299 matches
-
Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cu Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și pentru ingeniozitatea mișcărilor de aparat la al IV-lea Congres al UNIATEC (Union Internationale des Associations Techniques Cinématographiques) de la Milano. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost dramatizat de Mihail Sadoveanu și de Mihail Sorbul, prima reprezentație teatrală având loc la Chișinău în 1922. Piesa a fost reprezentată în 1934 și la Teatrul Național din Iași.
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Mielul turbat” de Aurel Baranga în regia lui Paul Sireteanu și scenografia lui Constantin Piuliță. De atunci Teatrul „Mihai Eminescu” a atras atenția și considerația întregii mișcări teatrale românești, aici prezentându-se în premieră absolută operele lui Nicolae Iorga, Mihail Sorbul, Eugen Lovinescu, Vasile Voiculescu, etc. Aici a văzut lumina rampei opera dramatică a „Luceafărului”, patronul teatrului și al întregii spiritualități românești.
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
fost consolidată (810) prin zidul de apărare al sașilor "(Limes Saxoniae)".Relațiile dintre slavi, sași și turingi au fost de asemenea încordate. In anul 789 francii pornesc o campanie militară contra wilților, iar după înfrângerea rezistenței sașilor, în 806 contra sorbilor, ducele acestora Miliduoch fiind în prealabil omorât. Urmează ocuparea Boemiei (805 -806) de către franci. În anul 845 sunt în Regensburg botezați 14 duci din Boemia în timpul lui Ludovic Piosul nepotul lui Carol în timpul căruia imperiul s-a dezbinat prin Tratatul
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
un malaxor de 2 x 500 l cu ajutorul căruia se va prepara noroiul și cu pompă de noroi pentru circulație din dotarea instalației. În aval de foraj se va îngropa o habă pentru colectarea liberă a noroiului de la gura puțului. Sorbul pompei va fi lansat în habă iar refularea pompei va fi legată la capul hidraulic. La refularea pompei va fi montată o canea cu retur la haba de noroi pentru recircularea noroiului. Noroiul se va prepara în malaxor din apă
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Demostene Botez, Anton Breitenhoffer, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Vladimir Ciocov, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Davidoglu, Dan Deșliu, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Eugen Jebeleanu, Kovacs Gyorgy, Aurel Mihale, Nagy Istvan, Ion Pas, Cezar Petrescu, Mihail Sorbul, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu; Secretariatul Congresului Demostene Botez, Alexandru Jebeleanu, Aurel Mihale, Szemler Ferenc, Tiberiu Utan; Comisia de validare Asztalos Istvan, Laurențiu Fulga, Dumitru Ignea, Mihai Novicov, Alexandru Șahighian; Comisia de redactare a Hotărîrilor Congresului Eusebiu Camilar, Dumitru Corbea, Ovid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
volume colective (dicționare, enciclopedii, tratate și alte lucrări de referință), a alcătuit numeroase prefețe sau studii introductive la ediții sau volume ale unor scriitori din diferite epoci (Gr. Alexandrescu, I. Slavici, Alice Călugăru, Al. Macedonski, Mihai Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihail Sorbul, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Damian Stănoiu, Gala Galaction, Mircea Eliade, Cella Delavrancea, Al. Robot, Ana Blandiana, Sorin Titel ș.a.), a întocmit el însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
mine/ un turn înalt peste natură/ Sunt în sfânta sfintelor, miezul creierului,/ în programul central,/ mă bălăcesc ca o navetă spațială beată/ în propriul meu vid neural/ Acum e jocul cine-în-cine, carepe- care/ spuma de mielină vrea în lumea suprareală/ sorbul sinapselor așteaptă un drog nou.” (p. 47) Noutatea nu e de ordin lexical (anii optzeci, așa tragici și grotești cum par să fi fost, au cam epuizat restanțele de vocabular). Ea rezidă, în schimb, în atitudine. Care, rămânând cosmică, tinde
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
