2,531 matches
-
O poezie a ființei în față cu Ființa. Altcineva nu o putea scrie. Nimeni, dintre poeții locului, nu are cultura lui Eugen Dorcescu. O cultură temeinică, cu adevărat europeană. Niciunul nu traduce ca Eugen Dorcescu. Cine mai știe latina, franceza, spaniola, italiana, cine mai citește scriitorii în original și are generozitatea de a-i traduce? Cine mai are știința editorului de text ca Eugen Dorcescu, care a editat până și traducerea Septuagintei, în versiunea lui Bartolomeu Anania? Și cine ar mai
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
rev etc. Față de ruwa "soare" în chaga e și ruw "lup" în țigăneasca, căci vulpe~lup. Dăm, pe scurt, și alte exemple. Vulpea în sinhaleză, Ceylon, e nariya, iar în tamil nări față de nar, nara"astrul zilei" la mongoli. În spaniolă vulpea e zorra, zorro cu etim. nec. dar se compară cu sura în sanscrita, sore-s khoekhoe(Namibia), osoro în limba akum(Nigeria) în toate"soare". Într-o limbă din Filipine anume hiligaynon vulpea se cheamă sora. La evrei vulpea este
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
lui? De fapt, majoritatea problemelor votanților au fost tratate de aleșii lor cu același înalt dispreț. Așa a fost pierdut aiurea, fără știrea națiunii, bazinul petrolier Murzuk din Libia, cu rezerve estimate la două miliarde barili de țiței, CEDAT firmei spaniole REPSOL, în niște condiții secrete/secretizate, de către guvernanții de atunci (7 februarie 1992). De ce secret? Pentru că noi, românii de rând nu trebuie să știm. În 29 dec.1995 a fost adoptată Legea Petrolului nr. 134/1995, care precizează la art.
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
cu artiștii români din Madrid? Știu că unul dintre ei este Tudor Șerbănescu, a cărui artă vă atrage în mod special. Ce ne puteți spune despre dânsul și arta sa? António CALDERÓN DE JESÚS: Există o sintonie (armonie în l. spaniolă, n.a.) între mine și artiștii români din Diaspora, în mod concret cei stabiliți în Spania. Dovada acestei sintonii este chiar faptul că unii dintre ei, care locuiesc la Madrid, fac parte din echipa noastră nu doar ca artiști, dar și
INTERVIU CU ANTÓNIO CALDERÓN DE JESÚS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_antnio_caldern_de_jess.html [Corola-blog/BlogPost/349584_a_350913]
-
generației 2000”. Primul volum i-a apărut chiar în acel an, „ Câinele, femeia și ocheada”, apoi a mai publicat „Floarea cu o singură petală„, ”Același cer care nu e” ( Ed. Vinea- 2006). I-au fost traduse poeme în germană, slovenă, spaniolă, a avut mai multe burse în Germanias, a fost invitat la diverse festivaluri internaționale, i s-au acordat premii. „ Boala mea este viața”, „ Nu am probleme cu somnul, ci cu adormitul”, spunea cu umor amar Bănescu, iar în versuri este
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_portrete.html [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob în zilele
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
la televiziune seriale importate din America latină și odată cu ele, a pătruns limba spaniolă în casele israeliene. Atunci mi-am dat seama, urmărind câteva episoade, că înțeleg destul de bine ceea ce aud și mi-am cumpărat cărți pentru a începe să învăț spaniolă așa cum o făcusem cu italiană: fără profesor. După aceea ,am abandonat și serialele și spaniolă...De abea acum vreo 2 ani, m-am înscris și am făcut 2 cursuri la Institutul Cervantes și la o școală particulară de spaniolă,dar
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
israeliene. Atunci mi-am dat seama, urmărind câteva episoade, că înțeleg destul de bine ceea ce aud și mi-am cumpărat cărți pentru a începe să învăț spaniolă așa cum o făcusem cu italiană: fără profesor. După aceea ,am abandonat și serialele și spaniolă...De abea acum vreo 2 ani, m-am înscris și am făcut 2 cursuri la Institutul Cervantes și la o școală particulară de spaniolă,dar mă străduiesc să n-o fac în paralel cu italiană,fiindcă nu vreau să risc
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
învăț spaniolă așa cum o făcusem cu italiană: fără profesor. După aceea ,am abandonat și serialele și spaniolă...De abea acum vreo 2 ani, m-am înscris și am făcut 2 cursuri la Institutul Cervantes și la o școală particulară de spaniolă,dar mă străduiesc să n-o fac în paralel cu italiană,fiindcă nu vreau să risc fabricarea unei " salate de limbi",cuvintele dintr-una amestecându-se cu cele din cealaltă! De fapt, n-am întâlnit dificultăți în studiul italienei și
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
mă străduiesc să n-o fac în paralel cu italiană,fiindcă nu vreau să risc fabricarea unei " salate de limbi",cuvintele dintr-una amestecându-se cu cele din cealaltă! De fapt, n-am întâlnit dificultăți în studiul italienei și al spaniolei,ele fiind limbi surori și având și multe asemănări gramaticale și semantice cu franceză, română și desigur ,cu "mama "lor, Latină, si ,precum am spus mai înainte, faptul că am învățat câțiva ani latină mi-a fost și -mi este
