931 matches
-
uriașe lumi antice, șoimul, pasărea lui Horus (chiar și Ba, sufletul, e înfățișat sub chip de șoim), aurul ca metal al zeilor, săgeata (cu care e ucis Menenra) ca exprimare a puterii divine; nu lipsesc procesiunile religioase, intrigile, scrisorile și soliile (regii din Orient își scriau des) și nici referirile la magie, pe care Herodot o considera principala „specialitate” egipteană: o vrăjitoare-ghicitoare, sandala de aur pe a cărei talpă e gravată imaginea cavalerului ce va fi supus, otrava finală. Cine caută
Două chipuri ale Egiptului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4939_a_6264]
-
supliciul. E nișa pe care o ocupă Arghezi și Voiculescu, preferându-i chinul patimilor celui, mult mai greu, al seninătății mărinimoase. Abia un sonet al lui Voiculescu va întrezări, ambiguu, printre rânduri, finalitatea chinului dintâi: „Frumoasă, tăinuită în straie de solie/ Durerea mea aleargă să-ți ducă bucurie." La această experiență completă, a tristeții fulgerată de fericirea pe care-o promite și-o răscumpără, poezia noastră pascală, despărțită în idilă și coșmar, prima neștiutoare, parcă, de suferința căreia-i urmează, al
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
feluri. Cele care umblă prin sat, clevetiri ale oamenilor care aleg calea ușoară ca să-și explice o dispariție - Nechifor s-a oprit cu altă femeie, și cele care umblă prin gândurile neliniștite ale Vitoriei. Și care bat mult mai departe. Soliile, se știe, vin dintr-o țară străină. Tot așa, și veștile Vitoriei. Nevasta domnului David vorbește în limba strămoșilor ei, pe care evreul negustor i-o dezleagă femeii lui Lipan. Adevărurile spuse de ea, în cuvinte străine, sunt printre cele
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
-ne calea de retragere. Muniția noastră se împuțina mereu și nu mai ajungea decât pentru o rezistență pe poziție de cel mult cinci zile. Noaptea s'a ținut sfat în cortul țarului. în dimineața zilei de Miercuri, 10 Iulie, o solie cu steagul alb părăsi fortificația noastră și porni spre cea turcească ducând o scrisoare din partea feldmareșalului Șeremetiev prin care acesta cerea pace. Solia împuternicită să semneze pacea era compusă din ministrul Șafirov și generalul-maior conte Mihail Șeremetiev, fiul feldmareșalului. Am
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
zile. Noaptea s'a ținut sfat în cortul țarului. în dimineața zilei de Miercuri, 10 Iulie, o solie cu steagul alb părăsi fortificația noastră și porni spre cea turcească ducând o scrisoare din partea feldmareșalului Șeremetiev prin care acesta cerea pace. Solia împuternicită să semneze pacea era compusă din ministrul Șafirov și generalul-maior conte Mihail Șeremetiev, fiul feldmareșalului. Am așteptat pe poziție trei zile până când s'a încheiat pacea. în aceste trei zile am fost batjocura învingătorilor. Din toate părțile se apropiau
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet, îți duc solia! Nu-mi pasă! Cred în visuri efemere, în zbor semeț înalț zădărnicia... Am vrut s-ascund de tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum, mă paște depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea uitarea și ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Constantin Țoiu ...Auzit-am și eu cu urechile mele de dumnealui Gheorghe Brancovici din Ardeal, om de cinste și cu cunoștință și și iubitoriu a ști multe,(...) povestind cum mergând la Mosc,... la împăratul moschicescu, cu solie la anul de la Hristos 1668 (...) ...Acolo dară mergând și la împărăție viind, de acei schithi de la Iugra (Uiguri, n.n.), într-adins au mers la dânșii ca să vază aceia ce se auziia, cu limba că să potrivesc în multe cu ceștea
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
Căloiu Oana Primarul municipiului Alba Iulia, În discursul ținut în Sala Unirii, la ceremonialul de primire a soliilor din Cetățile de Scaun ale Unirii, Mircea Hava a ținut să amintească refuzul Guvernului de a aloca fonduri pentru manifestările de la Alba Iulia. Primarul a adăugat că "multă lume își scuză neputința cu criza": "Mă bucură să văd că sunt
Hava despre Ponta: "Bunul simt și cei șapte ani de acasă nu se pot plagia" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/40797_a_42122]
-