de puncte de suspensie; în noua lui formă, poemul are exact treisprezece secțiuni și nici o asemenea pauză de respirație); substituțiile de termeni, destule, nu au numaidecât rolul de a îmblânzi eventualele prețiozități (dacă Înmormântare în cosmos făcea referire la „spirala sorbului cosmic”, mai noul Voiaj spațial vorbește, în schimb, despre „spirala vortexului cosmic”). Cele mai semnificative intervenții, însă, privesc blocurile de text, care, de câteva ori pe poem, permută. Așa încât fostele ceremonii escatologice devin uneori geneze. Ceea ce e reconfortant. Mai ales
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
e chiar condiția existenței lor. Le trezești la viață amintindu-ți de ele. În schimb, a nu le invoca înseamnă a le îneca în curgerea uitării. Dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din sorbul amneziei, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Sunt cel puțin trei filozofi cărora cercetătoarea noastră le-a scos numele din neant: Vasile Băncilă, Simion Mehedinți și Dumitru Cristian Amzăr. Dar marele ei merit e legat de Nae Ionescu. E
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
încearcă o definire (fără fundamentare teoretică) a conceptului de naționalitate (Naționalitatea în artă de D. Tomescu). L. l. beneficiază de colaborări prestigioase în domeniul poeziei: O. Goga (Taina, Furtună), St. O. Iosif (Amintire, Regele din Thule, Cântec), Nichifor Crainic, Mihail Sorbul, alături de care sunt prezenți și I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Zaharia Bârsan. Colaborează cu proză D.N. Ciotori, Ion Dragu, D. Iov. Alți colaboratori: I. Chiru-Nanov, Volbură Poiană-Năsturaș. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]
-
sentimente. Cartea Oltului, I-II, pref. edit., București, 1979; Al. A. Philippide, Poezii, pref. edit., București, 1981; ed. 2, București, 1986; Zaharia Stancu, Ce mult te-am iubit, pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apărută la București, lunar, din septembrie 1912 până în iunie 1914, din noiembrie 1915 până în iunie 1916, din ianuarie 1922 până în martie 1928 și în ianuarie 1931. Directorul literar al publicației este C. Al. Ionescu-Caion (octombrie 1913 - februarie 1914), apoi Mihail Sorbul (martie-iunie 1914), secretar de redacție este inițial Christea N. Dimitrescu, care semnează Cridim (până în septembrie 1913), iar comitetul de redacție în anii 1921-1928 îi include pe Elena Văcărescu, Simion Mândrescu, I. Bianu, Simion Mehedinți. Din noiembrie 1915 își modifică titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
simboliști ca Al. Macedonski și I. Vinea până la tradiționaliștii N. Iorga și V. Voiculescu. Colaborează cu versuri Riria (Adela Xenopol), N. Mihăescu-Nigrim, G. Bacovia (Pulvis, Seară tristă, Serenadă), Cridim, Mircea Demetriade, D. Karnabatt, Ioan I. Pavelescu, I. Gr. Periețeanu, Mihail Sorbul, cu proză - V. Demetrius, Oreste, N. Rădulescu-Niger, O. Tafrali, Al. Macedonski (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor), Zoe Verzea. Cronicile literare și dramatice sunt semnate de Caion. Rubrica „Păreri literare” aparține lui Mihail Sorbul (despre Mihai Săulescu) și lui Mihail Dragomirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
Ioan I. Pavelescu, I. Gr. Periețeanu, Mihail Sorbul, cu proză - V. Demetrius, Oreste, N. Rădulescu-Niger, O. Tafrali, Al. Macedonski (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor), Zoe Verzea. Cronicile literare și dramatice sunt semnate de Caion. Rubrica „Păreri literare” aparține lui Mihail Sorbul (despre Mihai Săulescu) și lui Mihail Dragomirescu (despre Carmen Sylva). În numărul 5/1916 apare o recenzie asupra romanului Thalassa de Al. Macedonski, cu prilejul publicării versiunii românești. În anii 1921-1925 spațiul cel mai întins se acordă evenimentelor politice, manifestărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
SCENA, revistă apărută la București, săptămânal, din 15 septembrie 1910 până în ianuarie 1911, sub îngrijirea lui Liviu Rebreanu și a lui Mihail Sorbul. „Misiunea” pe care și-o propune această publicație „de teatru și muzică” este de „a stabili o legătură mai strânsă, mai intimă între public și teatru și a contribui astfel la propășirea unuia și cultivarea celuilalt”. Colaborările îi conferă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
