KorAP: Find »[drukola/base=somatizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

111 matches

Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672

multiple (manifestare polisimptomatică). Deși la copii simptomele de stres se traduc adesea prin acuze fizice, este important să se facă distincția între cazurile în care boala este mimată în scopul evitării unei activități laborioase (teme, lucrări de control) și simptomele somatizării „adevărate”. Dacă un copil manifestă intenționat simptome pentru a juca rolul de bolnav, atunci problema lui se încadrează mai bine în categoria tulburărilor factice. Dacă boala este simulată pentru a se evita o anumită activitate, atunci este vorba mai degrabă

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
bolnav, în primul caz, intenția individului este de a-și asuma rolul de suferind, fără ca aceasta să implice un beneficiu major. În cazurile de patomimie, individul se preface a fi bolnav, însă motivația o constituie un beneficiu major. TULBURAREA DE SOMATIZARE Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice indirecte, diagnosticul de tulburare de somatizare este rar în rândul lor. Criteriile din DSM-IV-TR pentru această

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
bolnav, însă motivația o constituie un beneficiu major. TULBURAREA DE SOMATIZARE Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice indirecte, diagnosticul de tulburare de somatizare este rar în rândul lor. Criteriile din DSM-IV-TR pentru această afecțiune au fost elaborate pentru adulți. Pe lângă debutul înainte de 30 de ani și persistența problemei vreme de mai mulți ani, punerea acestui diagnostic necesită prezența a opt simptome: Dureri localizate

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
urinare) Două simptome gastrointestinale (de exemplu, greață, vărsături, intoleranță la mâncare, diaree) Un simptom sexual Un simptom pseudoneurologic (vedere dublă, amnezie, leșin, probleme la înghițit. Paralizie, simptome de conversie, probleme de echilibru) De reținut Pentru punerea diagnosticului de tulburare de somatizare, simptomele trebuie să nu aibă bază organică sau, dacă există o problemă medicală, să fie mai pronunțate decât normal. Tulburarea de somatizare, o afecțiune isterică cu multiple simptome fără cauză organică, a fost numită inițial sindromul Briquet. Este relativ rară

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
probleme la înghițit. Paralizie, simptome de conversie, probleme de echilibru) De reținut Pentru punerea diagnosticului de tulburare de somatizare, simptomele trebuie să nu aibă bază organică sau, dacă există o problemă medicală, să fie mai pronunțate decât normal. Tulburarea de somatizare, o afecțiune isterică cu multiple simptome fără cauză organică, a fost numită inițial sindromul Briquet. Este relativ rară, ea afectând 2% dintre femei și mai puțin de 0,2% dintre bărbați (DSM-IV-TR). Având în vedere natura criteriilor de diagnostic, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
1987) au constatat că aproximativ 11% dintre fete și 4% dintre băieți (cu vârste între 12 și 16 ani) prezintă acuze somatice recurente și cauzatoare de suferință. Datele disponibile cu privire la populațiile de adolescenți sugerează că simptomele asociate cu tulburarea de somatizare (dureri de cap sau de stomac, amețeală, suferință) sunt relativ frecvente (Taylor, Szatmari, Boyle & Offord, 1996). Într-un studiu efectuat pe 1035 de adolescenți (cu vârste între 12 și 17 ani) din Bremen, Germania, Essau și colegii săi (2000) au

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
De reținut Diagnosticul de tulburare somatoformă nediferențiată necesită prezența unui singur simptom major fără cauză organică care să se fi manifestat cel puțin 6 luni și care să fi produs un grad ridicat de suferință. Comorbidități Femeile cu tulburare de somatizare tind să aibă și anxietate sau depresie, în vreme ce, la bărbați, există riscul apariției de tulburări induse de substanțe psihoactive (Essau și colab., 1999). Acuzele somatice se asociază frecvent cu anxietatea și depresia. Unii sunt de părere că, dată fiind pervazivitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
depresie, în vreme ce, la bărbați, există riscul apariției de tulburări induse de substanțe psihoactive (Essau și colab., 1999). Acuzele somatice se asociază frecvent cu anxietatea și depresia. Unii sunt de părere că, dată fiind pervazivitatea, rezistența și persistența sa, tulburarea de somatizare este mai apropiată de tulburările de personalitate incluse în Axa II a DSM (tulburări cronice) decât de tulburările din cadrul Axei I. Etiologie Studiile au analizat mai mulți factori de risc implicați în tulburarea de somatizare: divorțul părinților (Zoccolillo & Cloniger, 1985

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
și persistența sa, tulburarea de somatizare este mai apropiată de tulburările de personalitate incluse în Axa II a DSM (tulburări cronice) decât de tulburările din cadrul Axei I. Etiologie Studiile au analizat mai mulți factori de risc implicați în tulburarea de somatizare: divorțul părinților (Zoccolillo & Cloniger, 1985), boala unuia dintre părinți (Hotopf, 2002) și abuzul sexual (Kinzl, Trawegert & Biebl, 1995). Copiii pot reacționa la stres în diverse moduri, în funcție de temperament și de caracterul și amploarea sistemelor de sprijin familial de care beneficiază

