192 matches
-
cărți, Prelegeri de estetică (Editura Fundației Axis, 2006), Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural (Institutul European, 2015), From the natural Man to the Political Machine: Sovereignty and power in the works of Thomas Hobbes (Peter Lang, 2015). Daniela Sorea este licențiată în Filozofie și titulară a unui masterat în Filosofia umanului. Este doctor în Sociologie al Universității "Babeș- Bolyai" din Cluj și lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov, ca titular al disciplinelor Epistemologie
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Nord, pentru că atunci măsurile luate în avantajul Sudului se vor întoarce împotriva lui, prin paralizarea sistemului mondial. 29 David Schlosberg, Defining Environmental Justice, Oxford Universiy Press, Oxford, 2007, p. VIII. 30 Ibidem, p. 112. 31 Ibidem, p. 113. 32 Daniela Sorea și Gabriela Rățulea, "Ecological Justice and the Matter of Fair Distribution", în Legal Practice and International Laws, C. Murzea și A. Repanovici (eds.), WSEAS Press, 2011, p. 298. 33 Barry Brian, "Sustainable and Intergenerational Justice", în Fairness and Futurity: Essays
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
2014, p. 69. 27 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, Editura Nemira, București, 1994. 28 Girard și Vattimo, Adevăr sau credință slabă. 29 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. 30 Daniela Sorea, "Observations with Respect to the Future of Religion Prefigured by R. Rorty and G. Vattimo", în Bulletin of the Transilvania University of Brașov, vol. 2, nr. 51, 2009, pp. 237-242. 31 Olivier Clément, "Creștinism și știință. Rolul ortodoxiei", în Bioetica
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pe individ (doar) în actualitate, formându-i o reflexivitate schematică și limitată și anulând timpul specific al reflexivității profunde. Vezi Lazăr Vlăsceanu, Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. 21 Lipovetsky, Fericirea paradoxală, p. 129. 22 Ibidem, p. 296. 23 Daniela Sorea, "Two Particular Expressions of Neo-Paganism", în Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series VII: Social Sciences and Law, nr. 1, 2013, pp. 29-40. 24 Vezi Gilles Lipovetsky, L'ère du vide - essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
individuale CARMEN BUZEA Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc IOANA ATUDOREI Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale FĂNEL STROE Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea ROMULUS OPRICA Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate... DANIELA SOREA Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând... IONUȚ MIHAI POPESCU Credința și coeziunea socială în contextul destrămării ... VIOREL POPA Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului 288 287 CORNELIU BÎLBĂ Postfață DATE DESPRE AUTORI Date despre autori CORNELIU BÎLBĂ Dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
început liceul în anul 1943, și terminând odată cu ei cele 12 clase se liceu, în anul 1951. La unele dintre aceste temerare acțiuni de a promova câte două clase în același an a fost coleg de examene peste vară cu Sorea Niculai și Tiperciuc Gheorghe iar la ultima cu Luchian Ionel, din Fratautii Noi. În toamna anului 1951 a dat examen și a intrat între primii la Facultatea de Electrotehnica a Institutului Politehnic din Iași fiind un student foarte bun. A
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
rămână inginer șef constructor de rețele electrice în care se specializase și nu în exploatare și proiectare. După care, la începutul anului 1962, conducerea ministerului l-a numit, cu derogare față de limita minimă, pe fostul său coleg de clasă, inginerul Sorea Niculai, care făcuse o rapidă carieră la IRE Galați, devenind inginerul șef al a noii unități, care a făcut practic electrificarea Bucovinei că beneficiar și apoi ca proiectant. Inginerul specialist în construcții electroenergetice Ionesi Gheorghe, era un om de statura
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
750 kV din fosta URSS prin Dobrogea către Bulgaria. Pentru acesta lucrare, de proiectare tehnologică, mai puțin obișnuită în domeniul construcțiilor energetice, se mai consulta câteodată și cu cei din proiectarea liniilor de înaltă tensiune dr.ing. Gheorghiță Gerogel și dr.ing. Sorea Niculai și alții, care se specializase în calcului mecanic și de vribratii a acestor rețele electrice. Că orice gospodar din Bucovina, nu a avut tihna și odihnă până nu și-a realizat o casă particulară, prin anul 1968, în centrul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
