382 matches
-
făcea „stând pe o piatră de moară legată de un fir de ață pe tavanul peșterii. Piatra se Învârtea vertiginos la lumina unui opaiț.” Știința magică le era predată până la vârsta de douăzeci de ani de arhedemonul Uniilă. La Înfățișare Solomonarii aduc a uriași sălbatici, cu chica roșcovană, ochii bulcucați, trupul păros, „cozi de pene la subțioară și noada terminată printr-o codiță”. În tradiția românească inițierea Solomonarului este un act obligatoriu, acesta fiind singurul personaj din folclorul mitic la care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
era predată până la vârsta de douăzeci de ani de arhedemonul Uniilă. La Înfățișare Solomonarii aduc a uriași sălbatici, cu chica roșcovană, ochii bulcucați, trupul păros, „cozi de pene la subțioară și noada terminată printr-o codiță”. În tradiția românească inițierea Solomonarului este un act obligatoriu, acesta fiind singurul personaj din folclorul mitic la care actul inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu le leapădă niciodată, nici pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
trupul păros, „cozi de pene la subțioară și noada terminată printr-o codiță”. În tradiția românească inițierea Solomonarului este un act obligatoriu, acesta fiind singurul personaj din folclorul mitic la care actul inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu le leapădă niciodată, nici pe căldura lui cuptor” Acest personaj are o traistă În care ține uneltele magice, o toporișcă de fier descântată, frâu din coajă de mesteacăn
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
magice, o toporișcă de fier descântată, frâu din coajă de mesteacăn, și cartea de Învățătură cu descântece. Un ultim accesoriu care-l apropie de șaman este o toacă mică de lemn ce declanșează furtunile, un posibil echivalent al tobei șamanului. Solomonarii descind din munți la vremuri de cumpănă, iar dacă sunt alungați pedepsesc satul prin grindină. Aceste personaje mitice călătoresc prin văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost și ei pe vremuri solomonari, dar trecându-le vremea și statornicindu-se În satul lor, au rămas numai cu știința și Înțelepciunea solomonărească.” Contra-solomonarul făcea cruce cu un fier asupra norilor și rostea: „Cu toaca te opresc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost și ei pe vremuri solomonari, dar trecându-le vremea și statornicindu-se În satul lor, au rămas numai cu știința și Înțelepciunea solomonărească.” Contra-solomonarul făcea cruce cu un fier asupra norilor și rostea: „Cu toaca te opresc/ Dacă ești nor necurat/ Să te duci peste
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
au rămas numai cu știința și Înțelepciunea solomonărească.” Contra-solomonarul făcea cruce cu un fier asupra norilor și rostea: „Cu toaca te opresc/ Dacă ești nor necurat/ Să te duci peste munți/ Dacă ești curat/ Să vii peste sat.” Credințele În Solomonari sau contrasolomonari au persistat, Îndelung timp În spațiul carpatodanubian, ca și credința balauri, În ciuda apariției unor Învățături diferite ale Bisericii creștine, ajungându-se chiar la o coexistență Între aceste Învățături și vechile credințe populare. IV Practici magico-rituale la sărbători Se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dezinvolt, cu aprobare divină, toate fenomenele meteorologice. Mentalul social tradițional românesc mai păstrează încă amintirea puterilor acestui proroc din Tesba sub forma unor credințe populare și superstiții. Sfântului Ilie i se asociază alți specialiști necanonici ai sacrului, cum ar fi solomonarii și paparudele. Personal nu pot decât să salut inițiativa etnologului Laura Jiga Iliescu de a prezenta la Fundația Calea Victoriei din București datele spirituale, sacre și simbolice ale mitologiei Sfântului Ilie și ale unei alt fel de meteorologii. A celei cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mustața albă, plin la obraz și c-o leacă de pântece". Era ghicitor în zodii ca și tatăl său. Arta ghicitului și-o exercită în Negustor lipscan. Acest om "bătrân și înțelept" se apropie de cele tainice, are dar de solomonar, invită convivii să se supună ritualului statornicit: "Noi, aici, de când țin eu minte, încă de pe vremea Ancuței celei de demult, am luat obicei să întemeiem sfaturi și să ne îndeletnicim cu vin din Țara-de-Jos". Fântâna dintre plopi Fântâna dintre plopi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este și ea numită nașul șarpelui. Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În proza lui Mihail Sadoveanu, fantasticul se detașează de alte opere prin încercarea de transfigurare mitică a realului. Oamenii au o taină în una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Culture (1999) asupra unor subiecte care l-au preocupat mai demult, O. abordează în perspectivă comparatistă diferite teme magico-rituale și motive mitologico-religioase românești situate în context european (furtul astrelor de către demon, legenda românească a potopului, dendromitologia - cazul paltinului, balaurul și solomonarul ca termeni ai unei ecuații mitice arhetipale -, magia erotică, fecioara legând fiara, mitologia labirintului, limba adamică, antropologia locuirii tradiționale), pentru a evidenția importanța confruntării permanente dintre haos și cosmos ca elemente de semn contrar, coexistente în imaginarul popular românesc. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
În satire. Din păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate foarte puține Întrebări referitoare la evrei (omul roșu, solomonarul, jidovii sau uriașii). Ca atare, și răspunsurile privind aceste subiecte - colectate din sate din toate zonele României (informatori fiind, de regulă, Învățătorii și preoții de țară) - au fost relativ sărace. B.P. Hasdeu a publicat În revista sa, Columna lui Traian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teamă ori curiozitate - scrie Andrei Cornea -, ci și un ins Înconjurat de o aură de mister. Cine e el de fapt, de unde vine ? și este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului <endnote id="(171
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zguduit adânc masele populare și a lăsat urme trainice nu numai În tradițiile populare [...], dar chiar În colinde” <endnote id="(19, I, p. 99)"/>. 2. Demonizarea evreului Perspectiva teologică Identificarea evreului cu omul roșu (vezi capitolul „Omul roșu”) și cu solomonarul (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) nu a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și venirea lui Satan la conducerea lumii este de fapt o imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și temut, divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor români, acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care de ce leac era” <endnote id=" (20, p. 224)"/>. În plus, În legendele talmudice, Solomon putea nu numai să lege demonii, dar și să ordone duhurilor văzduhului declanșarea sau oprirea vânturilor și a ploilor. Conform credințelor și legendelor populare românești, solomonarii „nu sunt oameni curați, ci blestemați de Dumnezeu, care și-au vândut sufletul Necuratului, ca să aibă putere asupra văzdu hului”. Ei sunt inițiați Într-o „școală diavolească” - aflată „sub pământ, Într-o țară foarte depărtată de la Răsărit” -, În care „dascăl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Răsărit” -, În care „dascăl este Diavolul Însuși”. „Ei Învață acolo 3 ani, după alții 7 ani, din niște cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu citi.” După ce absolvă „școala de solomonărie”, acești vrăjitori primesc „Cartea solomonarului”, plină de descântece, cu ajutorul cărora pot lega cu frâul și călări prin văzduh pe balaurii norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oameni nu le pricep și nu le știu citi.” După ce absolvă „școala de solomonărie”, acești vrăjitori primesc „Cartea solomonarului”, plină de descântece, cu ajutorul cărora pot lega cu frâul și călări prin văzduh pe balaurii norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e voia, Încăle când pe balauri, care Îi duc sus În văzduh. Când le vine pofta, stârnesc norii sau Îi Împrăștie, porun cesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rele să se oprească deasupra unui ținut și să zdrobească cu grindina bucatele de pe câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp. 166-259 ; 578, p. 33)"/>. Faptul că În „Cartea solomonarului” apăreau descântece și formule magice scrise cu diverse caractere exotice, inclusiv cu „slove jidovești”, i-a făcut pe țăranii români să o confunde cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cărțile de rugăciune pe care le vedeau la evrei. Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Astfel, În zona Bucovinei, se credea că „taina școlii de solomonărit o știu numai jidovii, din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare”. Ca atare, „solomonarii Îs jidovi” și „din altă lege nu pot ieși solomonari, decât din jidovi” <endnote id="(35, pp. 143-146)"/>. Și tot În zona Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]