3,462 matches
-
niște scaune fără spătar. Corpurile noastre nu sunt create pentru tipul de suport oferit de scaun. Când stăm pe un scaun fără spătar mușchii abdominali sunt activi, ajutând la suportarea greutății de către șira spinării. Când stăm pe un scaun cu spătar, mușchii se relaxează și toată greutatea cade pe coloana vertebrală. Greutatea în plus poate duce la dureri cronice de spate. Experții recomandă scaunele fără spătar sau statul pe spate într-un unghi de 135 de grade cu picioarele pe podea
7 lucruri banale pe care le faci în fiecare zi...greşit () [Corola-journal/Journalistic/69507_a_70832]
-
sunt activi, ajutând la suportarea greutății de către șira spinării. Când stăm pe un scaun cu spătar, mușchii se relaxează și toată greutatea cade pe coloana vertebrală. Greutatea în plus poate duce la dureri cronice de spate. Experții recomandă scaunele fără spătar sau statul pe spate într-un unghi de 135 de grade cu picioarele pe podea, așa cum stăteau romanii.
7 lucruri banale pe care le faci în fiecare zi...greşit () [Corola-journal/Journalistic/69507_a_70832]
-
Sau, mai bine zis, să încerce, căci nimeni nu știa ce s-ar fi întâmplat până la urmă. Lângă acesta era postat un bărbat elegant, într-un costum negru, impecabil, cu o cămașă albă. La gât purta o cravată vișinie. De spătarul scaunului acestuia, în partea dreaptă, era agățat un pistol mitralieră, iar în stânga bărbatului se afla o femeie tânără, tunsă scurt, îmbrăcată în blugi. Bărbatul elegant era Petrache Tălparu. Pe femeia în blugi o chema Mimi și era profesoară de sport
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
tot pe întuneric, cu două sacoșe pline cu mâncare și băutură pentru revoluționarii lăsați să conducă orașul. O tăcere ca la priveghi se așternu în odaia de curat a bătrânei Tălparu. Gheorghe încremeni în picioare, lângă masă, încleștând cu mâinile spătarul scaunului. Fostul primar, puhav de băutură și de somn puțin, se uita tâmp când la ecranul televizorului, când la Tălparu, așteptând parcă să-i confirme și acesta că Ceaușescu a fost prins și că toată lumea îi dorea acum moartea... Florin
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Țara Românească(1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care a ajuns serviciul poștal, la determinat pe Domnul Moldovei să-l dea în antrepriză unei companii. Mutat în Țara Românească(1793), Moruzi trece poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Acolo era o sală lungă cît casa și o masă la fel de lungă, acoperită cu o față de masă albă ca neaua. În jurul mesei, o mulțime de oameni, bărbați și femei, stăteau așezați la masă, pe taburete (scaune de lemn pătrate, fără spătar). Cei doi țigani mergeau de la unul la altul și le ghiceau în cărți. Iar eu alergam de la țigan la țigancă și înapoi și mă rugam de ei, cu lacrimi în ochi, să-mi spună dacă voi face copilul pe care
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
venit bunica Ștefania la mine și mi-a adus o rochie albă, lungă, fără mâneci, ținută simplă dar foarte elegantă, de ocazie. Pe rochie erau biluțe de aur. Multe, ca niște buline. Eu m-am așezat pe un scaun cu spătar înalt, pe care mi-l pregătise cineva din spatele și din laterala dreaptă, persoane cunoscute și totuși neștiute fizic. Bunica a venit din față și a pus rochia pe mine. Eu mam uitat la bobițele de aur și cred că am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
scaun, dreaptă, ca să nu-mi cadă bobițele. Bunica mi-a răspuns: - Nu-ți fă griji, n-o să-ți cadă nimic! Dar grija mea era în continuare să nu pierd aurul de pe rochie. Cei din spate mă asistau cu mâinile pe spătarul jețului (scaunului). Mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru ajutor! 4. Nu rețin exact dacă în aceeași noapte sau în noaptea (nopțile) următoare lam văzut pe îngerul meu păzitor (pe unul din ei - nu știu precis care). Dar de data asta
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. La 19 iunie 1622, moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și de artă, dovezi incontestabile ale talentului ascendenților lor, mărturii grăitoare oferă posibilitatea cunoașterii momentelor principale din istoria așezării de la ieșirea Prahovei dintre munți, modalitatea distingerii gradului de cultură din fieacare etapă istorică. -Conacul Toma Cantacuzino- clădire ctitorită de marele spătar Toma Cantacuzino, renovată de vornicul Gheorghe Bibesu, domn al Țării Românesti între anii 1842-1848. După moartea fiului său- Grigore Basarab-Brâncaveanu l-a renovat din nou, schimbându-i, de fapt, înfățișarea. În prezent conacul deservește turismul fiind amenajat ca hotel. -Casa
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
