517 matches
-
nici măcar nu știu cum îl cheamă, pe jumătatea sa, nici atât, poate are bunăvoința să ne-o prezinte. Despre ce jumătate vorbești, soro, și despre ce bunăvoință? Conturul este lipsit de identitate. Cât despre sentimente, orgasm între cracii mesei de biliard. E gol, soro, gol ca o burtă de cimitir în noaptea de înviere. Stau la masă cu o margine de om, miezul în oglindă. Copile, începem o nouă zi. Trece timpul pe lângă tine ca acceleratul prin Chitila. Te uită înapoia ta și vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dreaptă indicând parcă drumul Feleacului, fruntea fără nicio cute, pieptul umflat ca de curcan. A plesnit inima în el. Acesta, dacă avea ceasul bun, mai ducea încă vreo 10 ani. Uită-te, parcă este viu. Sigur i-ai luat pulsul, soro? Parcă-l văd că se ridică și sare de pe targă. E dus, domnule doctor! Vă spune eu: e dus, la 3 i-am ținut lumânarea, dar a fost prea târziu. A murit oleacă mai repede. Despre ce lumânare vorbești, Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
O vezi pe bistrițeanca asta de Ursoaică, dragă? Se bagă în om de parcă am fi la banchetul de încheiere a liceului pedagogic, i-a atras atenția vecinei sale una dintre obezele rămase la masă alături de alți câțiva supraponderali. Lasă-i, soro!... Sunt singuri și s-au iubit încă din liceu. În plus, se pare că amândoi au avut neșansa unor căsnicii nereușite, dar și-au onorat contractele încheiate la voia părinților cu decență și creștinească supunere. Acum sunt liberi, fără obligații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai multă atenție, ce logos ne țin acești colegi și prieteni!... Adevărate lecții de conviețuire în căsnicie... Târziu, dragă, târziu, mult prea târziu! Pe mine nu mă mai schimbă!... În definitiv, și-o păruială te mai scoate din monotonie. Taci, soro! A intervenit soțul contestatarei. Nicidecum! Afirmațiile astea sunt un înțelept cuvânt de învățătură către feciorii și nurorile lor. Ținta-i acolo, dragoste... Probabil că pe undeva scârțâie ceva... Da! Ai dreptate, dar mai bine ne spunea dacă a bătut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și prin faptul că lumea tânără bună îl vizitează frecvent și pentru că se poate mânca și noaptea. Pe cerul înstelat și pe străzile din city-ul intens luminat se văd fotoni mici radiind strânși. Și stelele se plimbă unele pe lângă celelalte. Sorii privesc cerul. Spiralate galaxii se întretăiau. Calea Lactee dispare într-un roi de sori. Stele negre înghit sisteme de sori. Feerie de lumină. Luminițe fac paradă, circulă la infinit. Spectacolul e indescriptibil. Lucia privește cerul. Când toate se vor fi evaporat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fostul soț decît în termeni drastici: mitocanul, pastramagiul. E interesant că Rică însuși recurge la un pseudonim cînd scrie la gazetă: R.Vent deși chapeaul articolului îi dezvăluie numele întreg. Leonida se adresează Efimiței cu "domnule", iar ea lui cu "soro". Un mediu bogat în porecle familiare este cel de La Medeleni. Geniul numirilor este Olguța care îl botează pe fratele său Dănuț, în copilărie, Buftea, iar în adolescență Metaforel, pentru că are darul lirismului. Și pe amica ei mai durdulie, Rodica, Olguța
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
La această întrebare ne va răspunde Conu Leonida, alt moftangiu. El este „boboc", adică - om mic, copil. Ca orice copil mic el confundă sexele. Pentru Leonida, Efimița, tovarășa sa de joc, este „domnule" sau „Mițule", în vreme ce el răspunde la apelativul „soro". Un adult care ar susține că revoluția în care crede cu tărie nu poate să înceapă fără autorizație de la poliție ar părea, pe drept cuvânt, idiot. Este Conu Leonida spiritualmente pauper? Din perspectiva noastră, rațională și matură, poate că da
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
Becali. Gigi Becali a declarat " Dacă ei au crezut că o să dea drumul la Schengen cu Becali e problema lor, dar asta este situația. Mulțumesc lui Dumnezeu că am vorbit cu familia, mi-am încurajat familia. Singura problemă este că sor-mea a leșinat. Mama spune că așa a vrut Dumnezeu". Becali a mai spus că "La ora asta sunt achitat de cinci judecători și condamnat de trei judecători. Trageți voi concluzia depre ce se va întâmpla. Trebuie să atac la
Gigi Becali: "Asta e crucea pe care trebuie să o duc" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79150_a_80475]
-
naționale erau deja stabilite, numai că Comisia Tehnică ce stabilea componentă acestor loturi a fost condusă de soțul ei, antrenorul federal Zsolt Gyöngyössy. Ne vinde gogoși", a spus Trăia Badea în ședința. Sandu Ion a devenit președinte FRA la vot, sor 113-83 în duelul cu Gabriela Szabo.
