112 matches
-
-1907) Pianist, compozitor și pedagog german - Sonata quasi Fantasia - La op. 1 (1872) Vanhal, Johann Baptist (1739 -1813) Compozitor și organist ceh. - 2 sonate op. 3 (1785) - Sonata în Sib major (1787) - Sonata în Fa major op. 65 (1802) - 3 Sonatine op. 8 (1804) Wagner, Richard (1813 -1883) Compozitor și dirijor german - Sonata în Sib (1831) Weissman, Julius (1879 -1950) Pianist și compozitor german. - Sonatina sol op. 142 (1943) Werner, Jean-Jacques (n. 1935) Cornist, dirijor și compozitor francez. - Sonată (1975) Visser
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
op. 3 (1785) - Sonata în Sib major (1787) - Sonata în Fa major op. 65 (1802) - 3 Sonatine op. 8 (1804) Wagner, Richard (1813 -1883) Compozitor și dirijor german - Sonata în Sib (1831) Weissman, Julius (1879 -1950) Pianist și compozitor german. - Sonatina sol op. 142 (1943) Werner, Jean-Jacques (n. 1935) Cornist, dirijor și compozitor francez. - Sonată (1975) Visser, Peter (n. 1939) Critic muzical și compozitor olandez. - "Conflitti" Sonată (1979) Wilms, Johann Wilhelm (1772 -1847) Compozitor, pianist și profesor olandez, - Sonată în Do
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
n. 1953) - Coral (1984) Andricu, Mihail (1894-1974) - Mică Suită pentru pian op. 43 (1947) Silvestri, Constantin (1913-1969) - Jocuri populare românești din Transilvania op. 4 nr. 1 pentru pian la 4 mâini (teme din Colecția Bela Bartok) Constantinescu, Dan (1931-1992) - 3 Sonatine pentru pian la 4 mâini (1978) Album de mici piese românești pentru pian la 4 mâini, Ediție îngrijită de Georgeta Ștefănescu-Barnea (1988). Cuprinde piese de: Dragoș Alexandrescu, Constantin Silvestri, Dan Constantinescu, Liviu Dandara, Valentin Petculescu, Nicolae Brânduș, Dan Buciu, liviu
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
47 6 Divertismentul - 13 3 7 Duo-ul 3 10 4 8 Fantezia 17 8 9 Fuga 2 7 5 10 Nocturna - 2 2 11 Piese de caracter 4 211 241 12 Rondo - 26 1 13 Scherzo 4 14 Sonate,sonatine 46 96 26 15 Studiul - 13 2 16 Uvertura - 12 2 17 Varațiuni 3 36 8 18 Lucrari românești - - 11 19 Pian la patru mâini cu diferite combinati instrumentale sau vocale 2 18 20 Total 62 opusuri 580 opusuri 445
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Numărul lucrărilor fiind extrem de variat, depășind cu mult, din punct de vedere cantitativ așteptările noastre. Secolul al -XVIII-lea constituie un început timid, nu o reprezentare simbolica pentru majoritatea genurilor muzicale. Întalnim totuși o excepție - numărul relativ mare de sonate si sonatine. Numărul mare de lucrări reprezintă dansurile si piesele de caracter, confirmă dezvoltarea efervescentă cu precadere în manifestările artistice de tip hausmusik a literaturi pentru duo de pian din secolul XIX. Piesele de caracter se detașează și în secolele XX de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în secolele XX de celelalte genuri muzicale, în schimb dansurile se reduc aproape de jumătate. Aria, bagatela, capriciul, nocturna, scherzo-ul sunt reprezentate simbolic în toate cele trei secole analizate. Din punct de vedere cantitativ, dansurile, piesele de caracter, sonatele și sonatinele se detașeaza de celelalete genuri muzicale. Sonata, sonatina ca gen, atinge un punct culminant în secolul al XIX-lea prin cele aproape 100 de opusuri. În secolul al XX-lea numărul lucrărilor a scăzut în comparație cu secolul XIX (cu aproximativ 135
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
schimb dansurile se reduc aproape de jumătate. Aria, bagatela, capriciul, nocturna, scherzo-ul sunt reprezentate simbolic în toate cele trei secole analizate. Din punct de vedere cantitativ, dansurile, piesele de caracter, sonatele și sonatinele se detașeaza de celelalete genuri muzicale. Sonata, sonatina ca gen, atinge un punct culminant în secolul al XIX-lea prin cele aproape 100 de opusuri. În secolul al XX-lea numărul lucrărilor a scăzut în comparație cu secolul XIX (cu aproximativ 135 de opusuri). Numărul lucrărilor care sunt prezentate în
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
atroce abdicări de la umanitate. Compusă aluvionar, amețitor și aparent haotic, precum cunoscuta „tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice propulsează îndoit sărăcia a-tot-înduioșătoare a realității. Nu alta e situația din Sonatine (1987): „schițele și momentele” cuprinse aici cu dedicație filo-caragialiană cultivă articularea nehotărâtă a unor forțe altfel foarte hotărâte, scrisori (pierdute) și nopți (furtunoase): O neputință, O fugă, O alee, Un tren, Un violoncel, Un lup ș.a. Pe de altă parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
