137 matches
-
ceea ce se petrecea acolo, lucru asupra căruia nu aveam nici un fel de control, de parcă aș fi avut vreodată controlul asupra celor ce se întâmplaseră vreodată aici, pe pământ, în mica agenție, și încet-încet liniștea sufletului coboară deasupra mea, o liniște somnambulă, surprinzătoare, care nu are nici o legătură cu ceea ce se întâmplase astăzi sau cu ceea ce se va întâmpla mâine, pare aceeași mulțumire fără margini, aceeași simplitate nudă și sclipitoare, acum că îmi amintesc de ea, o rechem la mine, încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
despartă. Doarme în cea mai mare parte a timpului, chiar și atunci când se trezește, somnul o însoțește, șade alături de ea în bucătărie, în timp ce soarbe câteva linguri de supă de pui, puțin ceai călduț, apoi se întoarce în pat ca o somnambulă. Hipnotizată de frică, merg pe urmele ei, parcă ar fi un obiect suspect descoperit în stația de autobuz, privesc patul acela îngenuncheat sub greutatea membrelor ei fierbinți, a firelor căzute din părul ei bălai, așternuturile de-a valma unele peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sub greutatea membrelor ei fierbinți, a firelor căzute din părul ei bălai, așternuturile de-a valma unele peste altele, ca și când un cu totul alt om va ieși în cele din urmă de sub pături. Mă simt bine în compania tăcerii sale somnambule, atât de tare mă tem să fiu părtașă la durerea ei, sunt uimită să îmi văd mama întâmpinând-o în scurtele ei momente de trezie, perfect capabilă, firească și plină de tandrețe, într-o noapte, în timp ce întindeam un cearșaf pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de pe perete. M-am gândit la Naoko. Mi-a venit în minte trupul ei gol și agrafa prinsă în păr. Îi vedeam curba taliei și umbra lăsată de părul pubian. Oare de ce a ținut să mi se arate astfel? Era somnambulă? Sau poate mi-a jucat mie feste imaginația? Pe măsură ce trecea timpul și lumea aceea mică se pierdea în zare, eram din ce în ce mai puțin sigur că acele lucruri se întâmplaser\ cu adevărat. Îmi spuneam că s-au întâmplat, credeam în asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
se întinse în țesătură, formând o pată stacojie pe poale. Ne-am fi mirat încă multă vreme de ceasul însuflețit, dacă nu ne-ar fi atras și mai tare atenția ceea ce se petrecea cu biata Balenă în timp ce înainta ca o somnambulă de-a lungul cărării pavate cu cărămizi. Ajunsese aproape de linia a treia și, la început, am crezut că-și joacă vârsta matură, și încă tulburător de veridic. Dar nu putea fi doar o mimare: Balena se lungise, șoldurile și sânii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lor - este accentuată prin prezența a numeroase pasaje de un lirism pronunțat: noaptea înfige sulițe negre în pleoape, / luna curge cu clinchet în baltă, / păsările se leagănă la capătul zborului...; sălciile își dezdoaie arcurile strunite de ger, / gheața se topește somnambulă / către răsărit și parcă / se văd pașii Domnului curgând către mare, / iar apele ard de bucurie...; Marea s-a retras speriată spre larg, / Dunărea își înfige ghearele / în carnea-i... Universul deltaic se opune, în poem, celui citadin, de a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
teamă acum să ies pe stradă și ziua. Câteva zile am mai încercat să mă duc la slujbă, dar acolo nu eram în stare să fac nimic. Toată lumea mă întreba ce se întîmpla cu mine, deoarece mă mișcam ca o somnambulă, iar eu nu eram în stare să dau nici o explicație. Ca să scap de aceste întrebări care mă exasperau, mi-am luat un concediu neplătit și am rămas acasă. Știam că mă va teroriza telefonul, dar cel puțin nu mai trebuia
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
vieții, lăsând în urmă, pe unde trece, numai duhoare de scârnăvie. Unii, de o vreme, au început a se întreba: până când? Și eu, lângă acei unii: până când, oare, domnule; până când, cu așa ceva,în viața acestei sfinte țări? Până când? O PATRULĂ SOMNAMBULĂ Lache Costache termină de făcut îngusta pârtie de la trotuar până la intrarea în garaj, pătrunse dincolo de ușa metalică, o închise după el, rezemă lopata de un perete și-și încălzi, la fierbător, o căniță de vin. O sorbi. Ieși, apoi,îndreptându
