317 matches
-
culoarea izbucnește pentru ultima dată, de data asta în frunze. Se aprind ruguri prin mai toți pomii - combinații de galben, roșu, portocaliu, ruginiu, bordo, sau argintiu, multe din ele tivite cu nuanțe mai deschise (ori mai închise). Acum frunzele conferă spațialitate coroanei, evadând din monotonia de verde prăfuit al sezonului cald. Pomii par în flăcări, străluminați din interiorul coroanei. Cu greu îți iei ochii de la ei. Păcat că spectacolul nu ține mai multă vreme!... Soarele, la rândul lui, ne oferă cu
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
în ceea ce privește viitorul construcțiilor pe Glob a fost necesar a fi aplicate așa-numitele modele de calcul - fizice și matematice - convergente cu răspunsul structurilor de rezistență a clădirilor la acțiunea cutremurelor viitoare, modele unde au fost introduși factori hotărâtori ca efectul spațialității, proprietățile fizico-mecanice reale ale materialelor de construcție și ale terenului de fundare, unde va fi amplasată clădirea, caracteristicile intrinseci ale mișcării terenului în cazul viitoarelor seisme de grad ridicat, șir de factori care să conducă împreună la rezultate cât mai
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
O crenguță de lăcrămioare basarabene În lumea de azi fenomenul muzical devine tot mai intensiv, dar grefat pe un fond de modernitate și artificialitate. Tinerii simt că nu-și pot satisface aspirațiile și plăcerea distracției, la cotele ambianței, într-o spațialitate și spiritualitate a sunetului și glasului muzical armonic și estetic, ci exagerat de rigid, de zgomotos. De asemenea, dansul cuprinde o gestică febrilă, smulsă, nesentimentală, derutantă ca o vârcoleală, iar costumația decorează bizar și neelegant spectacolul muzical, ireparabil defectat și
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
socială a unui echivalent general, asupra metalelor prețioase"447. Dincolo de faptul că este subsumată propriei sale teorii a valorii, discutabilă într-o viziune modernă, a ceea ce știm acum despre om și economie, observația lui Marx pune în evidență o anume spațialitate și complexitate a schimburilor bazate pe metalele prețioase, chiar dacă în context el consideră valoarea ca fiind determinată în mod fundamental de munca omenească. Pentru a detalia dezbaterea, vom spune că valoarea în general, dar și valoarea economică este un concept
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
metalice nu erau crize care să preocupe în mod constant instituții specializate. Lumea economică a monedei metalice nu este o lume a instituțiilor, a birocrației și a mecanismelor economice însușite. Crizele monedei metalice erau crize reduse sub aspectul teritorialității și spațialității geografice. Caracteristicile economice ale unei zone geografice determinând în mod permanent tipul de economie și natura problemelor acesteia. Moneda metalică are un impact cu totul diferit în economie față de moneda de hârtie. Ea a funcționat ca un corset economic, dincolo de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rând o călătorie ancorată În imaginarul religios. El apare ca o mișcare fizică dintr-un loc În altul, dar, În același timp, implică o mișcare temporală și spirituală. Pelerinajele pot Împinge credincioșii dincolo de granițele de gen, etnicitate, clasă, limbă și spațialitate (familiare lor - n. M.C.). Dar, chiar dacă pelerini cred că au depășit granițele „comunității imaginare” specifice mediului lor imediat, pelerinajul creează, el Însuși, noi granițe și noi diferențe. (D.F. Eikelman, 1996, p. 423) Pelerinajul poate fi definit ca o călătorie efectuată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ușor R lângă G se răcește mai mult R lângă A se încălzește vizibil R lângă Vi se încălzește ușor Repartizarea culorilor într-o compoziție se face în funcție de impresia ce o sugerează legată de spatialitate și greutate. In ce privește spațialitatea, adică efectul îndepărtat-apropiat, culorile calde tind să iasă în relief, crează impresia de apropiat pe când culorile reci tind spre adâncime, crează impresia de îndepărtat; Orange = senzația de apropiere foarte mare în spațiu. Roșu și galben = senzația de apropiere în spațiu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culorilor respective. Se disting două zone în zone în cercul cromatic, reci-calde. Primarele sunt cele mai strălucitoare. Binarele își pierd din saturație . Negrul și albul alăturat primarelor și binarelor se pun în valoare. Prin culoare se obțin volumul efect de spațialitate(culorile calde sugerează apropierea, iar cele reci depărtarea). 2.5.4. Contrastele cromatice. Efectele lor. Cele mai impresionante efecte ale culorilor juxtapuse sunt contrastele de culoare. "Ele exprimă conflictul mai mult sau mai puțin dramatic dintre culori sau dintre alb