că este aproape de românii Săi, și le ascultă vorbele. Când inimile noastre intonau la unison simfonia iubirii nețărmurite „DOR de EMINESCU!” , un stol de porumbei a făcut înconjurul grădinii din fața Ateneului Român și ne-au vestit că ne-au adus solie de „bună pace” de la bădița Mihai că, de acolo... din lumea Lui, ne păzește și ne călăuzește pe drumul luminos al culturii șii credinței noastre strămoșești. Fie-mi îngăduit să trec în revistă câteva momente de la această procesiune a iubitorilor
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
nunta ce-o face-mpăratul. Pe tron riga Laur lucindu-i coroana așteaptă să intre prin doru-i Izvana. Curteni, blogorodnici... Prințesele lumii dantela și-o cântă ca șoaptele spumii. Dar unde-s cobzarii să-aprindă stihia? În fața lui Laur se-nclină solia: „Măria ta, Doamne...” Ceva se învoalbă, și varsă trei picuri din cupa lui dalbă. Dar ce buhă-n noapte cobindu-și străinul? Pe jar lăutarul tăcând toarnă vinul. În turnul de fildeș din abur se-ntrupă Reginei Izvana suschirul din
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
-i gata, ținându-i ghergheful, să-i farmece unda-n răsfrângeri sideful?” „Ca tine ferice prin veac oare cine-i? Stăpâne, răvașul trimite-l Reginei, dar cum vrei s-ajungă mai repede Doamnei?” „Când steaua e gata, cu berzele toamnei. Solie, eu însumi, nu-s zări să m-ascunză, va duce-o miresei ninsoarea-mi de frunză, pe murmur de ape, vrăjind să mă fure, liman și tărâmuri sub stele de mure...” *** Regina-l sărută. Cuvântul il schimbă: „Războiul e gata
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Ion Cariofilis, învățând limbile: latină, elenă, slavonă, turcă și neogreacă. A fost pedepsit, pentru uneltire împotriva domniei, cu tăierea nasului. Faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredințată în 1675 de țarul Alexei Mihailovici de a conduce o importantă solie în China, soldată pe plan diplomatic, literar și științific cu trei scrieri de o excepțională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa și Asia: „Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia, din orașul Tobolsc până la hotarul Chinei
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
China, soldată pe plan diplomatic, literar și științific cu trei scrieri de o excepțională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa și Asia: „Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia, din orașul Tobolsc până la hotarul Chinei“, „Raportul soliei în China“ și „Descrierea Chinei“, care au atras atenția nu numai autorităților, savanților și literaților ruși, ci și lumii științifice europene. Aceste lucrări îl așază pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii și între pionierii sinologiei. Opera lui nu
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
a păstorit efectiv comunitatea ordodoxă română de dincolo de Ocean până în august 1939. Între marile sale realizări se numără: organizarea eparhiei (cu 6 protopopiate, 44 parohii, 62 filiale, cu 43 biserici și 5 paraclise, deservite de 34 de preoți); inițierea foii „Solia“ și a „CalendaruIui eparhial Solia“ care apar până azi; punerea bazelor reședinței eparhiale „Vatra Românească“, cu o fermă, cămin pentru bătrâni și un început de mănăstire. Merită menționat faptul că trecerea lui Policarp pe la mănăstirea Hodoș-Bodrog n-a rămas fără
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
română de dincolo de Ocean până în august 1939. Între marile sale realizări se numără: organizarea eparhiei (cu 6 protopopiate, 44 parohii, 62 filiale, cu 43 biserici și 5 paraclise, deservite de 34 de preoți); inițierea foii „Solia“ și a „CalendaruIui eparhial Solia“ care apar până azi; punerea bazelor reședinței eparhiale „Vatra Românească“, cu o fermă, cămin pentru bătrâni și un început de mănăstire. Merită menționat faptul că trecerea lui Policarp pe la mănăstirea Hodoș-Bodrog n-a rămas fără urme. Episcopul Grigore Comșa împreună cu
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
la fel ca un brad Cu ochiul meu ager și viu Te zăresc și te-aștept timpuriu Femeie, cu ochii de jad De-ar fi între noi ierarhie Prefer să nu am niciun grad Să sosesc într-o seară-n solie Să te cer fâstâcit de soție Femeie, cu ochii de jad Am să beau tot veninul ce-l picuri Dezolarea,-i cu gustul său fad Și nomadul ce sunt, în nisipuri Te așteaptă bâiguind doar nimicuri Femeie, cu ochii de
FEMEIE CU OCHII DE JAD de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382428_a_383757]
-
