100 matches
-
ce‐ n una se cuprinse. Acest cuvânt ce‐i fără‐ asemănare, Precum o rugăciune de‐l rostim. E unul singur, e unul singur, MAMA ! Un altu‐ n lume nu e, și nici nu‐l știm! Mihai Codreanu Mihai Codreanu (bustul sonetistului) (n. 25 iulie 1876, Iași d. 23 octombrie 1957, Iași) Poet român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost director la Teatrul Național din Iași (1919‐1923); profesor și rector (1933‐ 1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași; director
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lumea literară cu versuri în ʺLumea ilustratăʺ (1891). Volumele sale de poezii sunt: ʺDiafaneʺ (1901), ʺDin când în cândʺ (1903), ʺStatuiʺ (1914), ʺCântecul deșertăciuniiʺ (1921), ʺTurnul din fildeșʺ (1929), ʺStatui. Sonete și evadări din sonetʺ (1939). Este cel mai prolific sonetist român. 94 Dacă sonetul n‐ar fi existat, Mihai Codreanu l‐ ar fi invitat ca să se poată exprima. Al.A Philippide „Adevărul literar” , 31 I 1932) CANTILENA MAMEI Iluminând cu raze aurite, A sufletului meu pustietate, Un cântec vechi prin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
unor canoane, presupune atingerea unei culmi a rafinamentului, a măiestriei și a maturității artistice, provocare pe care un poet autentic nu o poate, de obicei, eluda. Un temerar, în acest sens, este poetul Emilian Marcu, unul dintre cei mai talentați sonetiști contemporani, care, prin volumul Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul II - Editura PIM, Iași, 2010 - „recidivează” în această direcție, cartea fiind scrisă în continuarea unor tomuri cuprinzând alte creații de acest tip, iar seria lor, probabil, nu se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de soartă... “În grădina lui Emil, Unii pleacă, alții vin, Vremea trece prin legume Iar eu mă petrec prin lume... *** În grădina lui Emil Totul e labil, labil...” N.B. Dedic și dăruiesc acest strigăt în pustiu, prietenului meu, Emilian Marcu, sonetist de excepție, drept chirie pentru spațiu acordat minții mele, în grădina casei sale.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93027]
-
aveau să fie cele 154 de sonete shakespeareene, structurate pe altă schemă: trei catrene cu rime încrucișate, urmate de un distih; totul în decasilabi. Derogări de la normele italice erau de găsit, în continuare, la Baudelaire, la Verlaine și Rilke, mari sonetiști. De la Eminescu se cunosc douăzeci și șase de sonete, unele dintre ele capodopere. A perseverat întru sonet, se cunoaște, ieșeanul Mihai Codreanu, parnasian declarat, autor al unui dublu sonet (cu aer baladesc), Povestea păsărarului, și al unui sonet pe rime
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ce rost are să afli?!... Cum era să-l cunosc pe Victor Eftimiu... Marele dramaturg Victor Eftimiu, celebrul scriitor româno-albanez (autorul unui rapt amuzant: a vîndut Albaniei imnul nostru național), președinte al PEN Club-ului român, publicist, mason, campion mondial al sonetiștilor (a scris peste 1.000 de sonete!), director de teatru, era și un personaj interesant. În anul în care avea să moară, cu cîteva luni înainte, marele gazetar Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau cîteva portrete
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
urmei, prin contemplarea realității cu indulgență, cu înțelegere, adesea cu ironie și fără vreun sentiment anume al propriei superiorități sau experiențe. Tema relației de iubire, de atașament sufletesc între cele două sexe, a preocupat pe mai toți scriitorii lumii. Marele sonetist ieșean Mihai Codreanu scria că “Amorul e ca morfina; trebuie să-i creștem doza, ca să-i încercăm senzația dintâi”, iar Luceafărul poeziei noastre, Mihai Eminescu, versifica: “Ce e amorul? E un lung/ Prilej pentru durere/ Căci mii de lacrimi nu
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
însă, vânător împătimit și foarte bun țintaș. Și-a zis că "onorul redacțiunii trebuie reperat", drept pentru care, în dimineața zilei de 14 ianuarie 1904, duelgiii, însoțiți de martori, s-au salutat protocolar și rece sub coroanele arborilor din Copou. Sonetistul Mihai Codreanu, directorul Teatrului Național, măsoară cei 20 de pași regulamentari. Primul trage Prasin. Domn și înțelept, îndreaptă pistolul către tăriile cerului și sloboade focul în nori. Aproape chior și tremurând (prima dată mânuia un pistol), Scântee dă drumul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