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
Constantin Toni Dârțu, Mariana Cristescu, Emil Istocescu, Teodor Barbu, Dan Brudașcu, Ion Cristofor, Gh.Azap, Sorin Grecu, Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Ioan Benche, Liliana Corobca, Ion Roșioru, Gh.Neagu, Mircea Popa, și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleza și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul revistei „Poesis
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
Al Philippide, B. Fundoianu, Mircea Ciobanu etc. Procesul fiind bidirecțional, reversibil, același model metaforic a fost, ulterior, verificat și validat, în confruntarea lui cu opera altor și altor poeți, aparținând fie literaturii române, fie altor literaturi, îndeosebi celei franceze și spaniole. În cele ce urmează, îi vom ilustra configurația și mecanismul, apelând la poezia sublimă a Psalmilor biblici - a unuia dintre ei, cel cu numărul 79 (80). Iată textul, după Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
s-a păstrat această limbă este chiar și puțin mister...Cu toate că nu sunt multe cuvinte din latina populară, structura limbii române este mai aproape de structura limbii latine clasice! și astfel ea a păstrat mai multe elemente decât celelalte: italiana, franceza, spaniola...Cazurile de declinare care sunt în latina clasică și română nu sunt în franceză, spaniolă și italiană...De ce sunt mai multe, pentru că, spun unii, România a rămas mai izolată față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe cuvinte, ori
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” by http://uzp.org.ro/prin-mircea-eliade-am-ramas-legat-de-romania-toata-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe cuvinte, ori s-au modificat mai puține...Au rămas, aceste cuvinte cu toate că au venit slavii în sec VI, de unde foarte multe cuvinte slave, care, nu sunt nici în franceză, italiană sau spaniolă...Foarte ciudată, l română fiincă are și probleme de pronunție, de fonetică, mai complicată..ț, ș, î...În limba română un străin mai ușor citește decât vorbește... P.C. - Ca om de cultură, surprindeți în România elemente care să ne reliefeze
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” by http://uzp.org.ro/prin-mircea-eliade-am-ramas-legat-de-romania-toata-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
cu o zi înainte. - Mă tem că este chiar soția dvs.! îmi calc până la urmă pe inimă. Căpitanul se holbează la mine. - Annike!!! - Am văzut-o de câteva ori vorbind la stație, zic, se răstea la cineva și vorbea în spaniolă! Francesco Grosetto nu-și poate controla furia și lovește cu pumnul în masă. - Femeia! Între timp, biroul se umple de oameni, ofițeri, polițiști, șefi de echipaj, aproape tot echipajul. Mă retrag, profitând de îmbulzeală. Pe scări mă intersectez cu Thomson
DRUMUL APELOR, 22 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Impact/Scrieri/aurel_contu_1487737616.html [Corola-blog/BlogPost/341232_a_342561]
-
aria columbiană; despre capcanele traducerii automate. I-a dat cineva textul unei alocuțiuni pe care urma să o rostească la o întrunire în străinătate. Tradus automat. Afirmă dna MȘ: de-ar fi fost vorba să-l traduc eu însămi în spaniolă, mi-ar fi luat zece-douăzeci de minute; încercând să ajustez reaua traducere automată, mi-a luat de trei ori timpul necesar. Și amintește spusele lui Umberto Eco în legătură cu nostimada traducerii unui text dintr-o limbă în altele, la rând: se
UN COMENTARIU LA SIMPOZIONUL DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ PE INTERNET de ION LAZU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/Ion_lazu_un_comentariu_la_simpozionul_ion_lazu_1335869403.html [Corola-blog/BlogPost/358569_a_359898]
-
străină, n-ai nici o șansă să lucrezi la CIA” Știm că toți ofițerii CIA din filme vorbesc fluent 4-5 limbi străine, printre care Mandarina, Farsi și alte limbi orientale. În realitate, mare parte dintre angajații CIA vorbesc engleza și eventual spaniola sau o altă limbă de circulație internațională. Angajații de la departamentul de lingvistică sunt adesea profesori de limbi străine, native din acele țări. Au poziții specifice în agenție, treaba lor fiind să traducă din limba lor maternă în limba engleză sau
ZECE MITURI DESPRE CENTRAL INTELLIGENCE AGENCY (CIA) de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zece_mituri_despre_central_intelligence_agency_cia_.html [Corola-blog/BlogPost/357288_a_358617]
-
raportau la acestea, chiar vârsta biologică la care ajungeau era un dar al fidelității și gradului de adorație față de ele. Cel mai adesea, ofrandele erau “barometrul” înțelegerii și păsuirii lor de către divinitate. Racolarea, convertirea din primii ani ai epocii Conquistei spaniole au adăugat o “risipire” și mai mare a “melanjului” credințelor, o “topitorie” a crezământului și vieții spirituale deranjantă și absurdă - dacă o raportăm la fermitatea univocității creștine, exprimată prin trinitatea biblică și încărcată de o substanțiere spirituală care răspunde oricăror
