au speriat soldățeii împăratului? Am pierdut o bătălie și gata. Și fiindcă veni vorba de Z, oare nu acolo ar fi trebuit să fim, în loc să umblăm după alambicul ăsta? Johansson surâse trist. - Bătălia aia e pierdută. Nici tu, nici eu și nici chiar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întrebă, pe un ton agresiv, din câți soldați și cavaleri era formată acea armată. Altul, care părea să-i fie amic și care avea pe chip o expresie încă și mai arogantă, aprobă energic, reluând întrebarea: — Da, ia spune-ne, soldățelule, pe cine trimite împăratul tău? Concubinele lui? Sau poate o armată de eunuci pictați? Din nou, un cor de râsete se ridică din masa de oameni. Sebastianus intui că acel războinic trebuia să fie de rang mai înalt, căci era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
spre Almiro, adăugă: — Am spus că trebuie să vă aliniați aici! în spatele lui, pe trei rânduri. înțelegeți ce vreau să spun? Pe trei r-â-n-d-u-r-i! înțelegeți sau... O voce ironică, sonoră și tăioasă, se auzi în spatele său: — Hai, las-o baltă, soldățelule! Furios, Metronius se întoarse, căutându-l din ochi pe cel care vorbise, și întâlni imediat vârful unei lame la un deget de gâtul său. Cel care o ținea în mână era un bărbat pe la patruzeci de ani, înalt și robust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
suficient doar să-i urmăresc firul jocului, gestica precisă și implicarea sa absolută, spre a-mi da seama că la un moment dat deveneam eu însămi parte din joc. Din bucăți mici, foarte mici de plastilină modela în format piramidal soldăței și o întreagă infrastructură cerută de imaginația sa creativă. Pentru a-i diferenția, folosea mici artificii în modelarea plastilinei. În felul acesta luă naștere mai întâi în mintea sa, apoi în fapt pe dușumea ori pe pat, un adevărat teatru
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]