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de care beneficiază. De multe ori, ei convertesc stresul în simptome fizice. Printre situațiile precipitante care îi pot stresa pe copii se numără schimbarea orarului la școală, divorțul părinților, schimbarea domiciliului și sarcinile școlare prea dificile. În astfel de condiții, somatizarea poate să devină felul copilului de a face față factorilor de stres și să aibă consecințe dezadaptative. Factorii biologici și genetici Wender și Klein (1981) au descoperit că riscul apariției tulburării de somatizare este mai mare în familiile în care

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
școlare prea dificile. În astfel de condiții, somatizarea poate să devină felul copilului de a face față factorilor de stres și să aibă consecințe dezadaptative. Factorii biologici și genetici Wender și Klein (1981) au descoperit că riscul apariției tulburării de somatizare este mai mare în familiile în care există cazuri de personalitate antisocială, ADHD, alcoolism și tulburare de somatizare. Studiile pe gemeni nu au fost concludente. Studiile privind temperamentul permit o mai bună înțelegere a motivelor pentru care copiii inhibați (timizi

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de stres și să aibă consecințe dezadaptative. Factorii biologici și genetici Wender și Klein (1981) au descoperit că riscul apariției tulburării de somatizare este mai mare în familiile în care există cazuri de personalitate antisocială, ADHD, alcoolism și tulburare de somatizare. Studiile pe gemeni nu au fost concludente. Studiile privind temperamentul permit o mai bună înțelegere a motivelor pentru care copiii inhibați (timizi sau neîncrezători) fac uneori mai puțin bine față cerințelor mediului. Aceștia sunt uneori mai sensibili din punct de

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
că, adesea, copiii își exprimă dorința de a avea parte de atenție comunicând cu părinții prin simptome fizice. Familia și stilul educațional al părinți Copiii cu un părinte care suferă de o boală cronică pot fi predispuși la tulburarea de somatizare mai târziu în viață (Garber at al., 1990; Hotopf, 2002). În plus, teoria sistemelor familiale pare să indice că un copil bolnav poate să ajute familia să nu se mai concentreze asupra altor probleme pe care le are. În această

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
boală cronică, șansele manifestării de simptome similare la copii sunt mai mari (Siegel & Barthel, 1986). Selter (1985) identifică mai multe tipuri de familii în funcție de reacția la tulburarea de conversie a copilului: familii anxioase (preocupate de boală), familii haotice (în care somatizarea este motiv de grijă și atenție) și familii compensatoare (care, conform modelului sistemelor familiale, folosesc copilul bolnav pentru a reorienta problemele familiale). Istoric patologic Cercetătorii afirmă că tulburarea de conversie apare la unii copii după o boală reală. Fritz și

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
versiuni ale ASEBA (părinte, educator, autoevaluare). CPRS-R:L (Conners, 1998) 3-17 ani Scala de evaluare pentru părinți conține o subscală psihosomatică. BASC (Reynolds & Kamphaus, 1992) 3-17 ani Toate cele trei versiuni ale BASC (părinte, educator, autoevaluare) conțin o scală privind somatizarea. Notă: Pentru referințele tuturor acestor instrumente, vezi Anexa B. Testați-vă cunoștințele Diagnosticul de tulburare de somatizare se pune rar în copilărie deoarece copiii nu prezintă simptome somatice. copiii nu pot exprima verbal simptomele somatice. copiii nu percep problemele somatice

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
conține o subscală psihosomatică. BASC (Reynolds & Kamphaus, 1992) 3-17 ani Toate cele trei versiuni ale BASC (părinte, educator, autoevaluare) conțin o scală privind somatizarea. Notă: Pentru referințele tuturor acestor instrumente, vezi Anexa B. Testați-vă cunoștințele Diagnosticul de tulburare de somatizare se pune rar în copilărie deoarece copiii nu prezintă simptome somatice. copiii nu pot exprima verbal simptomele somatice. copiii nu percep problemele somatice la nivel conștient. actualele criterii de diagnostic din DSM-IV-TR nu sunt adaptate diferitelor stadii de dezvoltare a

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
copilărie deoarece copiii nu prezintă simptome somatice. copiii nu pot exprima verbal simptomele somatice. copiii nu percep problemele somatice la nivel conștient. actualele criterii de diagnostic din DSM-IV-TR nu sunt adaptate diferitelor stadii de dezvoltare a copilului. Inițial, tulburarea de somatizare se numea hysteria nervosa. dansul sfântului Vitus. sindromul Briquet. pseudopsihoză. Care dintre următoarele afirmații despre tulburarea de somatizare este adevărată? Tulburarea de somatizare crește riscul de abuz de substanțe psihoactive la persoanele de sex masculin. Persoanele de sex feminin cu