însă la poetul nostru izvor de spaime și halucinări macabre (Aur sterpă, după inițiativa faustiană în filozofia conceptelor-mame, către care l-a dus căutarea fericirii (Stânci fulgerateă, autorul Visurilor în vuietul vremii este preocupat (...Ă de procesul duratei personale.”3 Sonetistul Mihai Codreanu (Mihai Codreanu: Statui 4 Ă are disponibilități poetice multiple: este „parnasian, bineînțeles, dar și romantic de atâtea ori, senin și plastic”, „întunecat și muzical”, având „timbrul tânguios de cantilenă, erotismul direct, când pasionat și umbrit, când luminos, madrigalesc
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a fost plătită niciodată, sentința nefiind executorie și dosarul s-a clasat. Un alt contestatar al acestui „jupân” al României, cum îi place să se autointituleze, cu un simț al umorului destul de acut, mai ales prin profesia de scriitor, și sonetist, este Mircea Dinescu. Poetul, considerat unul dintre dizidenții ultimei perioade a comunismului în România, semnatar al Scrisorii celebre adresate lui Nicolae Ceaușescu, a făcut parte din Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (C.N.S.A.S). El a studiat și dosarul
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
și temporale. Heredia caută simbolurile în istorie și legendă, dar și în artele plastice și ornamentale; contemplatorul își obiectivează impresiile în mici tablouri ca în sonetele dedicate unor tablouri de Delacroix, Chasseriau sau Puvis de Chavannes. Considerat cel mai mare sonetist al epocii, Heredia are o știință a compoziției și a versului subtilă și savantă. Ritmul, rima, sistemul sonor bogat, tăieturile și aliterații demonstrează un echilibru la care s-a ajuns printr-o laborioasă șlefuire de mozaist. Cultivă alexandrinul în formele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
originale. Cu Heredia, Parnasul atinge idealul său de perfecțiune, într-o expresie artistică în care coloritul strălucitor, decorul configurat tridimensional, accesoriul pitoresc constituie rațiunea de a fi a poemului. Plasticitatea portretului, vigoarea conturului, tehnica sugerării nuanțate sunt caracterizante pentru arta sonetistului. Cercetarea procesului pătrunderii, receptării și asimilării parnasianismului în mediul românesc impune fenomenul sub un îndoit aspect:ca moment expresiv în istoria culturii noastre din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, și ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
doi ani după decesul soției - împlinind 7 decenii de viață, G. Tutoveanu intervine pe lângă Voiculescu, în această epocă referent literar cu gradul de director clasa I la Direcția programelor Radiodifuziunii pentru a înlesni o conferință la radio a prietenului bârlădean sonetistul G. Costandache, într-o scrisoare inedită, publicată acum de Marius Pop în Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 561, pe care o reproducem și noi : Bârlad, 15 noiembrie 1942 «Mult iubite frate Vasilică, Tânărul meu prieten, sonetistul G. Costandache pe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a prietenului bârlădean sonetistul G. Costandache, într-o scrisoare inedită, publicată acum de Marius Pop în Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 561, pe care o reproducem și noi : Bârlad, 15 noiembrie 1942 «Mult iubite frate Vasilică, Tânărul meu prieten, sonetistul G. Costandache pe care l-ai întâlnit, desigur, prin Cuget clar, « Convorbiri literare » și « Cetatea Moldovei » a scris pentru Radio o conferință (...). Te rog să-l primești în programul cel mai apropiat, dacă s-ar putea chiar pentru săptămâna viitoare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
D. Mangeron care a fost de asemenea șef la cea de a doua Catedră de matematică a Politehnicii ieșene. Profesorul Mangeron îl consideră pe colegul sau Profesorul Climescu drept un neasemuit și iubit prieten, neasemuit de talentat, pasionat cercetător. Marele sonetist român (poate cel mai mare) care a fost Mihai Codreanu i-a dedicat următorul catren : Lirismul meu e stăpânit și rece Nici un surâs măcar nu va cerșește, Și-adeseori în drum de va’ntntâlnește Nepăsător pe-alăturea va trece. Profesorul
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