Alți doi ani pe un bloc de gheață, București, 1974; Ocolul pământului în 100 de știri, București, 1974; Cinci ani cu Belphegor, București, 1975; Povești pentru a-mi îmblânzi iubita, București, 1978; O viețuire cu Stan și Bran, București, 1981; Sonatine, București, 1987; Mătușile din Tel Aviv, București, 1993; O supraviețuire cu Oscar, București, 1997; ÎnSISIFicarea la noi, pe Boteanu, București, 1998; Autodenunțuri și precizări (plus câteva note informative, o addenda și spovedania unui convins), București, 2001; Supraviețuirile, vol. I: Rămășițele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
ton prefăcut-indiferent (așa am intuit), că avem o „viză colectivă” și, deci, să nu-și mai bată capul cu amănunte, să nu caute complicații. VASILE GÂRNEȚ: În gara din Vilnius, ni se propune spre audiție și vizionare un Jazz performance: Sonatină pentru Patru poeți, Oboi, Contrabas și Percuție. Cei patru poeți sunt: Sigitas Geda - lituanian, Kerry Keys Shawn - american, Yang Lian, chinez, și Timur Kibirov - rus cu trăsături mongoloide. Se interpretează o piesă dodecafonică pe mai multe voci. O partitură decadentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Cosmin Ciotloș O viețuire cu Stan și Bran și Sonatine au apărut consecutiv, la șase ani distanță una de cealaltă, în 1981, respectiv în 1987. Fericită ideea de a le pune alături, respectând în felul acesta și adevărul cronologic, în volumul al doilea de Opere pe care Editura Polirom i-
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
cinematografic, cealaltă pe teritoriu muzical. În sens nu atât tematic, cât, nu știu cum să zic altfel, analitic. Cosașu supravoltează proza până la a o aduce în pragul eseului. (Merită observat că destule fragmente și chiar episoade trec nestingherit din O viețuire în Sonatine. Ce le face, totuși, să difere, e unghiul de lectură pe care-l dictează. Unul și același episod susține, în primă instanță, o dinamică circulară, de natură cinematografică, pentru că apoi, la reluare, să se moduleze pe un suport mai degrabă
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Cosașu, le-aș putea numi abisale. Scenariul e neglijat în favoarea peliculei gata proiectate. Analiza, prin stil, e aplicată pe stil.) Și mai interesantă sub acest aspect mi se pare cea de-a doua carte inclusă în volumul secund al Operelor, Sonatine, subintitulată, memorabil, Portrete, schițe, fragedii. (Un cuvânt valiză rezultat din mixarea lui fraged cu tragic.) Dedicația e caragialescă prin ricoșeu, dar, fără discuție, caragialescă: "ŤDomnului Scărlătescuť, cum era numit Domenico Scarlatti de către cel care a dat unui volum de proză
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Scena în care un conflict etnic e transpus într-unul sportiv, rezolvarea lui găsindu-se în mănușile a doi pugiliști, prezintă o recurență demnă de toată atenția. Căci ea apare și în O viețuire cu Stan și Bran, și în Sonatine. (Am mai spus-o, nu e singura astfel de situație.) Se ridică întrebarea de ce. De dragul evenimentului în sine? De dragul explicitării unei pasiuni de-o viață? De dragul travaliului stilistic? Ultimul răspuns mi se pare mai plauzibil. L-am suspectat pe Radu
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Clujului". Toate astea nu se mai întîmplă în fragmentul din 2001. De ce? Să se autodenunțe autorul de o ficționalizare a trecutului său literar, să fie aici un mesaj peste timp sau o simplă preluare de texte vechi? Deschideți apoi volumul Sonatine din 1987 la pagina 117 și Autodenunțuri și precizări la pagina 63. Despre cum autorul s-a lăsat de teatru, un fragment savuros, un nonfiction alert, cuceritor, cum sînt puține în literatura română din ultima jumătate a secolului trecut: "Nu
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
și orchestră, Simfonia I în Fa major, Preludiu simfonic, Concert pentru orchestră de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în Re major” ș.a.), Muzicii de cameră (Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Cvartet de coarde nr. 1 în Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece pentru voce și pian, Zece cântece aromânești pentru voce și pian) și cu deosebire
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
undeva între chitară și pian să poată fi auzită în sala de concert. La pianina "con supersordino" sunt parcurse astfel, cu un timbru aparte și sensibil, miniaturi originale sau prelucrate de Kurtág (pentru două sau patru mâini), ultima fiind Bach - Sonatina din Cantata Actus tragicus. Aflăm emoționați că astfel, cu această pagină bachiană, s-a încheiat ceremonia de înmormântare din iunie a lui György Ligeti, bunul prieten și coleg al lui Kurtág: ce se mai poate spune dincolo de Bach?
