92 matches
-
să-și stăpânească gândurile: „Oare de ce se crede Păuna Cantacuzină și nu Brâncoveană?” — Nu este nimic de râs, neică Mihai, hotărî doamna, îl așteptăm pe imbrohorul Rekiap să ne spună el, ca și cum n-am ști nimic. Ziceați că lipsesc din spătărie scrisorile cu rușii și că nu s-au putut găsi. Să ni le trimiță oamenii țarului, să le avem gata, ca să arătăm turcilor că Brâncoveanu l-a trădat pe padișah. Și asta repede... Când o să vă dea imbrohorul vestea, să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât timp poate să ajungă domnia ta la Stambul? spuse doamna Păuna direct, după ce răspunse la salutul lingușitor al vărului prin alianță. — Știu că dacă treci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Românească. Veștile de la Poartă erau proaste. Crudul Damad Ali intrase în război cu Veneția. Credea că astfel va pune mâna și pe aurul Brâncovenilor depus la Zecca Veneției. Antonio Maria Del Chiaro, rămas din vremea lui Brâncoveanu tot secretar la spătărie, mereu le amintea vorbele pe care, spunea italianul, le-ar fi rostit voievodul mazilit când pleca: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui, dar dacă sunt rodul răutății omenești pentru pieirea mea, Dumnezeu să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
românești din București și Iași în turneul lui prin cele mai importante case de detenție din Europa și Turcia 251, Mihai Șuțu a hotărît ca arestații să poată fi eliberați pe garanție, cu condiția să fie trimiși mai întîi la spătărie pentru a-i supune unei cercetări privind gradul de periculozitate publică, cei care garantau pentru ei urmînd să răspundă cu libertatea lor de purtarea liberatului pe viitor 252. Tot datorită lui s-au amenajat infirmerii în cele mai mari închisori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de Tocqueville. Despre vizita lui Jown Howard și corepondența lui Mavrocordat cu Cesare Beccaria vorbește Nicolae Iorga în Istoria românilor prin călători. 252 "Anaforaua dumnealui vel spătar pentru hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a face cunoscuți de vrednici prin cercetarea ce li se face acolo și după plisoforie în scrisu ce veți primi de la dumnealui vel spătar, așa să se sloboadă fiind cuviinciosu acestu nizamu pentru ca cea din urmă trebuință, care acestu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Claudiu Isopescu (Contribuții la istoria calendarului), Ion I. Nistor (Opt scrisori primite de la Tadeu Hasdeu), Radu I. Sbiera (Q. Horatius Flaccus. Persoana lui în oglinda propriilor sale scrieri), D. Marmeliuc (Sofocles, Aias, Trachinii, Antigona: Studiu istoric literar), M. Gaster (Întocmirea spătăriei). La rubrica de recenzii volumul cuprindea prezentări de cărți și reviste, române și străine. Colaboratorii mai semnau cronici și dări de seamă privind activitatea Institutului, necrologurile pentru: I. Bianu, V. Bogrea, Vasile Pârvan. Format tipografic 17x24 cm. Au mai semnat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri], Întemeiată, din nenorocire, pe un caracter cât se poate de mârșav”, „spiona pe toată lumea și o trăda la spătărie [= poliție]”, „s-ar fi servit de cuvintele «patrie și libertate», ca să- și sature lăcomia de bani” etc. <endnote id="(657, pp. 57 și 122)"/>. Nu toate portretele psiho-morale ale evreului negustor din Țările Române sunt pictate În culori Întunecate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înălțate către Domnul, cu glas mare: Să ne trăiești întru mulți ani, Măria ta!! răcnesc ei și, de prea mult foc, zidurile cetății se scutură mai dihai ca pe vremea când erau bătute cu pușcile cele mari de vrăjmași. În spătăria Cetății Suceava, o sală mare cu ogive, chei de boltă, pereții sculptați cu motive heraldice, "sală a tronului" e bucurie mare: Domnul cu Doamna, boieri mari, boieri mici, dregători, căpitani prăznuiesc "Strălucita izbândă de la Podul Înalt", prin "Ospățul de biruință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apărare de orice parte păgână... Când voi înceta să port pe umerii mei aiastă povară, atunci veți ști... o știți, dar nu vreți s-o știți..." Ștefan către solii poloni ce reclamau Pocuția 11 Apusul apune. "Pax Ottomanica?!" Pe fereastra spătăriei năvălește zarva vrăbiilor gureșe ce se bucură de primele raze de soare ale primăverii. La Stambul se adună nori negri, glăsuiește Ștefan, încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