erai Ema? ... — Ema. Din text... Din textul lui Alex. — Cred. Într-un fel. Nu de la început, oricum. Împărțitul tăcerilor de acum e straniu. David nu mai simte că nu are aer. Tăcerea e ca o rufă murdară, omniprezentă. Uitată pe spătarul scaunului. Agățată de calorifer. Atârnând fără sens de un colț al televizorului. Îndesată sub mochetă. Pitită în portofel. Pusă bine în dosarul cu acte. E ca o mâzgă mută și grea. Și rece. În jurul ei planează cuvinte în care știe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cei din jur, că nimic nu te scoate în afara acelei dinamici și nu te privește ca pe un intrus. Ce binecuvântată dimineață era orice început de zi pentru ei, ce liniște odihnea perna fiecăruia seară de seară. Se sprijini de spătarul unei bănci din părculeț. Din cauza lacrimilor care îi acoperiseră ochii ca o pisică ce se așază în geam exact în momentul în care privirea încearcă să focalizeze ceva, își dădu seama prea târziu că era proas păt vopsită. Nu pisica
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
TOREADORUL: Mde, deocamdată n-am văzut o femeie să ucidă cu spada un taur. EMMA: Vezi acum! (Se-ntoarce brusc și-l străpunge pe Charles, care a rămas în fotoliu; spada trece prin el și iese prin spate, fixîndu-l de spătar, Charles rămîne atîrnat cu capul la piept) TOREADORUL: Ce-ai făcut! L-ai omorît! Madre Dios! EMMA: Vezi cum vorbești. Spada e a ta. TOREADORUL: Dar tu l-ai omorît pe bietul om... EMMA: Vezi să nu te creadă cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care bălmăjesc ceva neclar, în timp ce Cavanosa trage aer în plămân și degetul mare apasă butonul. Actorul se ridică în picioare cu agilitate de panteră, apoi dispare. Un om grizonat îi ia locul. Omul stă liniștit. Stă cu spatele sprijinit de spătarul unui scaun de piele. Degetul lui Cavanosa ezită. Degetul mângâie ușor cauciucul butonului. Adolescentul trece într-o nouă etapă de descoperire a propriei lui sexualități, odată cu prima experiență avută cu un partener, spune omul grizonat. Cavanosa dă aerul afară din
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
am zis. Uite, ia-l pe-al meu. L-a luat, l-a examinat, l-a întors pe toate părțile. — Blefuscu, am zis, surâzând suav. Mi l-a aruncat în frunte cu atâta forță, că m-a dat înapoi pe spătarul scaunului. S-a ridicat și s-a repezit să și strângă răcnind puți nele lucruri. — N-am să-mi pierd luni din viață cu un maniac. în ușă s a oprit, cu spatele încordat, dându-mi ocazia suverană, unică, de-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
am ieșit din librărie - cumpărasem o carte ieftină, nu are importanță titlul, oricum una cu acțiune, eu din astea citesc, nu prostii apreciate de ăia care-și spun critici, au barbă, de regulă, și fumează pipă, stând în fotolii cu spătar înalt, picior peste picior -, m-am așezat pe bancă, la câțiva metri de ușa librăriei, am scos un creion din buzunar, fiindcă am întotdeauna un creion în buzunar, așa să știți, și am scris cu litere mari, pe fiecare filă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fălci de pământ, în localitățile: Sirețel, Lespezi, Lecușești, Cămârzani, Obârșia și Movileni, care-i aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T. Codr., vol. II, pag. 96). În același an, moșiile Brăteni, viitorul Târg Lespezi aparțineau Spătarului Constantin Negre și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache Bosie și Nicolae Bosie, care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice sau zoomorfe. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
moldoveanului. De mult căzuse în mare cinste și dragoste la Petru Alecseievici. Dimitrie îl scoate din funcție pe Jora, iar în postul de hatman îl numește pe cronicar: l-au mazilit și m-au pus pe mine, pe Ioan Niculce, spătarul... Scriitorul intră direct în eveniment, scriind despre sine ca despre un altul. Cantemir trimite la ruși un om pentru încheierea unei înțelegeri. Solul îl întâlnește pe țarul rus la Iaroslav, unde au loc primele tratative. Moldova îl va ajuta pe
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
poetul, de spațiul de meditație pe care fiecare cititor este liber să îl umple cu propria sa imaginație. Voi cita integral acest poem, în pofida relativei sale lungimi pentru că el este emblematic pentru arta lui Ioan Flora. El stătea rezemat de spătarul unui scaun în curte/ și-și ascuțea cu migală, ca orice țăran,/ un vechi și ruginit ferăstrău./ Tăcea și ascuțea și era o dogorâtoare zi de vară -/ aerul sticlos putea fi fărâmițat cu maiul.// Ea-și târșea primprejurul mesei picioarele
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
a lui Grigore Ghica. Istoria influențează direct personajele: Tuzluc este un favorit al lui vodă Caragea, Păturică e favoritul lui Alexandru Șuțu, același Păturică joacă un rol ocult în Eterie și în asasinarea lui Tudor, iar Gheorghe vătaful ajunge mare spătar sub Grigore Ghica. Dorința lui Filimon de a oferi o narațiune credibilă sub raport istoric, cît se poate de "obiectivă", se exprimă fără ostentație, dar foarte net. Citit astăzi, după ce romanul românesc are o istorie bogată, Ciocoii vechi și noi
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]