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
urmărită și echilibrată, în așa fel încât tălmăcirea partiturii să îmbine, prin armonizare specifică, maniera numită în vremuri trecute “Haus-musik”. Dvorak, compozitorul romantic înclinat spre sonorități simfonice și vocal-simfonice, poate crea și partituri lirice, cuvântătoare în versuri melodice. Este cazul Sonatinei pentru vioară și pian, demnă de această titulatură miniaturală grație motivației discursului tainic, plin de aluzii poetice. Cei doi parteneri, amplasați pe podium ca o formație de duo ce ocolește grandilocvența concertantă, au capacitatea unei potriviri ce vine dintr-o
Virtu?i ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
frumos ca un faun/ Și scaunul avea doică,/ O scoică./ Într-o zi doica îi spuse:/ De ce tolerezi să fii întrebuințat/ La poluri diametral opuse?/ Fă un memoriu! Și atunci/ Scaunul îndată compuse/ Exact ca în comediile lui Plaut/ O sonatină pentru flaut; de altfel/ Era și de rigoare, scaunul avînd trei picioare... Și-așa mai departe. De fapt niște compuneri livrești, și-atît... Cel mai mult însă lui Nego îi plăcuse sonetul Pana de herete pe care i-l închin de
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
fost realizată prin intermediul lucrării Ragtime de Scott Joplin (în aranjamentul lui Igor Frolov) de către studenții Florian Cristea și Criști Chiru (acompaniați la pian de Clementina Ciucu). Din repertoriul muzicii sec. XX au mai fost selectate lucrări spectaculoase și dificile precum Sonatina per due violini de Boguslaw Schaeffer, cu Andreea Bernevic și Iulia Bândilă și Concert-Caprice pentru două viori de Johan Halvorsen, redat cu fantezie și strălucire de Sabin Penea și Simina Croitoru. În continuare, programul a cuprins lucrări dedicate formației alcătuite
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
lui Radu Cosașu. Conține Logica, a treia piesă din ciclul Supraviețuirilor. Opere I (2008) cuprindeau: Maimuțele personale, Povești pentru a-mi îmblânzi iubita, Alți doi ani pe un bloc de gheață; Opere II (2009): O viețuire cu Stan și Bran, Sonatine; Opere III (2009): Cinci ani cu Belphegor, Mătușile din Tel Aviv; Opere IV (2011): Supraviețuirile, Rădăcinile mic-burgheze, Armata mea de cavalerie. În ceea ce privește Logica (din Opere V, 2013), despre care voi face aici câteva însemnări, Nicolae Manolescu, în prefață, consideră că
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
de gheață (1974) și Povești pentru a-mi îmblânzi iubita (1978). Cel de-al doilea a avut - de data aceasta, cred, deloc întâmplător -, o tentă mai apăsat gazetărească, întrucât conține culegerile O viețuire cu Stan și Bran (din 1981) și Sonatine (din 1987). Al treilea, în schimb, ne prilejuiește reîntâlnirea cu o mică bijuterie a genului, și anume culegerea de cronici „sportive" Cinci ani cu Belphegor (din 1975), și cu „un fel de roman" care, apărut în 1993, nu s-a
Inconturnabilul Cosașu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5987_a_7312]
-
Opiniile despre valoarea sa ca scriitor nu sunt însă unanime. Din punctul său de vedere scriitorul însuși se caracterizează drept doar un "„creator în domeniul literaturii”" care nu face parte din tagma maeștrilor condeiului. A scris și publicat lucrări instrumentale, sonatine și sonate pentru vioară și pian cu începere din 1956, la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, precum și un studiu - "Panorama posibilă a structurilor muzicale modale". A definitivat un model anticipativ de structură și creație muzicală în "Omnifonismul
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
de pian din același an cu pianistul german Aloys Kontarski. La încheierea cursurilor, în luna august a aceluiași an, obține Premiul "Kranichstein" al orașului Darmstadt pentru interpretarea în primă audiție a "Klavierstueck"-ului nr.4 de Wolfgang Riehm și a "Sonatinei pentru flaut și pian" de Pierre Boulez. Din toamna anului 1974 primește o bursă de studii "post graduate" la Musikhochschule din Köln la clasa profesorului Aloys Kontarski (pian) și Karlheinz Stockhausen (compoziție), fiind în acelasi timp și asistent al clasei
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
Stația de tramvai. După firmă, face negoț de artă, a se citi bibliofilie. Genul de loc, adică, în care nu prea speri să găsești vechituri ceva mai proaspete, cărți bune de după război. Înșelătoare bănuială, cînd ochii mi se opresc pe Sonatinele lui Cosașu, apărute undeva în toiul Supraviețuirilor, în '87, la Cartea Românească. O copertă simplă, aproape interbelică, alb - foaie, negru - text, cu discrete înfloriri căprui (sic!). Un subtitlu în trei măsuri, Portrete, schițe, tragedii, căruia cine nu i-ar recunoaște
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]