573 matches
-
După această digresiune despre șerpi, a cărei relatare se poate să fi trezit un oarecare interes, nu va fi probabil superfluu să explic sensul expresiei folosite de fachirul care a făcut experimentul cu viperele, numindu-l pe maharajah „fiul unei spălătorese”. Una dintre soțiile lui Ranjit Singh a dat naștere unei fete, la Vetala, și În acele ținuturi nașterea unei fete nu e considerată o fericire sau un eveniment norocos. Din Întâmplare, În același timp o spălătoreasă din vecinătate a adus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe maharajah „fiul unei spălătorese”. Una dintre soțiile lui Ranjit Singh a dat naștere unei fete, la Vetala, și În acele ținuturi nașterea unei fete nu e considerată o fericire sau un eveniment norocos. Din Întâmplare, În același timp o spălătoreasă din vecinătate a adus pe lume un băiat vânjos. Regina fiind informată de aceasta și dorind cu orice preț să aibă un băiat, a aranjat cu spălătoreasa să facă schimb de nou-născuți. Dar, spune proverbul, nimic sub soare nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
considerată o fericire sau un eveniment norocos. Din Întâmplare, În același timp o spălătoreasă din vecinătate a adus pe lume un băiat vânjos. Regina fiind informată de aceasta și dorind cu orice preț să aibă un băiat, a aranjat cu spălătoreasa să facă schimb de nou-născuți. Dar, spune proverbul, nimic sub soare nu poate rămâne ascuns. Ranjit Singh a aflat de lucrul acesta, dar nu s-a arătat nemulțumit de Învoială, așa Încât adoptă copilul ca pe propriul său fiu. I-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
POPA, Marian (15.IX.1938, București), critic, istoric și teoretician literar, comparatist, prozator. Este fiul Mariei Popa (n. Rapolti), spălătoreasă, cum va declara ostentativ scriitorul. Urmează cursurile școlii elementare la București și în 1952 începe, tot aici, o școală medie de mecanică, la care renunță în 1955, când se angajează mai întâi ca manipulant de materiale și macaragiu la o
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
simbolizează timpul, iar cineva spune că doar cel ce reușește să urce pe el fără oprire se poate sustrage mortificării psihice. Când nu denunță alienări ale psihicului uman, dramaturgul semnalează, între alte situații, sufocări în mizerie, precum cea a unei spălătorese șchioape, Silvia, a cărei viață, autocurmată în final, se irosește într-un subsol (Visul sau Damenvals), imaginează personaje enigmatice, bătrâni care au când nouăzeci, când nouă sute de ani și care își amintesc de un ciudat Herbert, înțelept nebun sau nebun
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
mamei asupra stării sanitare a copilului. Profesiunile examinate de noi, care au cel mai mare procent de mortalitate, sunt toate de așa natură că femeia muncitoare iese la muncă, afară din cămin: servitoarea, lucrătoarea la fabrică, lucrătoarea ocazională, camerista, vânzătoarea, spălătoreasa. Graficul nr. 3 reprezintă numărul copiilor morți la femeile muncitoare, după profesiuni: în cazul muncii regulate a femeii, lipsa ei continuă de acasă produce inevitabilele efecte ale neglijării: lipsa de igienă în condițiunile de creștere a copilului, lipsa de alimentație
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sunt silite să devie capi de familie, ducând prin munca lor răspunderea grupului familial. Această mare majoritate de femei înfățișează profesiunile mai puțin regulate, care au avantajul de a lăsa mai mult timp liber pentru familie. De aici se recrutează spălătoresele, vânzătoarele, cameristele, lucrătoarele ocazionale. Aceste femei sunt acelea care au copii, ceea ce le împiedică de a alege profesiuni stabile. Dăm un grafic care reprezintă media copiilor născuți de femeile muncitoare din Tei, după profesiuni (graficul nr. 6). Observăm că aceste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1895, iar în 1903 avea un număr de 20 de paturi 2619. Acest spital era finanțat din bugetul consiliului județean Constanța. Personalului spitalului rural din Parachioi era format dintr-un medic, un sub-chirurg, doi infirmieri, un intendent, un bucătar, o spălătoreasă, o ajutoare de spălătoreasă și doi argați 2620. Spitalul din orașul Cernavodă avea, în anul 1903, un număr de 25 de paturi, personalul său fiind compus dintr-un medic, un sub-chirurg, o moașă, trei infirmieri, un bucătar, o spălătoreasă, un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avea un număr de 20 de paturi 2619. Acest spital era finanțat din bugetul consiliului județean Constanța. Personalului spitalului rural din Parachioi era format dintr-un medic, un