Teatrul Național) și pe cel al lui Oscar Wilde. În câteva amintiri, intitulate Dezgropate..., Caton Theodorian își povestește, la rugămintea lui Liviu Rebreanu, experiențele de actorie din tinerețe. Tabloul mișcării teatrale este întregit cu însemnări și comentarii aparținând lui Mihail Sorbul, Corneliu Moldovanu, Mihail Sadoveanu și A. de Herz, precum și cu o informare permanentă privind programul spectacolelor. A.-M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar poezii în „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Săgetătorul” lui Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor și Zaharia Tudor. În 1921, în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, sub semnătura Mitroiu Th. Ștefan, îi apar Note de drum, în care narează aventura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
publică proză de Emil Gârleanu și Al. Cazaban, fragmente din piesele Bujoreștii de Caton Theodorian și Doamna munților de I. U. Soricu, precum și 13 martie, un text inedit al lui Emil Gârleanu. Aici Liviu Rebreanu este titularul cronicii teatrale, Mihail Sorbul comentează cărți aparținând lui Mihai Codreanu, I. Trivale ș.a., Mihail Dragomirescu dă un fragment din studiul Pictura religioasă, Ion Minulescu semnează articolul Academia boemă, iar Ion Vinea textul intitulat Compania a doua. Din Charles Baudelaire sunt selectate Cugetări, paradoxe, impresii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
Ramiro Ortiz și Mihail Dragomirescu (cu studii diverse), I. Netzler (care ulterior își va iscăli cronicile literare Ion Trivale), George Duma, A. Mândru, Cincinat Pavelescu, Leon Feraru, Emil Dorian (sub pseudonimul Castor și Pollux), Wilhelm Schwefelberg (iscălind Ieronim Laurian), Mihail Sorbul, Elena Farago, Raul Teodorescu, D. Iacobescu, Cezar T. Stoika (toți cu versuri). Forțe noi aduc, în 1912, filosofii Mircea Florian, Marin Ștefănescu, I. Brucăr și Nae Ionescu (semnând N. C. Ionescu și Mihai Tonca), criticul E. Lovinescu (e prezent la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
de sub pământ, după alte variante, dincolo de fața pământului nostru 461 (sub fundul mării sau la capătul pământului 462), aproape de poarta raiului, sau "la hotarul dintre lumea de aici și lumea de dincolo, pe malurile Apei Sâmbetei, la vărsarea acesteia în Sorbul Pământului"463. (Așa cum există mai multe ceruri suprapuse, există și mai multe pământuri: sub lumea rohmanilor se află "dușmanii, un fel de oameni cu "cap de porc, pântecele mare și îmbrăcați ca domnii""). Blajinii au rămas sub pământ din vremea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
I.-A. Candrea, Lazăr Șăineanu, Simion Florea Marian, Izabela Sadoveanu, F. Aderca ș.a. În revistă este promovată poezia modernistă semnată de I. Vinea, N. Davidescu, Tristan Tzara, G. Bacovia, Emil Isac ș.a. și sunt publicate fragmente din teatrul lui Mihail Sorbul. Pe lângă munca de îndrumare, directorul va fi prezent în paginile revistei cu numeroase eseuri, precum Ideile sociale și arta, Literatură și patriotism, Jubileul lui Caragiale, Din psihologia ziariștilor noștri: mahalagismul, Ce însemnează Eminescu pentru cultura românească ș.a. În acest din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
și înflorire a unor individualități apropiate, peste care s-au așternut vremuri de civilizație”, Răscoala robilor, în care îi acuză pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Const. Paul), Ion Dragoslav, Emil Nicolau, Dinu Dumbravă, Radu Baltag (care semnează Adrian Corbul). Importantă este colaborarea lui Liviu Rebreanu, prin cronica dramatică pe care o inaugurează în februarie 1913 și o încheie în august 1914, prin eseuri despre Mihail Sorbul, I. Al. Brătescu-Voinești și prin câteva articole în care își expune opiniile (Modernismul ș.a.). Se publică eseuri de Ion Minulescu (Elogiul imperfecției, Povestea canalului de Panama sau Între talent și caracter) și Emil Isac (Literatura progresului, Polemici literare, Caragiale, Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]