Ședință cu scandal la Federația de Atletism. Szabo a pierdut șefia by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/75206_a_76531]
-
Sfinții Mihail și Gavriil sau chiar au vrut să uite, din moment ce nu a primit niciun semn de la ei cu ocazia onomasticii sale. Iată ce a scris Mihai Tristariu pe Facebook: Oare chiar au uitat ? Sau ... au vrut să uite ... ?! P. S. : Sor'mea e profa de mate la Iași ... Ieri a fost vineri, deci a avut ore ... Oare în cancelarie ... chiar nu s-a găsit niciun Mihai sau Gabriel ? Sau măcar într-o clasă de elevi ... de liceu ... Mi se pare imposibil
Mihai Trăistariu își face cunoscută supărarea: Oare chiar au uitat? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71630_a_72955]
-
Oare în cancelarie ... chiar nu s-a găsit niciun Mihai sau Gabriel ? Sau măcar într-o clasă de elevi ... de liceu ... Mi se pare imposibil ... să nu apară această discuție măcar 8 secunde ... în toată ziua de ieri ... în care sor'mea să nu fi luat parte sau măcar ceva sau cineva să-și amintească că are un frate cu numele Mihai ... În fine ... Așa o să-mi amintesc și eu ... cand o sa ma sune că au nevoie de mine ... De celălalt
Mihai Trăistariu își face cunoscută supărarea: Oare chiar au uitat? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71630_a_72955]
-
nu discută despre fostul soț decît în termeni drastici: mitocanul, pastramagiul. Rică însuși recurge la un pseudonim cînd scrie la gazetă: R.Vent, deși chapeaul articolului îi dezvăluie numele întreg. Leonida se adresează Efimiței cu „domnule”, iar ea lui cu „soro”. Un mediu bogat în porecle familiare este cel de La Medeleni. Geniul numirilor este Olguța (cei trei copii au din start nume diminutivate) care îl botează pe fratele său Dănuț, în copilărie, Buftea, iar în adolescență Metaforel, pentru că are darul lirismului
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
este încrustată ca un răboj de numărul celorlalte repetiții: Iar la castel de treci prin colonade,/ Dai de înalte hale cu plafondul/ Lor negru strălucit și cu păduri/ De flori. Păduri cărora florile/ Ca arborii-s de mari. Roze ca sorii,/ Și crini, ca urnele antice de argint,/ Se leagănă pe lugerii cei nalți,/ Iar aeru-i văratic, dulce, moale./ Ca stelele sunt musculițele prin frunze/ Și împlu aerul cel cald cu o lumină/ Verzuie, clară, aromată. Fluturi -/ Copile sunt cu ochi
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
Adică, zău, bobocule, de! eu, cu mintea mea de femeie, pardon să te întreb și eu un lucru: ce procopseală ar fi și cu republica?” Îi mai taie o dată lui Leonida elanul republican: „Dacă n-o mai plăti nimenea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă?” „Treaba statului”, i-o întorce sec, dar încurcat, Leonida. Cel care a examinat cu atenție acest aspect al replicilor, remarcând că are oarece rațiuni rezon al lui Ipingescu și oarece impurități curat al lui
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
rezervă surprize la fiecare relectură este farsa într-un act Conu’ Leonida față cu reacțiunea (1880). Forța extraordinară a acestui text vine din aceea că fiecare replică din dialogul dintre Efimița (vocativ: «Mițule») și Leonida (vocativ: «Leonido» sau, mai generic, «soro», ca în «Ce spui, soro?») e citabilă, încărcându-se de sensuri nebănuite, în contexte politice dintre cele mai variate și mai actuale. La suprafață, piesa rămâne o farsă, dar cînd o citim atent, comicul ei capătă o calitate cumva alegorică
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
este farsa într-un act Conu’ Leonida față cu reacțiunea (1880). Forța extraordinară a acestui text vine din aceea că fiecare replică din dialogul dintre Efimița (vocativ: «Mițule») și Leonida (vocativ: «Leonido» sau, mai generic, «soro», ca în «Ce spui, soro?») e citabilă, încărcându-se de sensuri nebănuite, în contexte politice dintre cele mai variate și mai actuale. La suprafață, piesa rămâne o farsă, dar cînd o citim atent, comicul ei capătă o calitate cumva alegorică. În profunzime, Conu’ Leonida, cum
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
neaoșism sau un neologism bine asimiliat, dacă există. Deci: nu targeturi, ci ținte, obiective; nu suport, ci sprijin; nu benăre ci pancarte; nu postere, ci afișe; nu baxuri, ci cutii; nu printăm/listăm, ci imprimăm. 5. Țopârlănismele: "de genu' ", "fato/soro", "frate" etc. 6. Ceaușismele și limba de lemn: în principal accentuarea ceaușistă pre-VEderi, în loc de pre-ve-DERI (câte VE-deri ați trimis din vacanță?). Și-apoi toată limba de lemn cu "implementarea" (în loc de aplicarea), "cadrele didactice" (în loc de dascăli sau profesori), sau "curricula" (folosită