sub-chirurg, doi infirmieri, un intendent, un bucătar, o spălătoreasă, o ajutoare de spălătoreasă și doi argați 2620. Spitalul din orașul Cernavodă avea, în anul 1903, un număr de 25 de paturi, personalul său fiind compus dintr-un medic, un sub-chirurg, o moașă, trei infirmieri, un bucătar, o spălătoreasă, un portar, un rândaș și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o spălătoreasă, o ajutoare de spălătoreasă și doi argați 2620. Spitalul din orașul Cernavodă avea, în anul 1903, un număr de 25 de paturi, personalul său fiind compus dintr-un medic, un sub-chirurg, o moașă, trei infirmieri, un bucătar, o spălătoreasă, un portar, un rândaș și un sacagiu 2621. Clădirea în care funcționa spitalul din Cernavodă fusese construită special în acest scop și se afla în proprietatea consiliuliu județean Constanța. În opinia domnului Scarlat Vârnav, prefectul județului Constanța, spitalul din Cernavodă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceea, Scarlat Vârnav aprecia că "localul este impropriu, neîncăpător (...) și se află în cele mai proaste condiții"2624. Personalul spitalului din Medgidia se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, un infirmier, o bucătăreasă și o spălătoreasă 2625. Spitalul din orașul Hârșova era finanțat și administrat de către primăria orașului, primind subvenții și de la bugetul consiliului județean Constanța. În anul 1903 spitalul avea 15 paturi și funcționa cu chirie într-o casă veche din oraș2626. Personalul spitalului se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bugetul consiliului județean Constanța. În anul 1903 spitalul avea 15 paturi și funcționa cu chirie într-o casă veche din oraș2626. Personalul spitalului se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, o infirmieră, o bucătăreasă, o spălătoreasă și un rândaș. În orașul Mangalia exista o infirmerie cu patru paturi administrată de către primărie. Aceasta funcționa într-o clădire închiriată. Personalul infirmeriei era format dintr-un medic, acesta fiind medicul plășii și al orașului Mangalia, un subchirurg, "care este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
foc în fața Parlamentului (!?!). Deci 16 ofițeri cu îndelungat antrenament de luptă, capabili de a folosi arme sofisticate, îmbrăcați în uniforma sfântă a armatei române, au hotărât să se comporte precum țața Leana croitoreasa când află că o înșeală bărbatul cu spălătoreasa de la parter. Bine a mai ajuns armata asta! În alte părți ale lumii, 16 militari cu o asemenea înaltă calificare militară ar face un nucleu înarmat imbatabil care cu prima ocazie ar termina fizic, indiferent de consecințe, pe cheliosul din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Într-adevăr, așa am văzut și pe bărbatul ei mai pe urmă. Nu împovărat de o grozăvie precisă, ci subțiat ca un semn de întrebare, căutând să priceapă un eveniment care nu avea rost în casă la el. În schimb, spălătoreasa familiei noastre, Dumitra, avea despre moarte, cu toată neghiobia ei, idei mai precise. Nu doară că pricepuse cine știe ce sisteme filosofice complicate în legătură cu ea, nici că o persecutau curiozități metafizice și nici măcar nu închipuia, pentru folosul ei, vreo poveste copilărească, în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cel mai însuflețit imn adus vieții din câte am citit vreodată - vorbește despre un bătrân ascet aflat pe patul de moarte, înconjurat de preoți care cântă rugăciuni și de discipoli, și care se străduie să prindă cu urechea ce povestește spălătoreasa din curte despre spălătoria vecinului său. Seymour ne lasă să înțelegem clar că bătrânul domn ar dori ca preoții să se roage cu voce mai scăzută.) Constat, totuși, că întâmpin și eu ceva din dificultatea inerentă încercării de a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Emil Închise ușa și, ocolind corect mașina, se așeză pe scaunul șoferului. — Ei, era foarte organizată, spuse el. Ca stăpână a casei, de clasa Întâi. Ca trasă cu liniarul. Rezervată. Corectă. OK. Conducea casa ca IBM-ul - pe grădinar, pe spălătoreasă, pe bucătar, pe mine. Doctorul Îi era recunoscător, fiind un puști dintr-un cartier rău-famat. Îl făcea să pară demn de Ivy League. Un adevărat gentleman. Emil dădu cu spatele mașina lentă, argintie, Înaltă, aparținând sărmanului Elya, și ieși de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cam butucănos și fatalmente condamnat să-și aleagă tovărășiile cele mai proaste. Cea mai rea dintre acestea era nevastă-sa. „Un-singur-coi“ se căsătorise cu o namilă de femeie cu o educație deficitară și cu aiureli de prințesă cu trăsături de