strigăt de durere, Frunze tremurând pe ramuri, Își văd starea-n clorofilă, Timpul meu, în calendare, Mai întoarce câte-o filă. Și-uite-așa gândește omul, Ce-a făcut din el mândria! Nu a fost nici cald nici rece, Nu a priceput solia! Anii vieții-s ca o boare, Sunt ca fulgul de zăpadă, Nu contează locul, Domnul, Poate totul ca să vadă! Fă-ți lucrarea, cea pe care Domnul a îngăduit s-o faci, N-alerga după răsplată, Poți vorbi sau poți să
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
în suflet zdrobit, Eul ce-a fost răstignit, E pacea deplină-n trăire, Pământ nou și cer, nemurire, E Alfa și-Omega, e totul, E moarte și viață, chivotul, În care stau frați pe vecie Și Lege și Har, o solie, A Celui ce-a fost și va fi Stăpân peste sori, galaxii, Peste vechi și noi constelații, Dumnezeul întregii creații. 15/09/2004, Deva - Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Existență / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
poleite cu smaraldul parfumat al anilor ’80. De peste treizeci și cinci de ani, de când a debutat această formație, încă nu s-a așezat într-un jilț de așteptare definitivă, la milostenia odihnei ci, cu o scurtă oprire, este și va mai fi solia visului de fericire. Cu ea, timpul e străbătut frumos! Și sărbătoresc! Au nevoie vârstele oamenilor să îmbrace pe alocuri haina solemnă și ceremonioasă a muzicii fără vârstă. Oricât pare că an cu an se reduce câte o pală de iureș
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
un simbol al binelui, belșugului și continuității, psihologul Svetlana Krasovska, printr-o veche legendă huțulă, cum că într-o peșteră din munți trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă și să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm tradițiile și datinile. Cu expoziția de
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
o activitate variată și marcată de un evident spirit profesional, ea muncește cât o întreagă instituție de cultură. Vorbind despre mesajele primite din partea prietenilor, Theodor Damian a dat citire unui poem trimis de poetul George Filip din Montreal: Dorul prin solie... în întâmpinarea unui suflet... printre americani... o Mugurașă, ne pică rar... ca îngerii din cer; consider că-i o veste prea abrașă din plaiul mioritic, de mister. iar dacă ați deschis poarta-ntr-o vineri, hai să ne-ncălecam pe
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
jos, depuse pe masă doi dinți, unul mai frumos ca altul. — Sunt cam mari - zise cu îndoială hangiul. Dar, ce-i drept, sunt foarte frumoși. Mai că nu i-aș da. Episodul 114 CASTELUL Nimeni nemaiavând nimic de zis împotriva soliei celor doi preabuni călugări, Metodiu și Iovănuț își luară rămas bun de la cazacii lui Vasea, strângându-și îndelung mâinile, îmbrățișându-se cu respect, ș-apoi, liniștindu-l încă o dată pe jupan Macek în privința succesului misiunii lor, puseră cei doi dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dâre răzlețe și timide promit zile senine, descărcate din desagii încăpători, țesuți la stative străvechi, în tinda înflorită a primăverii. Cine știe, dacă vor rămane doar promisiuni.. Poate că lacrimile fierbinți ale rugăciunilor au escaladat zidurile albastre și au depus solia în anticamera Creatorului.
F?urar by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83353_a_84678]
-
străvezia noapte va crește și rodi Prin apele armurii răsade-ntregi de stele. Fugarnic sfânt, tu lasă ca fluviul să te poarte... Dar dincolo de luntrea îngustă nu privi, Căci apa-ți va trimite și va întipări, Întunecată, fața iubirii voastre moarte! SOLIE Undire infinită, lăuntricul fior Când Verbul, prăbușire năprasnică de tunet În inimi și în lucruri vibra dominator... Nebănuitul vuiet... - Păstrezi vreun răsunet Tu, suflet prins de-o vrajă pe-al humei căpătâi, Vreun crâmpei din vâlva ce, neîncăpătoare, Cutreiera hiatul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
reapare împreună cu alte patru poezii (Lava, Munții, Copacul, Banchizele) în "Sburătorul" în 1919, unde poetul mai publică, în același an, Pentru marile Eleusinii, Panteism, Arca, Ți-am împletit..., Umbra și Dionisiacă, în 1920, Nietzsche, Pytagora, Peisagiu retrospectiv, Fulgii, Cucerire, Luntrea, Solie, Când va veni declinul..., Râul, Umanizare și Înfrângere. Nu toate aceste poezii sunt parnasiene, privesc adică universul exterior impasibil, unele poartă și mărturisirea unui gând propriu, ajung chiar până la romantismul tiradei. De remarcat că în Dionisiacă Ion Barbu anticipează pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]