Papahagi, lecție de gramatică pe Facebook: Dovadă de patriotism! by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33998_a_35323]
-
VECHI (nr. 516, din 31 decembrie) este consacrat Mariei Tănase, la centenar. Ne-a surprins plăcut s-o descoperim, între cei care scriu despre marea cântăreață, și pe ea Herta Müller. Dosarul preia fragmente din eseul scriitoarei intitulat „Lume, lume, soro, lume”, care se găsește în volumul Mereu aceeași nea, mereu același neică, tradus din limba germană și apărut în anul 2011, la Humanitas: „Se spune că la un iarmaroc, cândva prin anii 50, când i se interzisese să apară în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
P.P. Panaitescu. Originalul slavon îl dăm în facsimile fotografice”. 9. Nicolae Dobrescu - Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece (1716-1739), cu 220 acte și fragmente inedite culese din arhivele din Viena.București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor Ioan St. Rasidescu, 1906, 385 pagini. șEdițiunea Academiei Româneț. 10. Ion al lui G. Sbiera - Codicele Voronețean. Cu un vocabular și studiu asupra lui. Cu două tabele și 4 planșe. Cernăuți, Edițiunea Academiei Române, 1885, VI + 354 pagini. 11. Constantin I.
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
mai mult respect". La 1 noiembrie 1990, în ședința comună a celor două Camere, s-a evocat un crîmpei din Conul Leonida față cu reacțiunea. Un lucru nu-nțeleg eu", mărturisește coana Efimița. "Daco n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă?" Iar conul Leonida o lămurește: "Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru ce-l avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme..." Pe marginea acestei memorabile replici
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
i se atribuie un discurs auto-elogios ("să se laude cât e de deștept și câte face și drege", observatorul.com) sau în orice caz exagerat ("pe viitorul meu cumnat îl tot laudă că uite ce face și drege, că uite sor-ta ce face și drege și că noi credeam că tu vei face și drege...", desprecopii.com). Eufemizarea cea mai clară apare, desigur, în reproducerea formulelor de imprecație; reflexul și reperul ei literar e, ca de atîtea ori, Caragiale, prin
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
articolul de dicționar, ,mahalaua" nu are, pur și simplu, echivalent. Nici ,faubourg", nici ,banlieue", deși fiecare în parte aduce propriile nuanțări de sens. Cum se va transpune acel impersonal și indistinct ,domnule" pe care Leonida îl adresează Efimiței sau omniprezentul ,soro"? Cu adevărat dificilă este, însă, situația franțuzismelor stâlcite (,sanfaso", ,alevoa", ,musiu"). Redate în limba de origine, efectul e corectiv și - prin asta - anulator. Propunerea de mediere a Magdei Jeanrenaud e o admirabilă soluție funcțională: folosirea omoloagă a unor anglicisme. Artificiul
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
Și, de când venise acasă, privea cu oarece curiozitate amuzantă chestii firești pentru noi, românii, devenite în timp adevărate cutume. -Îmi spui? Ce-aveai capturat și se cerea eliberat, ca să faci loc altor achiziții de vizitator?! -Că bine zici! Mă citești, soro, ca mereu!! Păi m-am dat ieri cu autobuzul 102. -De ce? E o linie lungă și transportă subcategorii eterogene... Convenabil ar fi fost metroul. În fine... -Ai dreptate, dar voiam să voiajez la suprafață, să revăd oameni și străzi
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
Nu le permise evadarea, nu! Se poziționă restrictiv dinaintea ușilor deschise la mijloc, scoase din centură pistolul din dotare și simulă că trage. Le mai făcu o concesie repetând cu disperare întrebarea răcnită anterior. -Chiar nu-ți râzi de mine, soro?! exclamă străfulgerată de uimire Jana. -Deloc! Deloc! -Și cine fusese făptașul? întrebă ascultătoarea. -Strănutase o bătrânică! Era așezată pe scaunul din dreapta ușii din mijlocul autobuzului, imposibil să-și ascundă imaginea în spatele peretelui transparent separator. -Ei taci?! Aaa! Ce descr... nu
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
cu Palk, zeul soarelui la coreeni, cu Apolo, Apaliunas la hitiți, sl. krasn „roșu” poate fi comparat cu scit. Khursun „soare” cu metateza și cu u > y dispărut, lat. rubeo „a fi roșu” seamănă cu chaga ruwa „soare” în Tanzania, sor în limba laki, kurdă cf. sur, sura indian, sores, soarele în nama, Namibia, kapurat în oropom cf. khepra, astrul dimineții la egipteni, kapura foc în maori etc. Și atunci roșu pe romnește poate fi comparat și cu rushshu „roșu” în
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]