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
somatice la nivel conștient. actualele criterii de diagnostic din DSM-IV-TR nu sunt adaptate diferitelor stadii de dezvoltare a copilului. Inițial, tulburarea de somatizare se numea hysteria nervosa. dansul sfântului Vitus. sindromul Briquet. pseudopsihoză. Care dintre următoarele afirmații despre tulburarea de somatizare este adevărată? Tulburarea de somatizare crește riscul de abuz de substanțe psihoactive la persoanele de sex masculin. Persoanele de sex feminin cu tulburare de somatizare acuză probleme de memorie mai grave. Tulburarea de somatizare este asociată cu anxietatea, dar nu

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
criterii de diagnostic din DSM-IV-TR nu sunt adaptate diferitelor stadii de dezvoltare a copilului. Inițial, tulburarea de somatizare se numea hysteria nervosa. dansul sfântului Vitus. sindromul Briquet. pseudopsihoză. Care dintre următoarele afirmații despre tulburarea de somatizare este adevărată? Tulburarea de somatizare crește riscul de abuz de substanțe psihoactive la persoanele de sex masculin. Persoanele de sex feminin cu tulburare de somatizare acuză probleme de memorie mai grave. Tulburarea de somatizare este asociată cu anxietatea, dar nu și cu depresia. Rolul factorilor

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
hysteria nervosa. dansul sfântului Vitus. sindromul Briquet. pseudopsihoză. Care dintre următoarele afirmații despre tulburarea de somatizare este adevărată? Tulburarea de somatizare crește riscul de abuz de substanțe psihoactive la persoanele de sex masculin. Persoanele de sex feminin cu tulburare de somatizare acuză probleme de memorie mai grave. Tulburarea de somatizare este asociată cu anxietatea, dar nu și cu depresia. Rolul factorilor familiali în tulburarea de somatizare nu a fost studiat sau confirmat. Conform DSM-IV-TR, diferența dintre tulburarea de somatizare și tulburarea

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
dintre următoarele afirmații despre tulburarea de somatizare este adevărată? Tulburarea de somatizare crește riscul de abuz de substanțe psihoactive la persoanele de sex masculin. Persoanele de sex feminin cu tulburare de somatizare acuză probleme de memorie mai grave. Tulburarea de somatizare este asociată cu anxietatea, dar nu și cu depresia. Rolul factorilor familiali în tulburarea de somatizare nu a fost studiat sau confirmat. Conform DSM-IV-TR, diferența dintre tulburarea de somatizare și tulburarea somatoformă nediferențiată este că diagnosticul pentru aceasta din urmă

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de substanțe psihoactive la persoanele de sex masculin. Persoanele de sex feminin cu tulburare de somatizare acuză probleme de memorie mai grave. Tulburarea de somatizare este asociată cu anxietatea, dar nu și cu depresia. Rolul factorilor familiali în tulburarea de somatizare nu a fost studiat sau confirmat. Conform DSM-IV-TR, diferența dintre tulburarea de somatizare și tulburarea somatoformă nediferențiată este că diagnosticul pentru aceasta din urmă necesită: prezența a doar jumătate din simptome. doar cinci simptome generalizate. o singură acuză fizică manifestată

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
tulburare de somatizare acuză probleme de memorie mai grave. Tulburarea de somatizare este asociată cu anxietatea, dar nu și cu depresia. Rolul factorilor familiali în tulburarea de somatizare nu a fost studiat sau confirmat. Conform DSM-IV-TR, diferența dintre tulburarea de somatizare și tulburarea somatoformă nediferențiată este că diagnosticul pentru aceasta din urmă necesită: prezența a doar jumătate din simptome. doar cinci simptome generalizate. o singură acuză fizică manifestată timp de cel puțin 6 luni. o singură acuză fizică manifestată timp de

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591

spațială, somatică, a sufletului. Dreapta și stânga sunt structuri orientate ale spațialității carnale. Se poate vorbi, În sensul acesta, de caracteristici spațiale ale trupului, și anume: aă spațialitatea unei persoane este legată esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată prin: strânsul mâinilor, apropierea, Îmbrățișarea, sărutul, actul sexual. Mâna este cea care realizează

[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653

relație simbolică complexă. Îi este în același timp opus, reprezentând elementul profan, chiar impur, dar și strâns legat, deoarece este învelișul de care nu se poate lipsi. Psihologia recunoaște legătura psihosomatică fundamentală ce unește spiritul (psyché) cu corpul (soma). Procesul somatizării confirmă faptul că trupul posedă un limbaj simbolic, cel al bolii. Substituindu-se unui cuvânt refulat, corpul se însărcinează să „spună” suferințele și traumatismele îngropate în inconștient. Ceea ce afectează corpul în vis trebuie interpretat fie ca probleme fizice reale: o

[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]