16,835 matches
-
trei cursuri pe săptămînă, eu îmi fac toate datoriile universitare, îmi fac datoria cu doctoranzii, îmi fac datoria la consultații, eu fac "Apostroful", ceea ce înseamnă reviste și cărți, și administrație, și o nebunie, fac bucătărie, gospodărie, fac cumpărături, plătesc facturile, spăl, din cînd în cînd chiar și calc, trebuie să mă duc s-o văd, din cînd în cînd, pe mama, scriu cărți... Nu sînt rea, însă nu pot, nu fac față, și atunci renunț la tot ceea ce nu este, din
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
singură șansă e turismul, pe cînd Scorniceștiul oferă un model rural de succes șomajul e redus ( toate femeile sînt angajate la fabricile de confecți din zonă), mai toată lumea stă la bloc ( pe lîngă care cresc păsări de curte), dar se spală afară, pierzîndu-și totuși, iremediabil, modul de viață tradițional în favoarea unei modernizări lente. Cartea Aurorei Liiceanu preia, pentru început, din Secera și buldozerul datele privitoare la conflictul pentru pămînt dintre foștii deținuți politici și actualii proprietari ai loturilor ( la Nucșoara nu
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
parcate în curț. Dar nimeni nu se atinge de vacă, singura victimă de război aflată cu adevărat la îndemîna ziariștilor. Distrugerile par selectate. Case lovite cu artileria lîngă altele întregi și înfloritoare. Sate pustii în care cineva se întoarce zilnic, spală rufele, duce vitele la păscut și închide obloanele. Aici nu a fost ca la Vukovar. A fost o luptă de guerillă în care una din forțe a ripostat dirijînd focul doar în direcța din care s-a produs agresiunea. Disparița
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
mare/ munte și a unui teren intravilan, urmează natural a fi urmată de câștigarea altor multe drepturi de tipul celui recent cucerit. De par exemplu, cum în statistici gradul de civilizație se socotește pe numărul de echipamente electronice mașini de spălat rufe o taxă a dreptului de a le poseda ar fi cazul să se instituie numaidecât, prin adaosul cuvenit în factura de electricitate. Cum fiecare dintre noi își visează o spațioasă curte cu piscină, Apa nova, schimbându-și numele în
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
Sufletul copilului se vădește prea analitic, fiind precumpănitor spontan-sintetic: "prima dată muri pe șezlong la știrile de seară/ înainte de a trece pe HBO plopii/ băteau în geam cu brațe subțiri/ de care atîrnau frunze/ ca niște rufe sfîșiate de vînt spălate/ de ploaia măruntă de toamnă frunze/ încă verzi chiar dacă ușor/ îngălbenite pe margini parcă/ scriau ceva cu vîrful umed/ pe pereții scorojiți de la etajul trei/ mîine am să mă duc să citesc gîndi/ a doua oară era în grădină acasă
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
cu toată lumea. Totul este la vedere. Ce mănînci, ce bei, ce bucurii, ce supărări, ce obiceiuri, ce facturi sînt de plătit și cu ce sume. Această așezare exclude și secretele, și ierarhiile. Cu toții dăm zăpada din fața porții, udăm curtea și spălăm rahații lui Bobiță de pe trotuar, cîinele salvat din ghearele hingherilor cu complicitatea noastră, a tuturor, ne împrumutăm lopeți, mături, bani. Sîntem egali, ce mai În nopțile de vară, legăturile se strîng mai tare. Poate și mai primejdios. Tonul discuțiilor este
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
casă", "să circuli prin casă/ te însoțește o sonerie de celular", "ne ridicăm ne întindem/ ne aplecăm cu mâinile până-n podea", "și ei se revoltă deodată în McDonalds/ ridică mâinile în aer ca la concert", "ai văzut dimineața când te speli pe dinți", "aștept să bată la ușa mea/ stau în casă zile în șir/ mănânc dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
descreierat, apa caldă avea un debit excesiv. Si nu era caldă, ci clocotită. Firește, „se dădea" doar între opt și zece seara. Asemeni tuturor vecinilor, stocam în cadă cantitățile necesare pentru W.C., iar în oale supradimensionate apa pentru gătit și spălat alimentele. Drept urmare, când intrai în baie te trezeai într-o saună plină de mucegai, iar pereții scorojiți trebuiau recondiționați cam o dată la două luni. Cu toate acestea, absolut toți vecinii oameni de condiții mai degrabă modeste: un maistru militar, o
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
Baronzi ( în Limba română și tradițiunile ei, 1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
limbii comune. Procedeul e prezent și în această formulă, desigur metaforică, ironică și depreciativă; evoluția ei semantică nu e însă tocmai transparentă. Elementele compusului evocă sfere semantice care pot sugera, fără să precizeze, o tratare comică a utilizării armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză apare în dicționarul
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
și în această formulă, desigur metaforică, ironică și depreciativă; evoluția ei semantică nu e însă tocmai transparentă. Elementele compusului evocă sfere semantice care pot sugera, fără să precizeze, o tratare comică a utilizării armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză apare în dicționarul academic cu primul sens "a
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
de aici înainte. Cînd trec peste tine războaie, cînd morții nimănui se usucă pe marginea drumurilor și cînd auzi cum în bocancii lor umflați de lacrimi și de sînge cîntă greierii și înflorește pelinul, cînd soldații ruși vin să-și spele picioarele în lacurile tale alpine și să-și zvînte obielele pe acoperișurile casei tale abia isprăvite, cînd Dumnezeu este alungat cu biciul din bătătură, cînd numai vulturii dau ocoale enorme acolo, la ei, în văzduh, și cînd doar corbii mișcă
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
