9,106 matches
-
că eu am cerut vreme de aproape 7 ani o intervenție în Kosovo împotriva terorismului de stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii se tem mult mai mult de Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică. E complicată spaimă asta! Pe de o parte, Putin are arme nucleare, deci nimeni nu vrea sa-l supere, si pe de altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
vreme de aproape 7 ani o intervenție în Kosovo împotriva terorismului de stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii se tem mult mai mult de Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică. E complicată spaimă asta! Pe de o parte, Putin are arme nucleare, deci nimeni nu vrea sa-l supere, si pe de altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît un haos monumental și
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
în Kosovo împotriva terorismului de stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii se tem mult mai mult de Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică. E complicată spaimă asta! Pe de o parte, Putin are arme nucleare, deci nimeni nu vrea sa-l supere, si pe de altă parte se știe că Rusia nu e altceva decît un haos monumental și toată lumea dorește un om tare care să
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
cît o casă cu două caturi, aduce la înfățișare cu o bătrînică. Totuși e întotdeauna mascul, obsedat de răpirea de prințese. Acestea nu se alarmează prea tare cînd, ieșite la cules de ciuperci, întîlnesc o băbuță, fie ea și mătăhăloasă. Spaima vine mai tîrziu, cînd, îndeobște, e prea tîrziu." Despre limba noastră, iarăși nu vă faceți griji, autorul pare să știe puține și transliterează prost, pretextînd că noi am avea dificultăți de exprimare, lăudînd, dimpotrivă, expresivitatea limbii zombalilor. Așa cum au ajuns
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
biruri, sunt cauza finală a prăbușirii Convenției Democrate. Orice apariție televizată a acestuia - și, de la un moment încolo, Remeș devenise ubicuu - însemna o pierdere dramatică de procente. Omul avea un cinism hâtru, în care grosolănia și dezinvoltura valsau sprinten, spre spaima de moarte a plătitorului de impozite, făcut una cu fotoliul. Regimul Năstase, care măcar la nivel de promovare a imaginii se arătase mai subtil, n-a putut evita catastrofa. De unde rezultă că legiferarea elucubrantă se află bine montată în gena
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
flacăra pasiunii: "Mînca greu, pentru că mă ținea de mînă, propunîndu-mi să fugim în lumea largă". I-a cerut cărțile (Voica și Mătușa Matilda) și "a venit peste două zile și mi-a spus: «Am citit toată noaptea. Nu știi ce spaimă am tras să nu am deziluzii că ai scris niște siropuri»". Vizitele au continuat cîteva zile la rînd, apoi Panait Istrati a trebuit să plece la Brăila, iar H. Y. Stahl să-și pregătească plecarea la Viena. S-au mai
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
cu aceeași naturalețe cu care însăși firea își organizează formele și își orchestrează mesajele. Cum aceste lucrări ca, de altfel, și cele din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe care autoritățile o resimt în fața acțiunilor private și a capitalismului, în general, Victor Florean a recurs la cea mai simplă și mai eficientă soluție pe care o are la îndemînă un om liber (liber atît de prejudecăți, cît
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
cele mai elegante hoteluri, restaurante, baruri, plaje celebre din metropolele cele mai "strălucitoare" ori în decădere. Subtilitatea intertextuală, cu năstrușnice citate din tot felul de statistici, ironia fină la adresa ecologiștilor, a mișcărilor feministe, a viziunilor catastrofice (fie ele născute din spaima găurilor din stratul de ozon, fie din proasta repartiție a bunurilor pe glob sau între păturile sociale). Viziune "de stânga" devenită însă caricaturală , de pildă când e vorba de o mâncare din creste de cocoș ori cu o anumită specialitate
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