devenită însă la poetul nostru izvor de spaime și halucinări macabre (Aur sterpă, după inițiativa faustiană în filozofia conceptelor-mame, către care l-a dus căutarea fericirii (Stânci fulgerateă, autorul Visurilor în vuietul vremii este preocupat (...Ă de procesul duratei personale." Sonetistul Mihai Codreanu (Mihai Codreanu: Statui Ă are disponibilități poetice multiple: este "parnasian, bineînțeles, dar și romantic de atâtea ori, senin și plastic", "întunecat și muzical", având "timbrul tânguios de cantilenă, erotismul direct, când pasionat și umbrit, când luminos, madrigalesc și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mitologiile locului, acea urbe care și-a format un stil și o fizionomie proprii, exprimate prin monumente, edificii, relicve, mărturii și cărți, multe cărți care stau la temelia culturală a orașului. Revenim tot la magistrul Constantin Ciopraga: "Lui Mihai Codreanu sonetistul istoria locului îi părea scrisă în Statui, Dimitrie Anghel romanticul, evocatorul de Fantome ale trecutului, asculta orologiile din turnuri în dialog cu timpul sau se lăsa cucerit de tânguirea clopotelor "ca într-un oraș de legende, scufundat sub ape", evocatoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lirică și tot mai mulți declara că au nevoie de ea, măcar că o eliberare temporară. Până atunci poezia viețuiește pe spații mai restrânse că oricând. M-am întrebat ce importantă are poezia în societate. Este o întrebare interesantă pentru un sonetist, adică unul care a îmbrățișat o formă de a face poezie care vine din preclasicism și de aceea li se pare unora depășită. Numai că pe mine nu mă interesează curentele literare decât că teorie. În teorie, în teatru și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ard stegulețe ici și ici./ Și ciripesc: Partidul! Ura! (...)// Ca veac de aur și ei s-apuce,/ Să nu-i ucidă bombe-n scrum / Partidu-n luptă ne conduce,/ Iar noi urmăm Partidu-n drum!". Ce minuni puteau publica George Lesnea sau sonetistul Mihai Codreanu, primul, Pentru pace: "Acum dintr-un capăt într-altul al lumii,/ Semnăm pentru pace, semnăm cu avînt,/ Căci nu vrem iar sînge pe-ntinderea lumii,/ Nici scîncetul foamei, nici lacrima mumii,/ Nici neagră ruină nu vrem pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
doi ani după decesul soției - împlinind 7 decenii de viață, G. Tutoveanu intervine pe lângă Voiculescu, în această epocă referent literar cu gradul de director clasa I la Direcția programelor Radiodifuziunii pentru a înlesni o conferință la radio a prietenului bârlădean sonetistul G. Costandache, într-o scrisoare inedită, publicată acum de Marius Pop în Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 561, pe care o reproducem și noi : Bârlad, 15 noiembrie 1942 Grupul de scrisori legate de persoana lui V. Voiculescu se oprea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
teribil de nepopular în unele cercuri florentine. Delegația pistoaieză la Florența pare să fi fost formată fără știrea lui Manetti Vespasiano citează chiar și o scrisoare a lui Manetti în acest sens51 dar, evident, unii florentini au gândit altfel. Un sonetist în special, Paolo Soldino, a satirizat ambițiile acestui om atât de faimos pentru învățătură lui, făcând din personalitatea lui Manetti un subiect de batjocură 52: E-adevărat, Cunoșterea-i supremă bogăție atâta timp cât un caracter grav vrea sub control s-o ție
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din scrisul aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai totdeauna în dublă expresie (în aromână, dar și în limba română comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
de-nțelesuri, mă privesc din stele”. Incertitudinea și destrămarea la scară universală, în formularea Venerei Antonescu, fac casă bună cu emoția unor memorabile autodefiniri „pe drumul amintirii-ntors”; secvențe dintr-o confesiune violentă acreditează tropii sfâșierii lăuntrice cultivați odinioară de marii sonetiști italieni: „Din coșmar în insomnie./ Argint viu. Crispare Vie./ Sub același Ceru-i Ler/ Eu/, Văpaie’n plin ether.” Dacă volumele de acum 30, 20 de ani anticipau o crepusculară dornică de a se mistui într-o eminesciană Nirvana (cupio
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
italian au fost stabilite de Guittone d'Arezzo (1235-1294), care a scris aproape 300 de sonete. Alți poeți italieni din epoca să, incluzându-i pe Dante Alighieri (1265-1321) și Guido Cavalcanti (c. 1250-1300) au scris sonete, dar cel mai faimos sonetist a fost Francesco Petrarca (1304-1374). În forma sa originală, sonetul italian se împărțea într-o octava de opt versuri (formate din două catrene) urmate de un sextet de șase versuri (alcătuit din două terține). Catrenele afirmau o propunere sau o
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Coborî încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zîmbind peste-a mea față, A ta iubire c-un suspin arat-o, Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strîngerii în brațe — Pe veci pierduto, vecinic adorato! Printre sonetiștii români ai secolului XX sau XXI, Vasile Voiculescu cel care a folosit schemă sonetului shakesperean în volumul Ultimele sonete închipuite ale lui William Shakespeare sau recent Mircea Cărtărescu, Paul Miclău.
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]