cu cartofi noi și roșii. Mai era și pui păstrat în congelator de data trecută, cînd doctorul Azad fusese invitat la cină și contramandase în ultimul moment. Mai avea de făcut dhalul 3, garniturile din legume, să macine condimentele, să spele orezul și să pregătească sosul pentru peștele pe care avea să-l aducă Chanu diseară. Avea să clătescă paharele și să le frece cu ziar ca să le facă să strălucească. Pe fața de masă erau cîteva pete pe care trebuia
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
a dreptul cutremurător, este demn de pana unui romancier. Dumitru Stăniloae s-a stins cu puțin înainte de a împlini 90 de ani, în seara zilei de 4 octombrie 1993. Așa cum este ritul, părinții Galeriu și Bordașiu au venit să-l spele și să-l îmbrace în odăjdii, fața fiindu-i acoperită cu perimanul. Așa cerea rânduiala să aibă loc liturghia funebră ce s-a ținut în Biserica Patriarhiei, oficiată fiind de Preasfințitul Nifon și părintele Drăgușin, precum și înmormântarea ce a avut
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
care a intrat în casă avea un automat cu care a făcut țăndări toate icoanele mamei la primul foc, după care... au venit și alții: atârnau strugurii din via din fața casei, i-au pus într-un ciubăr în care mama spăla haine și au dansat pe strugurii respectivi de-au făcut un suc și-au aruncat niște spirt pe mustul acela de struguri... asta a fost prima amintire, și cea mai dură... Restul a fost muncă... era un sat... nu foarte
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
în altă parte se spune: Cu un botez Mă voi boteza și cât aștept să se plinească mai curând! (Lc. 12, 50)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXX, în PSB, vol. 8, p. 375-376) „... Botezați fiind în sângele nostru și spălați de orice greșeală, să ne petrecem timpul lângă altarul cel din ceruri, alături de cei cu care am luptat împreună”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXXIX, în PSB, vol. 8, p. 386) „Cunosc și al patrulea Botez, cel prin mucenicie și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens: Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea să nu te tulbure, ci să te întărească. În același
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens: Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea să nu te tulbure, ci să te întărească. În același timp, îi ceru inelul din deget și înmuindu-l în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i cu blestemata jertfă idolească<footnote Notă Pr. Bodogae: Ca în vremea împăratului Deciu, așa cum ne informează Epistolele sfântului Ciprian și ale sfântului Dionisie al Alexandriei. (n.s. 61, p. 410) footnote>”. (Eusebiu de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
latură de pământ se ridică un popor nou, care, «in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per basilicas = cheamă numele Tău cel sfânt prin biserici, în limba romană»”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, în PSB, vol. 11, p. 189) „... și spălându-și Sfântul Alexandru mâinile și fața, s-a întors către răsărit și s-a rugat zicând: Doamne, Iisuse Hristoase, preamărit fie numele Tău cel sfânt”. (Actele martirice, Pătimirea Sfântului măritului mare mucenic al lui Hristos Alexandru, 21, în PSB, vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Dumnezeu, XXII, 6-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 325-326) Martirii - mijlocitori înaintea lui Dumnezeu pentru noi „Ei, martirii, pot cere iertare pentru păcatele noastre, ei care au spălat păcatele lor, dacă au avut, în sângele lor propriu. Ei sunt martirii lui Dumnezeu, conducătorii noștri, martorii vieții noastre și ai faptelor noastre. Să nu ne rușinăm a-i lua ca mijlocitori în slăbiciunile noastre; și ei au cunoscut slăbiciunile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Constantin Țoiu La Cluj ajung noaptea, și trag, de-al naibii, la cel mai elegant hotel. Deși nu mă schimb, nu mă spăl. Cobor așa cum am sosit, e drept că și mort de foame. Dar mai e altceva. Pentru care nu mă aranjez, cuviincios. Din liceu știu că ni se spune "valahi puturoși", și o fac dinadins... Brașovul este german. Orașul școlii mele
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
cu o expresie chinuită pe față și mîinile lipite pe urechi? Me voila! Comentariile, "Ce, iubi, nu vezi că-s englezoaice? Păi, au față!" din spate plus "Ptiu, ce nașpa arată. Nu i-a zis nimeni că trebe să se spele pe dinți?" din lateral erau mai ceva ca la meci, cu mențiunea că proveneau de la cupluri. Păi normal, vezi dragoste în titlu, deduci că e numai bun de fundal pentru giugiuleală, împănată cu niște observații, că doar nu ți-ai
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
în când botezul vopselei. În rest, prăpăd. De la ploi, varul de pe pereți, datat din era României socialiste multilateral dezvoltate, s-a cojit, lăsând să se zărească culoarea spoielii anterioare: bej. Ici-colo, frânturi de cărămizi roșii răsar timid de sub un albastru spălat de timp. Privită din capătul aleii, fațada Fortului 13 Jilava arată ca fața plină de coșuri a unui tânăr aflat la pubertate. Stând afară, mă încearcă o senzație stranie, apăsătoare. În fond, este Jilava - cea mai de temut temniță românească
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
am fost și eu pă ulei și gata ați vrut să mă căsăpiți?”, dădea din mâini, se agita și se oprea la intrarea în mahala. Făcea câțiva pași și se proptea în geamul lui Victor. Îl înjura pe cinste, își spăla toate măruintaiele, îl înjura de mamă și apoi pleca numai împins de la spate de Vița, mă-sa, către casa lui de lângă concertul cu broaște. Victor era mai agresiv. Se proțăpea pe picioare, până la Chioru, în dreptul ușii, și până nu-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]