înfățișat maselor drept proiecție monumentală. În locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că a schimbat spaima în aroganță și obediența în resentiment. Spectacole de grup Cele mai frecvente forme de acțiuni colective din ultimii ani, de performance în grup, au fost cele represive și cele revendicative. Capetele lor de serie sînt invaziile de mineri și marșurile
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
în curând nu vor mai avea nici o pistă de comunicare. Iar "poporul", autist și el, își face din muzica folclorică o pavăză care, speră ei, îl pune la adăpost față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi aruncă pe consumatorii săi placizi în brațele patriotului Vadim
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
zilnic/ ferestrele să-ți intre cerul senin, proaspăt/ ca aerul de pe valea Buzăului" (Doina). Sau cu o doar părelnică renunțare la nostalgicul imbold: "totul este atît de posibil, atît/ de firesc încît vei uita că în sufletul tău stă ghemuită/ spaima sărăciei de-acasă, baloții de gheață/ gata să cadă din mînia lămpașelor pe care le auzi urlînd" (Hurrah New-York!). Persistînd în miraj, autorul îl ațîță prin însăși dualitatea simțămîntului său, scindat între beția prezentului și regretul trecutului, ipostaze de-o
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
Herald Sq., într-un/ apartament din Olimpic Town, la etajul 34, la Nelu,/ sub cupola de gheață, între ochi asiatici, hispanici și triști/ botoșăneni dansînd bătute din Nord, dus ispitei ca jurnaliștii/ de ocazie în preajma unui eveniment de scandal, ce spaime/ de prunc părăsit în City Hall sau pierdut printre mașinile/ de noroc din New Jersey, speriat prin Harlem, ucis/ prin Brooklyn, circumcis prin The Bronx, înfiat prin Queens/ sau crescut fără griji prin Manhattan, viitor de apaș/ în St. Museum
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
roșii nu să vedea că-i trimite la unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea. Galbenii cei roșii nu să vedea că-i trimetea pentr-ascuns". Orice mișcare sau poruncă turcească provoacă la București incertitudine și spaimă, "au mers la vizirul și cu groază", așteptându-se în orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Târgoviște, vom trece vara și de toamnă la vii vom merge, unde ni se va părea". Deci "de la vlădică până la opincă" tot ce-și dorea românul era "veselirea" - cuvântul apare des în cronică - în "loc cu verdeață", fără griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
în haina filozofiei asupra raportului învinși-învingători, le-a asigurat marea popularitate și numeroasele reeditări). Simbolurile grădinii (concentrarea paradisului pe pământ, spațiu de meditație și salvare din vârtejul infernal al cotidianului, locus amoenus, loc de desfătare), și al drumului (străbătut în spaimă, îngrijorare, teroare, dar în același timp un fir inevitabil, care duce viața înainte), ordonează jocurile de perspective și suprapunerile. Traducătoarea, doamna Viorica Nișcov, care este și o bună cunoscătoare și tălmăcitoare a lui Novalis, face în studiul introductiv o binevenită
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
1", la "OTV", dimineața, la prânz și seara, "Cati manualista" ne face părtașii marii sale drame. În ce mă privește, sunt convins că apa dată la șoricei de către d-na ministru e cât se poate de autentică. Cu alte cuvinte, spaima ce-o mână în luptă e atât de mare, încât nu mă mir că biata femeie își pierde cumpătul atât de frecvent. Efortul pretins e peste puterile unei ființe omenești, oricât de ministeriabilă ar fi ea. Cine-ar rezista loviturilor
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
se naște la intersecția unei ingenue dorințe de posesiune, a unei aspirații edenice către spectacolul pur al lumii, cu vocația irepresibilă și insidioasă a cercetătorului neliniștit și mereu însetat de miracolul camuflat sub aparențele amăgitoare ale obiectelor. Memoria demiurgică și spaima de vid Dacă peisajele italiene, oricît ar fi ele de puternic personalizate și de riguros controlate ca mesaj afectiv, rămîn, totuși, într-o relație clară și asumată cu lumea exterioară, lucrările expuse la Galeria Sabina&Jean Negulescu se înscriu într-