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ușor roșu lângă galben se răcește mai mult roșu lângă albastru se încălzește vizibil roșu lângă violet se încălzește ușor. Repartizarea culorilor într-o compoziție se face în funcție de impresia ce o sugerează legată de spatialitate și greutate. In ce privește spațialitatea, adică efectul îndepărtat apropiat, culorile calde tind să iasă în relief crează impresia de apropiat, pe când culorile reci tind spre adâncime, crează impresia de îndepărtat: oranje senzația de apropiere foarte mare în spațiu roșu și galben senzația de apropiere în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
peisajului (dar și a spațiului muncii agricole prin excelență). În acest joc cultural de sensuri, cuvintele „loc” și „câmp” sunt, fiecare În felul său, Într-o pâlpâire alternativă, mai precis sau mai vag decât celălalt, trimițând Însă, invariabil, la o spațialitate propriu-zisă ori la una energetică. Cât despre componenta timp a sintagmelor În discuție (loc al memoriei, câmp spațio-temporal), aici „memoria” trimite la un Înțeles subiectivizat al curgerii timpului, la o filtrare prin intermediul sensibilității individuale a fluxului, altminteri indiferent, al timpului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate considera că noi controlăm teritoriul și prin procesul oarecum invers: ne împăcăm cu atributele lui, dintre care multe asperități, ne atașăm și îl iubim (stare denominată și ca „topofilie”), ba mai mult, nu de puține ori, crâmpeiul nostru de spațialitate fizică ne apare unic și de o frumusețe inedită, fenomen pe care l-am numit „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cât despre interacțiunile grupuri - mediu social, vom face unele precizări: făcând parte concomitent din mai multe grupuri și organizații, membrii unui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
zis și "un vast cititor" (p. 130), gârbovit și dominat de sentimentul déjà-vu-ului generalizat, ceea ce transpare acum la suprafață, la o lectură la zi a poemelor scriitoarei, nu este idealul, "hipermateriei" (titlul cărții ei de debut din 1980) în sensul spațialității, al volumului și corporalității, ci, curios, al sensibilității, al afectivității, al reacțiilor și impulsurilor, al mustului și colcăielii acestei lumi. Este latura sentimentală a timpului dat radical diferit de cel de dinainte, dar despre care, paradoxal, se zice, că nu
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
punct de vedere personal, care se reliefează de fiecare dată, cadrul fiind o schemă cvasiidentică, aplicată în investigarea fiecărei opere: date biobibliografice, geneză, receptare, arhitectură generală (simetrii, opoziții, polifonie), organizare tematică, personaje, modalități epice și dramatice, descriere, dialog, temporalitate și spațialitate, probleme estetice, etice și filosofice incluse în text. În funcție de particularitățile unei scrieri, structura comentariului se modifică, secvențele își schimbă ordinea și ponderea sau atrag interpretări cu privire, bunăoară, la focalizare, tipuri de viziune, relația dintre autor și cititor etc. Echilibrat
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
sau cea care gesticulează etc. Trebuie să extindem calitățile și funcțiile psihomorale ale mâinii la trup În totalitatea sa. Trupul are o semnificație psihologică extrem de importantă. El este structura spațială, somatică, a sufletului. Dreapta și stânga sunt structuri orientate ale spațialității carnale. Se poate vorbi, În sensul acesta, de caracteristici spațiale ale trupului, și anume: aă spațialitatea unei persoane este legată esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În totalitatea sa. Trupul are o semnificație psihologică extrem de importantă. El este structura spațială, somatică, a sufletului. Dreapta și stânga sunt structuri orientate ale spațialității carnale. Se poate vorbi, În sensul acesta, de caracteristici spațiale ale trupului, și anume: aă spațialitatea unei persoane este legată esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea S. schimbă, într-un fel, centrul de greutate al demersului. Renunță la comentariul aplicat, destinat să valorizeze trăsăturile fiecărui autor, pentru a proceda la realizarea unui studiu modern de sinteză. „Spațialitatea” și „axa temporală” sunt considerate referințe estetice dominante pentru arta scriitorului francez dintre 1800 și 1900. Argumentele, selectate cu discernământ și cu fervoare analitică, au în vedere scriitori care au conferit personalitate secolului al XIX-lea francez: Chateaubriand, Victor Hugo
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