și constelații. Cauza intimă a sfâșierii Primordialului constă într-o pedeapsă divină la care Dumnezeu îl supune pe om și e condensată în oximoronul "blestem de soi": " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații / Către mine, flămânzite constelații... / Sorii noi au nimburi mari de sfinți. Eu trec / Ca o pasăre mântuită de înec. // Semnul e de aur, știu, blestem de soi... / negreșit Steaua Polară. Dar apoi? //"127 Tema orfică a poeziilor lui Ladima e nelipsită, întocmai ca în tradiția medievală
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
original, bazat pe studiul amănunțit al conceptului de substanță. Unele poezii abordează acea desfacere a increatului, fiind certă o regresiune în cosmogonie și antropogonie, imanentă apariției orfanului: " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații/ Către mine, flămânzite constelații.../ Sorii noi au nimburi tari de sfinți. Eu trec/ Ca o pasăre salvată de înec.//"174 Ultimul mitem, identificat în roman, este cel al coborârii schelelor. Aproape că nici nu ar mai fi necesar să amintim că, în finalul baladei, gestul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Semiotica lingvistică. Timișoara: Editura Facla. Miroiu Adrian (ed.) (1995). Etica aplicată. (trad.: Ligia Caranfil, Mihai Ganea, Adrian Miroiu și Laurențiu Staicu; introd.: Adrian Miroiu). București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea). (În loc de introducere și Notă asupra volumului: Mihaela Miroiu Bârsan). București: Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Miroiu Mihaela (1995). Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană. Editura Alternative. Mouzelis Nicos (1989). "Restructuring Structuration Theory". În: Sociological Review 37, pp.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de haos stârnite din eternul pur, Și totu-atâta-i de departe, că pare celor ce-l veghează Înminunați că giuvaerul încremenit e în azur. Ah, totul pare visul unui imens capriciu ce crează, Căci repedele-ndepărtatul vârtej ce-asvârle împrejur Sori noi, sori albi și albul haos din care-alți sori se-nfiripează E ca opalul fin prin care o rază palidă filtrează Ori ca nălucile ușoare, tăcute și cu-n șters contur, Ce din neant scot visătorii și sufletul și-l
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tipărite în 1619, au fost antedatate intenționat în vederea publicării unei ediții complete care nu s-a mai realizat. Studiul atent al scrierii din epoca elizabetană, bazat în parte pe presupunerea că trei pagini din manuscrisul piesei Sir Thomas More sunt sorise de mâna lui Shakespeare însuși, *17 a avut implicații importante pentru critica de text, permițând astăzi stabilirea greșelilor de lectură probabile ale zețarilor din epoca elizabetană, iar studiul uzanțelor tipografice a arătat greșelile posibile sau probabile. Dar câmpul larg în
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
ofilească În perspectiva acelei piei uscate de atîtea zile de trudă. Asta doar pentru că am văzut acea piele chiar de ziua muncii. Și poate ne-a răsărit În gînd și pielea vreunui truditor, uscat și el, numai piele și os, sorindu-se pe banca de la poartă. LÎngă pielea calului Întinsă pe gard. E destulă ironie aici. Un pic cam tristă. Dar senină. Hippocren și haiku Hippocrenul este o specie a enigmisticii. Numele l-a primit Însă de la fîntîna sacră a muzelor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
os, se odihnește acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e Întinsă pielea calului, să stea la soare, și el ostenit, doar ciolane și piele, un truditor oarecare. Pielea lui se sorește, simțindu-se pe moment, ca și pielea calului, scăpată de corvoada cotidiană. Ziua Muncii e zi de sărbătoare. De mîine Însă, zilele muncilor Îl vor usca Încet, Încet aidoma pieii de cal. Scena văzută, la fel ca textul la Început
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
University Press, Cambridge, 1991. , "Leviathan and Its Anglican Context", în Cambridge Companion to Hobbes's Leviathan, Patricia Springborg (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 2007, pp. 358-374. , Royalists and Patriots: Politics and Ideology in England, 1603-1640, Routledge, New York și Londra, 2014. Sorea, Daniela și Gabriela Rățulea, "Ecological Justice and the Matter of Fair Distribution", în Legal Practice and International Laws, C. Murzea și A. Repanovici (ed.), WSEAS Press, 2011, pp. 297-300. Strauss, Leo, The Political Philosophy of Hobbes: Its Basis and Its
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ele își găsesc justificarea în contractualismul lui John Locke. Conform concepției acestuia, una dintre limitele legitime ce pot fi impuse proprietății este condiția însușirii din proprietatea comună a unei părți, astfel încât să nu fie împiedicat accesul celorlalți la ea". Daniela Sorea și Gabriela Rățulea, "Ecological Justice and the Matter of Fair Distribution", în Legal Practice and International Laws, C. Murzea și A. Repanovici (eds.), WSEAS Press, 2011, p. 298. 115 Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism, p. 254. 116 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