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
celei dintîi. Punctul dinamic devine linie, linia își determină propriile-i morfologii, iar acestea, prin forța unei sintaxe lăuntrice, proliferează în spațiul unei ordini infailibile. în punctul de convergență al acestei vocații întemeietoare, al acestui tardiv reflex demiurgic, cu o spaimă adîncă de gol, se naște pictura lui Boca pe care o găzduiește acum Galeria Sabina&Jean Negulescu. Deși, la o privire fugară, această pictură poate părea consecința exclusivă a unui spirit ludic dus pînă la limită, în fond ea este
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
vorba de uimirea sensului, de uimirea în fața cuvântului viu, care ține de condiția însăși a scriitorului. Așa vede el adevărul lumii, în undire arhetipală (de aici, nevoia construcției, în interpretarea operei de rezistență, unor echilibre metodologice între pragmatică și metafizică): "Spaima de scris... Știu acum de ce mi-e frică să scriu... și amân cu tot felul de tertipuri - (precum acest turneu care începe să se transforme într-o aventură periculoasă). Scriind e ca și cum aș umbla la cuvinte, care dincolo de sensul și
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
lungul anilor la BBC, articole, uneori foarte tăioase, în Agora lui Dorin Tudoran, în Lumea liberă de la New York... ș...ț Cui prodest? Evident nu Guvernului român (care vrea respectabilitate internațională), dar da Securității ceaușisto-fasciste, care vrea să semene confuzie și spaimă". Matei Călinescu nu-și retrage vorbele de atunci - doar le moderează, face suportabilă atmosfera plină de enigme îngrozitoare, plină de scenarii halucinante. Autorul nostru nu lucrează decît cu certitudini și cu un discurs moderat, frustrant poate petru cei care ar
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
în care ai siguranța că ești cel mai bun, inegalabil, incomparabil sau, dimpotrivă, suma nereușitelor tuturor actorilor din lume. Este un interval chinuitor, la care prea puțini dintre noi, spectatorii ne gîndim. Așa cum poate nu ne gîndim la truda și spaimele scriitorului care însoțesc nașterea operei. Mi se pare însă că în cazul acestui spectacol contribuția regizorului este minimă, că textul este lăsat să curgă de la sine, ca la o lectură și că patetismele (structurale) ale actriței Clara Flores nu au
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
secol. Paul se autodefinește în cîmpul de presiuni exercitate de Gertrude (mama), dar și de prietena Miriam, și de ceilalți. Nevoia de independență pe care Gertrude era nevoită să și-o reprime "trece" asupra fiului într-o formă exacerbată, iar spaima lui Miriam de senzualitate îl ajută să înțeleagă că pentru el o asemenea separare între spirit și carne este de neacceptat. În mod similar, Miriam are de reconciliat modelul feminin ascetic-frigid, fixat în schema sacrificiu-victimizare impus de mamă, cu nevoia
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă acesteia aspectul unei "gravidități demonice": "Cu vitalitatea paralizată și dorința ucisă, femeia se de-sexualizează, deși, paradoxal și cinic, cutremurați de fiorul spaimei, am putea spune, parafrazîndu-l pe Sfîntul Ieronim, că cea cu pîntecele în suferință era însărcinată cu propria ei moarte". Într-un sens specific, putem aprecia că însăși analiza erosului, cu atît mai mult cu cît, fixată pe cazuri deviante și
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
inovat tehnica mobilizării totale", "nu mai puțin ferocea colonizare", sinistrele societăți totalitare (exportate), au fost concepute în societățile democratice vest-europene. într-o lume occidentalizată care își abandonează treptat valorile, "trebuie să provocăm neliniști, să surprindem, să facem să se nască spaime, într-un registru de ipoteze și propoziții paradoxale ce îndepărtează de la început virtuțile de tranchilizant ale consensului la un moment dat". După o primă ediție românească publicată în 1993 la Editura Dacia și la mai bine de un deceniu de la
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]