188 matches
-
apar și ipostaze feminine ale soarelui care mijlocesc comuniunea dintre sacru și profan: "Sora Soarelui / Că așa zicea, / Că ea e mai mare, / Că-i frate-său Soare / Și de când răsare, / Până când sfințește, / Lumea o-ncălzește, / Că de n-ar sori, / Lumea n-ar mai fi. / Sora Vântului, / Ea așa zicea / Că ea e mai mare, / Că-i frate-său Soare, / Că de n-ar bori, / Oamenii-ar muri..."126 O altă prezență mitologică feminină a soarelui este Floarea Soarelui, aflată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și constelații. Cauza intimă a sfâșierii Primordialului constă într-o pedeapsă divină la care Dumnezeu îl supune pe om și e condensată în oximoronul "blestem de soi": " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații / Către mine, flămânzite constelații... / Sorii noi au nimburi mari de sfinți. Eu trec / Ca o pasăre mântuită de înec. // Semnul e de aur, știu, blestem de soi... / negreșit Steaua Polară. Dar apoi? //"127 Tema orfică a poeziilor lui Ladima e nelipsită, întocmai ca în tradiția medievală
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
original, bazat pe studiul amănunțit al conceptului de substanță. Unele poezii abordează acea desfacere a increatului, fiind certă o regresiune în cosmogonie și antropogonie, imanentă apariției orfanului: " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații/ Către mine, flămânzite constelații.../ Sorii noi au nimburi tari de sfinți. Eu trec/ Ca o pasăre salvată de înec.//"174 Ultimul mitem, identificat în roman, este cel al coborârii schelelor. Aproape că nici nu ar mai fi necesar să amintim că, în finalul baladei, gestul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu sens exclusiv ascensional, manifestat chiar și acolo unde teritoriul de meditație poetică pare a fi unul de semn opus (ca dovadă, aproape în fiecare text din volumul de debut există structuri axate pe semantica solarității, a luminii, a idealului: "Sorii din adâncuri",, "aurori boreale", "jocul/ vinovat al luminilor din întuneric", "fântâni crepusculare" "ochiul soarelui alb simptomatic", "zori adorați de mine-n intermundii" etc.). Într-un studiu remarcabil, intitulat Un demonic, Gh. Grigurcu observa că Dan Laurențiu "gesticulează pseudopatetic, cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plângă în hohote și să țipe cât o ținea gura: „Iadul mă mănâncă, iadul mă mănâncă!” Monahul, speriat, a luat-o în brațe și o legăna ca pe o păpușă, iar ea țipa și mai tare. Vlădica Theodosie, care se sorea și el în pridvor atent la ce făceam noi, s-a ridicat din jilțul ce-i fusese pus anume, s-a apropiat de monah și, blând, ca să nu-l sperie și pe el - își dăduse probabil seama că nici acesta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Semiotica lingvistică. Timișoara: Editura Facla. Miroiu Adrian (ed.) (1995). Etica aplicată. (trad.: Ligia Caranfil, Mihai Ganea, Adrian Miroiu și Laurențiu Staicu; introd.: Adrian Miroiu). București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea). (În loc de introducere și Notă asupra volumului: Mihaela Miroiu Bârsan). București: Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Miroiu Mihaela (1995). Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană. Editura Alternative. Mouzelis Nicos (1989). "Restructuring Structuration Theory". În: Sociological Review 37, pp.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Sosi în Lunca aproape de asfințitul soarelui, cu calul leoarcă de sudoare. Vru să mulțumească doctorului, dar nu-l găsi la spital, nici acasă. Trecând prin fața bisericii, văzu peste drum, în cerdac, tolănit într-un jilț, pe preotul Bote-anu, care se sorea fericit, plimbîndu-și privirea asupra satului, ca și cum ar fi fost o moșie a lui. Din casă răsuna glasul cătrănit și ascuțit al preotesei, ocărând pe slujnică, iar în ogradă o ceată de copii se jucau de-a războiul, împodobiți cu șepci