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de cadre medicale, s-au crucit și acelea. L-au întrebat: mata, ce vrei să faci, acum, bătrâne? Să mă duc acasă. Și s-a dus. Purtând, cu el, o amintire,înscrisă în foaia de externare: EROARE. Eroarea unei patrule somnambule! FABRICA DIN PUȘCĂRIE Loviște Calapod ajunsese șef de pârnae datorită celor de la Partidul Balanței Sociale, denumire modificată, mai apoi,în Partidul Dreptății Sociale. Bucurându-se de bani suficienți, de la stat, obținuți prin intermediul celor care-l puseseră șef, câțiva ani, pușcăria
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
România redevine ce a fost. Poate și mai mult. <contents> CUPRINS Prefață 3 Olariti, 5 Niciodată - singur! 7 La cocostîrcul pestriț 9 Strada spânzuraților 12 Familia de basme, 14 Durerea, 18 Toate, la timpul lor... 21 Stârliciul 25 O patrulă somnambulă 27 Fabrica din pușc rie 29 Torța 31 Blândețea 34 Sclipătul 36 Dulcii 37 Vânătorul de vulpi 39 În țara Ioio, s-a aprins o stea 41 Creastă de cocoș 44 Parfumeria domnului Emil 47 Fata Morgana 50 Miss ecologica
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de pereți, în somn; vă rog să nu mă spuneți la nimeni pentru că mai sunt, pe deasupra, și somnambul, mai am și insomnii...“ „Eu știu să păsthez un sec-het“, m-a asigurat doamna Gerda, „și eu am insomnii, deși nu sunt somnambulă, dah, dacă mai pățești ca azi noapte, bate-mi în pehete, ieșim pe cohidoh, stăm de vohbă...“. „Dumneavoastră sunteți extraordinar de bună, doamnă Gerda, trebuie să recunosc, dar eu mă tem că n-am avea ce vorbi, noaptea, noi amândoi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mine! „, dar, bineînțeles asta nu mai era adevărat. Dolly era în stare de șoc. Iar babele în colanți începuseră să strige după poliție. Așa că lucrurile nu puteau să meargă decât și mai rău. Dolly era atât de lentă, parcă era somnambulă. Vasco trebuia să dispară. Se strecură pe lângă ea și traversă grădina pe jumătate alergând, dorindu-și doar să plece de acolo. În grădina următoare îl văzu pe copil stând cu un bărbat, iar în fața lor o văzu pe tipa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ea, surorile Feridei Își evocau prin conceptul de „graniță“ În primul rând ideea de margine, iar ideea de margine le evoca imaginea unei stânci mortale. Multă vreme au tratat-o cu cea mai mare grijă, de parcă ar fi fost o somnambulă care mergea pe un zid Înalt și care putea să cadă În orice clipă. Totuși, lui Petite-Ma, cuvântul „graniță“ Îi evoca tivirea mileurilor și de aceea Își studia nepoata cu mare interes și adâncă Înțelegere. Feride trecuse de curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
consider cea mai distinsă incarnare a Sophiei, legătura mistică Întru lumea erorii sau Ogdoada Superioară. Nu mă Întreba cum și de ce, dar cu această mediatoare omul acela o să vorbească. Spune-le și lor cine ești tu, Sophia?“ Iar Lorenza, tot somnambulă, aproape scandând cuvintele cu greu: „...Eu sunt... prostituata și sfânta.“ „Ei, asta-i bună“, râse Pierre. „Avem aci la crème de l’initiation și recurgem la curve. Nu, omul aici și acum, În fața Pendulului!“ „Să nu fim puerili“, zise Agliè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
prietena mea va veni pe la două, consimți. — Pe ce nume să o Înscriu? — Riva, spuse Maja. Acesta fusese timp de mai bine de un sfert de secol numele ei de domnișoară, Înainte să devină doamna Fioravanti. Traversă salonul ca o somnambulă și se Întoarse la locul ei, pe scaunul din fața chiuvetei. Își rezemă ceafa deasupra vasului din plastic. Manichiurista nici nu se mișcase. Închise ochii și tânărul Începu să-i șamponeze părul și să-i maseze tâmplele cu mâinile lui delicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu zidurile cenușii pline de sloganuri - I NEED LAND, A PLACE WHERE NO MONEY IS SPENT, THEN KICK BACK AND LIVE LIFE IMMACULATE -, cu acoperișul spart, susținut de bârne de fier ruginite și cu gemulețele lipite cu scotch. Aceste marionete somnambule și hipnotizate de muzică Îi sunt prieteni. Fete cu câte șapte cercei Într-o ureche și adolescenți cu capetele acoperite de tărtăcuțe din lână cu dungi verzi și galbene. Liceeni care fumau prima lor marijuana cu o atenție pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