spălătoreasă, căreia Îi plăcea să se insinueze Îmbrăcată sumar În ochii fiului ei și ai elevilor de la colegiu, motiv de haz și de stropșeală săptămînală. Numele ei de botez era María Craponcia, Îsă ea Își spunea Yvonne, fiindcă i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să explice situația, dar se bîlbîia, iar rîsetele celor doi servitori nu ajutau la lămurirea neînțelegerii. Fură trimiși la plimbare. Doña Yvonne, aprinsă de mînie, Îi anunță că nu știau cu cine se jucau. Servitorii Îi replicară că postul de spălătoreasă la bucătărie era ocupat. De la fereastra camerei sale, Jacinta văzu cum Francisco Javier se Îndepărta deja cînd, dintr-o dată, se opri. Băiatul se Întoarse și, dincolo de spectacolul maică-sii care Își spărgea bojocii În zbierete cu servitorii cei obraznici, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și cu mine trăiam În mizerie. Cheltuisem toate economiile rezultate din isprăvile și capturile nocturne ale lui Laín Coubert, iar În casă nu mai exista nimic de vîndut. Eu căutam cu disperare de lucru ca traducătoare, ca dactilografă sau ca spălătoreasă de vase pe la vreun local, Însă, pe cît se pare, colaborarea mea din trecut cu Cabestany mă Înfierase ca indezirabilă și ca focar de bănuieli indescriptibile. Un funcționar În costum strălucitor, uns cu briantină și avînd o mustață desenată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
compuneai poemele? — Îmi era drag să visez în copacul din spatele cona cului. Acolo, sus, îmi clădisem între două crengi mai solide un fel de cabană. În singurătate, ca tânărul Werther, îmi sufeream idilele. La patru ani eram praf după băiatul spălătoresei, care mi se părea un intelectual, știa să scrie, avea nouă ani. Bineînțeles, a fost o dragoste nenorocită, 48 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE deoarece maică-sa a furat câteva cămăși de-ale tatei și a fost zburată imediat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
compuneai poemele? — Îmi era drag să visez în copacul din spatele cona cului. Acolo, sus, îmi clădisem între două crengi mai solide un fel de cabană. În singurătate, ca tânărul Werther, îmi sufeream idilele. La patru ani eram praf după băiatul spălătoresei, care mi se părea un intelectual, știa să scrie, avea nouă ani. Bineînțeles, a fost o dragoste nenorocită, deoarece maică-sa a furat câteva cămăși de-ale tatei și a fost zburată imediat. — Cine ți-a mai topit inima pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Dacă văd că ți-e frică, mușcă. Dacă simt că ești slab, sar la tine. Îți sparg ușile, ferestrele, casa, îți dau foc. Îți trimit, noaptea, cadavre arzând, să te viziteze... Excepții? Care sunt excepțiile? Amicii dumitale? Doctorul filantrop? Menajeră, spălătoreasă, șofer... pacienții fericiți de bunăvoința zeului! Psihoterapie, ergoterapie, ergonomie, cum naiba s-o fi numind... sau Bebelușul Gafton, hipnotizat de marile idealuri? Ziarist, auzi, ziarist, în locul ăsta și în timpurile astea! Și-a schimbat numele în Gafton, numele nevestei? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe mama ei sau dacă mama ei a fugit de acasă. Oricum, fata nu mai are un cămin. Mama o ia cu ea pe fiică. Merg pe jos din stradă în stradă, din oraș în oraș. Mama lucrează ca slujnică. Spălătoreasă, un grad inferior fetei de la bucătărie. Mama lucrează acolo unde ea și fiica ei primesc un locșor în care să doarmă noaptea. Adesea, mama pleacă noaptea în mod misterios. Când se întoarce, de obicei se ivesc zorii. Mama nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a interesat cu ce sacrificii... — Cine nu se adaptează aici n-are decât să plece! — El a ținut să intre În competiție Într-o lume străină. Aici toți Îl știu c-a fost copil din flori! Mama lui, o fostă spălătoreasă, l-a crescut din greu, cu mâinile ei, cu acul... — A plecat ca să scape de influența familiei, tatăl moșier bogat. — Negustor. — Dentist. — Tatăl i-a dat de mic banii pe mână, frații lui se lansaseră În jocuri de cărți, cazinouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pește, mirosul se revărsa peste cartierul din jur, iar din piața de legume și carne răsunau sâmbăta chemările măcelarilor și ale precupeților ce vindeau legume. Meșteri de tot felul mergeau agale pe străzi, oferindu-și în gura mare serviciile: instalatori, spălătorese, geamgii, zugravi. Dacă părăseai străzile principale și intrai în adâncul cartierelor, te aflai cel mai adesea în locuri umbroase și liniștite, unde casele scunde aveau grădini și mici terase ce dădeau înspre ele. Aici făceau zgomot copiii, câinii și uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]