disting două aspecte: corpul fizic propriu-zis, reprezentând structurile anatomice, și trupul, având semnificația de „corp însuflețit”. Corpul reprezintă aspectul material, anatomic al omului, pe când trupul însuflețit exprimă prezența fizică a persoanei respective. Trei elemente se discută în cazul corpului omenesc: spațialitatea, conștiința și experiențele. Corpul reprezintă spațiul fizic al persoanei, prin care ea se obiectivează ca prezență și aspect, ca mișcare și privire, ca vorbire. Conștiința corpului se manifestă prin faptul că acesta se autopercepe. El se „desprinde” de lume, prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aici și diferența ce apare între „suferință” și „boală”. Suferința are în primul rând un sens ontologic, moral, și ea ține de planul conștiinței (M. Scheler, M. Florian). Boala, dimpotrivă, are în primul rând semnificația unui accident individual, raportat la spațialitatea psihică sau somatică a persoanei. Boala aparține patologiei medicale, pe când suferința o depășește, deschizând „aspectul patic”, dar nepatologic, al existenței, vizând în primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propriului meu corp. La corp raportez și persoana și viața mea sufletească. În acest sens K. Jaspers afirmă că „sufletul nu poate fi obiectivat prin categoriile materiale” el fiind resimțit ca o „energie interiorizată a trupului”. Corpul unui individ este „spațialitatea” persoanei acestuia, ceea ce este „vizibil” în exterior din acesta. Sufletul este interioritate pură, imaterială. Cele două părți, trupul și sufletul sunt însă inseparabile, această „separație” operându-se numai în planul conștiinței propriului Eu. Plotin afirmă că „sufletul raționalizează trupul după
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul bolilor psihice, Eul își resimte și raportează propriile sale „schimbări” morbide „în” și „prin” trup. Sentimentul subiectiv al schimbărilor care este interpretat ca „venind din exterior” sau ca „venind din interior” are tot o adresă sau determinare corporală ca spațialitate a persoanei. Suferința psihică este interioară, prin urmare raportată proiectiv la „corpul intern” așa cum apare el în sfera conștiinței de sine a propriului Eu. Fenomenele psihice morbide, deși sunt tulburări psihice, sunt „trăite” prin intermediul trupului, iar suferința și drama acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Literatura, 126-135; Lovinescu, Unde scurte, I, 114-117, II, 113-117; Mircea Zaciu, Procesul „tovarășului Camil”, APF, 1990, 2; Negoițescu, Ist. lit., I, 248-250; Micu, În căutarea, I, 5-12, 151-195; Mihai Zamfir, Camil Petrescu postbelic, RL, 1993, 12; Ierunca, Subiect, 183-186; Pamfil, Spațialitate, 106-130, passim; Zaharia-Filipaș, Retorică, 185-211, 223-256; Lovinescu, Sburătorul, I, 3, 4, 5, passim, II, 7, 8, 10, passim, III, 7, 8, 9, 10, passim; Poantă, Scriitori, 23-25; Alex. Ștefănescu, Camil Petrescu, RL, 1994, 15; Mihai Zamfir, Demolator și constructor, RL
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
labirinturi de cristal, / fulgerate / de șerpi negri / înhămați la harfe de aur, / și lacuri, în șiraguri, de sunete” (Adâncuri de mare). Îndepărtându-se de efortul atingerii stării pure de poezie cu valențe metafizice, Erezii marine (1980) evidențiază relația erosului cu spațialitatea, marea ritmând, stingând elanuri și ștergând urme ori ducând spre infinit sentimentul limitării ființei. Iubirea pentru androgin (femeia cu „trupul zvelt de băiat”), cu rezonanțe amintind de miturile Antichității elenistice, diversifică modalitățile de construcție a personajelor și, implicit, tipologia afectivă
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Manolescu, „Arabescul amintirii”, un roman inedit, RL, 1987, 27; Adriana Babeți, Anamneze, O, 1987, 31; Cristea, Fereastra, 47-68; Craia, Fețele, 39-48; Popovici, Eu, personajul, 155-170; Raicu, Descoperirea, 135-167; Negoițescu, Ist. lit., I, 245-247; Lovinescu, Sburătorul, I-II, VI, passim; Pamfil, Spațialitate, 58-68; Zaciu, Clasici, 164-184; Corina Ciocârlie, Fals tratat de disperare, Timișoara, 1995, 198-232; Micu, Scurtă ist., II, 162-168; Carmen-Ligia Rădulescu, Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană a anilor ’30, București, 1996; Dicț. analitic, I, 46-48, 83-85, 219-220, 329-331, II, 56-58, IV, 17-20
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
remarcă faptul că, în acest fel, copilul nu are manifestări de angoasă și de tristețe. Vectori de simbolizare prin intervenția limbajului, cuvintele fort și da rostite de copil punctează mișcările de du-te-vino ale mamei. Acest joc este și creator de spațialitate: el participă la delimitarea frontierelor dintre înăuntru și în afară, dintre departe și aproape, dintre eu însumi și celălalt. Un exemplu ar putea fi jocul introiecției și al proiecției, care suspendă dependența de obiect și pregătește punerea în funcțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
totalmente neglijat, cu toate tribulațiile noastre pe seama importanței educației informaleă Ce se întâmplă acum? Elevii dezvoltă parteneriate de învățare și cu alții, din alte cercuri decât propria școală sau universul proxim, pe bază de predilecții personale față de anumite valori. 6. Spațialitatea și obiectualitatea situației de învățare sunt și ele puse în chestiune. Nu mai e obligatorie întâlnirea fizică dintre protagoniștii educației, iar mijloacele didactice au devenit mult mai evanescente, dar mai complexe, generând mai multă înțelegere. Întâlnirile didactice se pot realiza
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]