am drepturi de când m-am născut într-o coajă de divinitate. Pe lângă mine ... rămân în încercarea continuă de a fi pe lângă mine pe lângă mine e un vis un drum e o emoție de ploaie - o lege care aprinde lumânarea fântâna somnambulă strigă și ea mă evită rușine, dor și teamă se dau în leagăn întâi a fost cuvântul acum jocul în pierdere îmi scald picioarele în rouă mă reflect în căi spre El mă alătur emoției rămân în încercarea continuă de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și simplu îi îmbrâncea, următorul ! Privi în jur, dincolo de scaun nu mai era nimeni și nici în urma ei, așteptându-și rândul. Și totuși, căzuse, poate din cauza luminii care o orbea, poate din cauza repezelii nătângi cu care se supunea, ca o somnambulă, vocii aceleia. Bocancul care o lovise în burtă n-ar fi putut vorbi. Dar acolo era posibil orice, zidurile te puteau lovi, cuvintele te puteau lovi, chiar și sângele te putea lovi pe dinăuntru. Tot așa cum lumina orbitoare putea să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Un puf dens făcea o umbră deasupra buzei de sus, întărind o dată cu viziunea solidității șoldurilor și a pulpelor impresia de animal viguros. - Nu trebuia să vii aici! adăugă Ioanide ca pentru sine,privind îngrijorat în toate părțile. Sultana, ca o somnambulă, păși înainte și era gata să treacă pragul biroului, când arhitectul o luă de mână și o duse repede în odaia în care dormea, închizînd în urmă-i toate ușile. Ideea că Tudorel putea să vină dintr-o clipă într-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Macbeth. Totuși, fantoma regelui prezent/absent se află poate și ea acolo, găsindu-și o expresie indirectă mai întâi în spaima ucigașului la auzul bătăilor în ușă, mai apoi în obsesia sângelui ce nu se mai șterge de pe mâinile somnambulei Lady Macbeth. Prezența lui Duncan se face simțită tocmai în această neodihnă, în această veșnică teroare la care sunt osândiți soții criminali. Oare lui Macbeth nu i-a pierit pentru totdeauna somnul de teamă că, adormind, îl vor tortura în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
evocarea momentului melancolic al asfințitului, când, în liniștea cabinetului său de lucru, orice autor se cufundă într-o umbră forfotind de personaje care îi dau târcoale ispitindu-l, este Fata Vitregă, cu chipul ei „transfigurat” și cu discursul ei de „somnambulă”, plin de reproșuri: autorul și-a abandonat personajele imaginate, nu le-a dat consistență, nu le-a fixat într-un text. De aceea, ele sunt deopotrivă „vii și lipsite de viață”, veritabile fantome rătăcind între lumea celor ce trăiesc și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tristă a noastră. Numai de nu ar ajunge la manieră, pentru că l-am simțit de foarte multe ori fals, facil, într-un limbaj prea direct și fără podoabe. Adrian Păunescu "Ultrasentimente", E. P. L.,1965; "Mieii primi", Editura Tineretului,1966; "Fântâna somnambulă", E. P. L.,1968; Istoria unei secunde", Editura Cartea Românească, 1971; ed. II, 1972; "Viață de excepții", Albatros, 1971; "Repetabila povară", Scrisul Românesc, 1974. Așa cum s-a mai spus, Adrian Păunescu descinde din Macedonski, cu un vers larg, hugolian. După alți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îl prezintă pe Adrian Păunescu de câteva ori și nu fără rețineri: "Adrian Păunescu și-a făcut din titlurile volumelor sale cel dintâi mijloc de sfidare a convenției literare și de surprindere a automatismelor cititorilor: "Ul trasentimente", "Mieii primi", "Fântâna somnambulă"". În zadar vom căuta un sens mai profund acestor titluri ele rămân suspendate în aer ca niște simple formule de șoc. "Chiar și această inocentă încercare de a speria sau de a scandaliza pe cititorul conformist dezvăluie la Adrian Păunescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
existențială a inteligentei, despre universul dezmărginit, despre setea de absolut, precum și despre încercarea de sacralizare a universului cu pornirile spre sensurile primare, aflăm în poemul "Gemenii". Ochiul "Marelui Regizor" este similar cu "Marele anonim" și cu "Marele Orb" din "Fântâna somnambulă". Ca și la Marin Sorescu și la alți poeți contemporani, apare lumea ca teatru. Poetul își imaginează lumea ca o imensă scenă în care actorii joacă "piesa de alb și de frig". Menționează și timpul când vor avea ochi, ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la bolovani enormi până la ametistele cele mai fine. O materie în fierbere, de foarte puține ori distilată, dar expansivă și grandioasă, ea caută să se pătrundă de cele mai acute probleme ale omului, de marile mituri ale acestuia"2. "Fântâna somnambulă" debutează cu un crez de viață efervescentă, o viață a începuturilor ("Râu"). Viața astfel simbolizată presupune tumult sufletesc exteriorizat în crispări dureroase care se vor adânci în poemul "Cicatrice". Aici, suferința capătă dimensiunile calvarului; așa se și explică invocarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]