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ghiață aruncate, Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate - Cerul din rădăcină nălțîndu-se decade, Târând cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Sburînd negre și stinse surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi roșii gigantice făclii Și-apoi se sting. - Nimicul, lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând risipa, Satan, vei crede c-ai învins! Căci dacă ești Arhanghel al morții cei bătrâne Atunci ești drept - căci numai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă? Și în Nil numai pustiul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste câmpii cei odată înfloriți; - Memphis, Theba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, Prin pustiu străbat sălbatec mari familii beduine Sorind viața lor de basme prin câmpie nisipiți. Dar și-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet-încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din veacuri fugite - Aici lumea-antică urmează-a ei traiu. "Vezi steaua că munții și-ntoarse și marea Îmblând neclintită în vecinicu-i mers. A anilor spaț le destină un soare: La una-i mai mic și la alta mai mare Căci sorii scriu timpu-n acest univers. {EminescuOpIV 168} Curînd vom ajunge pe steaua senină, Pe care în ceriuri numesc-o a mea. De visuri, de umbre, de cântec e plină. Curând vom intra în câmpia ei lină Și-n urmă-ți pământul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai mult îl iubește sufletul pe corpul său cu atâta omul e mai virtuos. Sufletu-i înger, Corpu-i om. GENERALITĂȚI ["GÎNDIREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI FILOZOFIA"] 2258 Desigur, majoritatea oamenilor își reprezintă gândirea științifică și filozofia sub forma foarte filistină a unui sorit sau a unui complex de sorite, având schelăria de bază însă din concepte de maximă abstracțiune, care conduc la desființarea a ceea ce este material. Totul este concept încheiat și concluzie. Firește, conceptele sunt esențiale pentru gândirea științifică, ba chiar în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ofilească În perspectiva acelei piei uscate de atîtea zile de trudă. Asta doar pentru că am văzut acea piele chiar de ziua muncii. Și poate ne-a răsărit În gînd și pielea vreunui truditor, uscat și el, numai piele și os, sorindu-se pe banca de la poartă. LÎngă pielea calului Întinsă pe gard. E destulă ironie aici. Un pic cam tristă. Dar senină. Hippocren și haiku Hippocrenul este o specie a enigmisticii. Numele l-a primit Însă de la fîntîna sacră a muzelor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
os, se odihnește acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e Întinsă pielea calului, să stea la soare, și el ostenit, doar ciolane și piele, un truditor oarecare. Pielea lui se sorește, simțindu-se pe moment, ca și pielea calului, scăpată de corvoada cotidiană. Ziua Muncii e zi de sărbătoare. De mîine Însă, zilele muncilor Îl vor usca Încet, Încet aidoma pieii de cal. Scena văzută, la fel ca textul la Început
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
MORȚII Morții toți, vezi bine, sunt la fel, Ni-e vădită trecerea aceasta Și mi-e rece, tristă, albă, țeasta; Gândul, numai el, rămas rebel Își întoarce umbrele din ape, Își adună sori din dimineți, Vreri ursite, pentru șapte vieți, Și eternitatea mai aproape... Nu roși zănatecului gând, Iartă-l și împacă-te cu dânsul, Bucuria doar, să-ți nască plânsul Spasmului de noapte aiurind... Morții sunt cu toți la fel, vezi bine
MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83835_a_85160]
-
tipărite în 1619, au fost antedatate intenționat în vederea publicării unei ediții complete care nu s-a mai realizat. Studiul atent al scrierii din epoca elizabetană, bazat în parte pe presupunerea că trei pagini din manuscrisul piesei Sir Thomas More sunt sorise de mâna lui Shakespeare însuși, *17 a avut implicații importante pentru critica de text, permițând astăzi stabilirea greșelilor de lectură probabile ale zețarilor din epoca elizabetană, iar studiul uzanțelor tipografice a arătat greșelile posibile sau probabile. Dar câmpul larg în
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
Bucovina...; Constantin Clisu, în revista „Cuvântul adevărului" din Edmonton-Canada, nr.3-4, 2008, p.48, despre cărțile „Bucovina..."; S.Hervin (I.Știru), în „Revista mea" Tell-Aviv (Israel), octombrie 2007; Ion Hurjui, în „Pagini medicale bârlădene" nr.126-125, 2008, Cărțile „mărturie..."; Octaviana Sorea, în „Obiectiv" Vaslui, octombrie 2006: Vasluiul în presa vremii; Alexandru Mânăstireanu „Mălin vestitorul revoluției", în „Academia Bârlădeană" nr. l (26)2007; Emilian Marcu, în „Convorbiri literare", Iași nr.4 (148), aprilie 2008, p.144-149; Victor Teișanu, în Evenimentul de Botoșani