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
strămutare, complet lipsiți de inhibiții, ciripesc orice grai lăsat omului. Iată încă o calitate incontestabilă pe care, de bună seamă, poporul nostru o are: nu suntem un popor taciturn. Parcă ne-am fi născut cu dicționarul în mână! Franceza, italiana, spaniola, portugheza, chiar și latina veche, firește că n-au nicio scuză, fiind romanice. Dar e ceva de mers pe terenul altora până atingi stadiul de profesionist. Și, mai presus de toate, bogăția de cuvinte pe cap de locuitor nu implică
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_poliglo_gabriela_calutiu_sonnenberg_1354605235.html [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
culoare semnifică ceva pe limba ei, iar dacă te iei după persani, cu câteva flori bine alese ai putea comunica o întreagă epistolă din vorbe parfumate! Și dacă te-ai încurcat cu vreo poliglotă, care stăpânește nu doar franceza și spaniola, ci și limbajul delicat al florilor, te trezești că i-ai transmis involuntar o misivă despre caracterul tău frivol și gelozia ta de nestăpânit, când, în fapt, tu nu urmăreai decât să o pui subtil în temă cu simțămintele tale
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea by https://republica.ro/z-as-dori-un-buchet-de-flori-pentru-prietena-mea-z-ce-mi-puteti-spune-despre-ea-despre-ei-cei-terorizati [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
necondiționată. Românii numesc sărbătoarea Nașterii Domnului Crăciun, derivat din latinescul "creațio, onis" adică ziua creării sau a nașterii lui Iisus. Celelalte limbi romanice folosesc termeni derivați din "Natalis Domini", de exemplu: Noel, în franceză; Natale, în italiană și Navidad în spaniolă. Dar în orice limbă ar fi rostit cuvântul Crăciun, va avea același înțeles pentru toți credincioși. Crăciunul înseamnă iubire, sinceritate, altruism. Înseamnă să dăruiești din inimă ceva care să aducă bucurie celui ce primește darul tău. Noaptea de Crăciun mi-
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mireasma_noptii_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
a intrat în multe limbi: engleză, franceză, germană, italiană, cehă, maghiară, etc. (încercând să-l traduc pe Internet, îmi dădea robotul același cuvânt mereu). Dar mie îmi place să-l percep în limba română ca „desperatul”, datorită omonimiei, deși în spaniolă desperat se traduce mai exact prin desesperado, în timp ce „desperado” este o prescurtare. Și asta pentru că știu în ce situație de disperare eram noi în lagăr: oameni ai nimănui, bătuți de soartă, considerați ființe inferioare de „mărimile” timpului... În dicționarul „Larousse
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_lapusneanu_interviu_cu_florenti_anca_lapusneanu_1331174903.html [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
60); în ultimă instanță, ianusbifrontistul erou liric mai declară (coșbucian-topârcenian): «pe furiș în luminiș / salivam la două fete / goale cu bălae plete / când m-au prins m-au dezbrăcat / și-am ajuns acas’ bărbat...» (p. 63); sau „învață să sărute spaniola“ (p. 65), ca «pam flecaru’ / pam flețu» (p. 75, ori se vede și cu «lacrimile raționalizate» (p. 79), și dormind ca un sultan, «cu Luna de mână», până devine «pasăre de noapte» (p. 82), până „se îmbracă în sinceritate“ (p.
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prof_dr_ion_pachia_tatomires_ana_maria_gibu_1367152445.html [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
Știam deja engleza când am plecat în România. În primul an (anul pregătitor) la Pitești s-a stabilit facultatea la care să merg. Astfel că, m-au trimis la Cluj. După ce am învățat limba română, am învățat și franceza și spaniola. Pot spune că sunt talentată la muzică și la limbi străine. Ce v-a impresionat cel mai mult în România? România este o țară frumoasă cu un relief variat. Am fost impresionată de ospitalitatea oamenilor. Îmi place mâncarea românească și
O IORDANIANCĂ CU STUDII ÎN ROMÂNIA ŞI-A DESCHIS UN CABINET STOMATOLOGIC ÎN SUN CITY, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_iordanianca_cu_studii_in_romania_si_a_deschis_un_cabinet_stomatologic_in_sun_city_arizona_.html [Corola-blog/BlogPost/355329_a_356658]
-
limba daneză "roompoeder", termenul în limba suedeza "greddpul-ver", termenul în limba finlandeza "kermajauhe" se referă la produsul definit în anexa nr. 1 la normă, pct. 2 lit. a). ... e) Termenul în limba franceză "lait demi-ecreme concentre sucre", termenul în limba spaniola "leche condensada semidesnatada" și termenul în limba olandeză "gecondenseerde halfvolle melk met suiker" se referă la produsul definit în anexa nr. 1 la normă, pct. 1 lit. f), cu un conținut masic între 4% și 4,5% grăsime și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268763_a_270092]