solii poloni ce reclamau Pocuția 11 Apusul apune. "Pax Ottomanica?!" Pe fereastra spătăriei năvălește zarva vrăbiilor gureșe ce se bucură de primele raze de soare ale primăverii. La Stambul se adună nori negri, glăsuiește Ștefan, încruntat, măsurând cu pași rari spătăria și boierii, cu capetele plecate, tac. S-au înturnat păsările noastre călătoare. Și nici Apusul nu pare mai însorit... Ioane, ochi și urechi suntem, să ascultăm povestea cu cocoșu-roșu. Țamblac, cu ochii în pământ, amărât, bolborosește: Rău îmi pare... Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tot neguțătorul mi-a șoptit că Senatul venețian umblă să încheie o pace secretă cu Mahomed. "O pace secretă?!" zvâcnește Ștefan lovit. Încă un pumnal împlântat în spatele Moldovei! Halal cruciați! Ștefan, furios, se vântură de la un capăt la altul al spătăriei. Boierii tac mâlc. Anafura cui... mormăie Mihail și se pleznește cu palma peste gură, dar nu se poate ține să nu le-o zică: Sictir! Ștefan răsuflă adânc, cu amărăciune: Ce de "navigatori"... Unii plutesc în aur; alții plutesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne turcim cu toții, se hlizește Mihail. Ștefan tace. Stanciu prinde curaj: Pace să fie, Măria ta! Să nu piară țara! Știu, e o pace cumpărată. Oricum, e mai bună decât un război nimicitor. Mi-e teamă Doamne... Ștefan dă ocol spătăriei, se frământă în tăcere... Și crezi că mie nu mi-e teamă? Că mie-mi surâde războiul? Mi-au scornit unii și alții c-aș fi prea războinic... "Că bat război fără măsură"... "Că-l caut cu lumânarea"... E drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei, sinistră. Cucuvaia cobește... Apar zorile. Să mergem. 13 "Vin turcii !" Singur... Mi-a povestit Martin Chorazics ambasadorul lui Cazimir... abia reușește să vorbească Duma, gâfâind, și face o pauză să-și tragă sufletul, că urcase în goană scările spre spătărie ca să ducă vestea soliei de pace la sultan. L-a întâlnit pe Luminăția sa Padișahul la Adrianopole. Era în cătarea oștirii. Și... și tocmeala de pace?! întreabă repezit Ștefan, măsurând spătăria de colo-colo. Chorazics i-a înmânat scrisoarea Craiului Cazimir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-și tragă sufletul, că urcase în goană scările spre spătărie ca să ducă vestea soliei de pace la sultan. L-a întâlnit pe Luminăția sa Padișahul la Adrianopole. Era în cătarea oștirii. Și... și tocmeala de pace?! întreabă repezit Ștefan, măsurând spătăria de colo-colo. Chorazics i-a înmânat scrisoarea Craiului Cazimir și, o dată cu ea, urările lui de sănătate și viață lungă Sublimului Padișah. Și... și tocmeala de pace?! repetă Ștefan întrebarea, cu iritare în glas. Craiul Cazimir l-a rugat frumos pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ha! Au venit!... Și cum au venit, s-au cărăbănit!! râd ei cu mare poftă, prinși în joc. Ha! Ha! Ha!... Vin!! Chiar vin!! strigă, căzut ca din cer, Gherasim, iscoada de la Stambul, în strai de călugăr, dând buzna în spătărie, clătinându-se, gâfâind... Chiar vin?!?!... exclamă Ștefan întunecându-se și se repede să-l susțină îmbrățișându-l să nu cadă. S-au pornit?!?! Vi... vin?... gângăvesc gurile boierilor ce tot erau căscate, că râdeau. Gherasim își trage sufletul și, mucalit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
slujbă”. Se cerea de asemenea desființarea tuturor categoriilor de scutiți de plata impozitelor, iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar, urmând să fie desființate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului, Vornicia Capitalei, Spătăria cea mare, etc. „Cererile...” prevedeau și o reformă a justiției, prin desființarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era făcută „cu voința a tot norodul”. Învățământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul națiunii roe” indiferent de originea socială, trebuia să devină
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]