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
22 aprilie 1972 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Dinu Georg și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 88045 Friedrichshafen, Stettinerstr. 41, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, .str. 1 Decembrie 1918 nr. 27, ap. 181, județul Sibiu. 290. Sorea Maria, născută la 21 martie 1971 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Sorea Radu-Vasile și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 88214 Ravensburg, Petersweg 7, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Cotun nr. 2, județul Brașov. 291. Bernard
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
cu domiciliul actual în Germania, 88045 Friedrichshafen, Stettinerstr. 41, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, .str. 1 Decembrie 1918 nr. 27, ap. 181, județul Sibiu. 290. Sorea Maria, născută la 21 martie 1971 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Sorea Radu-Vasile și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 88214 Ravensburg, Petersweg 7, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Cotun nr. 2, județul Brașov. 291. Bernard Alexandru, născut la 23 mai 1960 în localitatea Sacele, județul Brașov, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
început liceul în anul 1943, și terminând odată cu ei cele 12 clase se liceu, în anul 1951. La unele dintre aceste temerare acțiuni de a promova câte două clase în același an a fost coleg de examene peste vară cu Sorea Niculai și Tiperciuc Gheorghe iar la ultima cu Luchian Ionel, din Fratautii Noi. În toamna anului 1951 a dat examen și a intrat între primii la Facultatea de Electrotehnica a Institutului Politehnic din Iași fiind un student foarte bun. A
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
rămână inginer șef constructor de rețele electrice în care se specializase și nu în exploatare și proiectare. După care, la începutul anului 1962, conducerea ministerului l-a numit, cu derogare față de limita minimă, pe fostul său coleg de clasă, inginerul Sorea Niculai, care făcuse o rapidă carieră la IRE Galați, devenind inginerul șef al a noii unități, care a făcut practic electrificarea Bucovinei că beneficiar și apoi ca proiectant. Inginerul specialist în construcții electroenergetice Ionesi Gheorghe, era un om de statura
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
750 kV din fosta URSS prin Dobrogea către Bulgaria. Pentru acesta lucrare, de proiectare tehnologică, mai puțin obișnuită în domeniul construcțiilor energetice, se mai consulta câteodată și cu cei din proiectarea liniilor de înaltă tensiune dr.ing. Gheorghiță Gerogel și dr.ing. Sorea Niculai și alții, care se specializase în calcului mecanic și de vribratii a acestor rețele electrice. Că orice gospodar din Bucovina, nu a avut tihna și odihnă până nu și-a realizat o casă particulară, prin anul 1968, în centrul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
teme filozofice care depășeau cadrul școlar, ca o dovadă a pegatirii sale culturale. El a fost autorul principal, care a scris în versuri tot textul pentru revista „În veselul vieții pas” cu exceptia tabloul folcloric care fost scris de colegul său Sorea Niculai, ce era și în echipa de dansuri naționale din acest tablou al spectacolului. Succesul deosebit al revistei noastre, prezentată pe 2 martie 1952, ca omagiu adus școlii la terminarea ei de către promoția 1952, s-a datorat și textului foarte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
la tabloul următor, intitulat ”Sărbătoare în colectivă”. Era doar la modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de dansuri populare cu protagoniti de la cele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
de mare interes, intitulată cu inspirație „Să-i ardem la bacalaureat” Director, nimeni altul decât Mitică Vâlceanu, care era gata gata să se și ardă la bacalaureat, organizând o copiere de pomina la metematică. Dar mai era acolo și Nicu Sorea care îi explică lui Valceanu cât de „leneși și răi” sunt elevii care, culmea, au scos și porecle la unii profesori și trebuie învățați minte măcar la bacalaureat. Profesori examinatori: L.Manoliu, L.Bodnăraș, D. Luchian, I. Mihăescu. Elevi: Mircea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]