latră. Da, dar nu la lună... Aceeași „pălărie a lupului“ e uneori atribuită șarpelui. Dar adevărata lui pălărie e Amanita muscaria; ciudat, căci șarpele nu fuge de soare, adăpostindu-se sub o pălărie. Dimpotrivă, recelui șarpe Îi place să se sorească, iar „pălăria“ lui fuge de soare În pădure... Dar ciuperca Îi transferă Înveninata. Poate ar fi fost binevenită arătarea siglei acelui ziar, dar aceea ar fi cerut și un comentariu. Nereciproc Însă, acel comentariu se poate lipsi de corespondența imaginii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scrie, pisica mai oferă o mostră. Ca și câinele, cu care Împarte același subordin sistematic, Fisipeda, pisica n’are glande sudoripale decât pe năsuc și pernițele lăbuțelor. Cum se răcorește pe canicula asta? Mai ales că-i place să se sorească? Câinele folosește cel mai primitiv proces, unul fizic, evaporând apă prin limba ce-i atârnă de un cot. Mai isteață și neiubitoare de apă - știe ea ce știe - pisica folosește ceva mult mai subtil, o fațetă a efectului Kervran, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care-mi place cel mai mult, nu prea are așa ceva. Dar una, vitamina D, mi-o administrez singur, secretând pe firul de păr provitamina D, care se află În carne, și care devine vitamină adevărată sub mângâierea ultravioletelor, atunci când mă soresc... Nu-mi rămâne decât s’o culeg, cu limbuța, de pe blăniță. Mai știu și alte „șmecherii“, dar prefer să-mi iau codița, lăsându-vă În suspans... doar o săptămână. „Meridian“, 2 februarie 2001, ora 11,28 18. Mă cheamă Moti
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al Liceului “Eudoxiu Hurmuzachi’ din Rădăuți. Cele 10 lucrări ale maestrului le-am expus alternandu-le cu icoane pe lemn din sec. XIX-XX, ceea ce amintește de mânăstirile noatre din Bucovina. Toată prețuirea pentru inimosul și perseverentul coleg și prieten Niculai Sorea, care a avut ideea și o realizează, elaborând această carte originală, despre Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, cu biografiile profesorilor și colegilor noștri din promatia 1952.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
sat, constituiau un obstacol important în condițiile de sărăcie și foamete din acea vreme. În anul 1946, în condițiile foametei cumplite din Moldova și parțial Bucovina, intrau la liceu cu examen, colegii de la unele gimnazii înființate în zona: Ionesi Gheorghe, Sorea Niculai, Tiperciuc Gheorghe ș.a. Aceștia pierduseră 2-3 ani față de generația normală, unii absolvind 5 - 7 clase primare după care au venit la liceu Liceul de băieți ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, era singurul liceu ce cuprindea zona dintre Suceava, Câmpulung Moldovenesc și Dorohoi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
fără nici un ajutor. Atunci a fost decimata o generatie și chiar unii colegi de ai noștri au avut mult de suferit precum Iliese Trifan dat afară din facultate, Prelipcean Ciprian neprimit în facultate iar alții au rămas fără burse că Sorea Niculai, Tiperciuc Gheorghe, Luchian Dragoș, unii îmbrățișând temporar, chiar alte cariere. Liceul nostru se bucură, datorită pregătirii și exigentei profesorilor săi, de mare prestigiu în zonă și regiunea Suceava, ocupând primele locuri la olimpiadele școlare, la mai multe obiecte, pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
de mare prestigiu în zonă și regiunea Suceava, ocupând primele locuri la olimpiadele școlare, la mai multe obiecte, pe oraș, raion, regiune, având reprezentanți și la fazele finale pe țară. Din promoția noastră amintim: Luchian Ionel, Luchian Dragoș, Siretchi Gheorghe, Sorea Niculai, Tiperciuc Gheorghe, Lupu Vasile, Munteanu George, Zabolotnic Ciprian ș.a. Mișcarea sportivă din liceu era în acei ani, 1950 - 1952, foarte intensă, datorită profesorului V. Botocan și alții dar și talentelor elevilor. Liceul avea o echipă de fotbal de neegalat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
de o asemenea facilitate au fost Luchian Ionel, Ionesei Gheorghe( cl.IX și X ) trecând direct în clasa terminală XI, care era de fapt clasa XII, căci toți au avut la capacitate câte patru clase. Au mai realizat aceste performanțe Sorea Niculai și Tiperciuc Gheorghe( cl.VIII și IX ) iar din clasa a X au fost colegi până la terminarea liceului. Acești ,,venetici” au primit porecle specifice obiectului pe care il îndrăgeau - matematică și anume: Sorea Niculai era „sinus” iar Tiperciuc Gheorghe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]