11,771 matches
-
despărțirii de pe ram, doar mă uit în gol amintindu-mi de-ale tale buze și de nopțile albe...off, cât de frumos ne iubeam. Eu te iubesc și acum, dar se pare că nu ți-e de-ajuns, te-ai speriat și te-nțeleg, ai preferat de mine să fugi. Spune-mi doar că jurămintele fierbinți nu ne-au apus și că din viața ta niciodată nu vrei să mă alungi. Eu îți tot scriu, cu riscul de-a cădea-n
IUBIREA MEA NU ȚI-E DE-AJUNS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/irina_bbota_1455968649.html [Corola-blog/BlogPost/372810_a_374139]
-
năucitor. - Ai auzit de durerea de suflet? Nu vrei să mă ajuți să elimin această stare? - Păi, de când îți vorbesc, tu ai auzit ceva? Plângi, taci și ce aștepți? - Nu știu, nici cât, nici până când! Eram totuși conciliantă, dar mă sperie oglinda. Nu pot schimba acele ceasornicului, nu pot împiedica plânsul, nu pot șterge amintiri. În fața aducerilor aminte mă văd neputincioasă și chiar rea. Chiar dacă sunt pe aceleași trepte cu Zeus, Diana sau Hercule, nu mă simt mai importantă, nu par
SINUCIDERE CU AMINTIRI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407993863.html [Corola-blog/BlogPost/372186_a_373515]
-
presărat cu dificultăți pe care noi nu le vom înțelege, poate nici nu le vom afla. Ca părinți trebuie sa îi fim modele și ghizi, iar, în parte, nu vom putea pentru ca nu vom avea aceeași viată. Acest aspect mă sperie teribil. Dacă am trăi în România, îmi e teamă pentru educația pe care o va primi (depășită în cel mai bun caz) și pentru ce vom face dacă vom avea vreodată nevoie sa mergem la un spital (risc mare de
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
cale, putând apare nechemată, celebra vită încălțată ! Apar Lupii-mbrăcați în oi iar Urșii s-au mascat în Boi, Hiena, în blană de miel, Leul în piele de vițel ! Mai văd și Capre deocheate pozând în zâne nepătate, iar Șoricelul speriat într-un Motan s-a costumat. Iată și Vulpea cea șireată, în Polițist e îmbrăcată. Chiar și un Iepure, la bal, îi luase coama unui Cal. S-au deghizat de multe ori în Asasinii de valori... Păi, nu mai trebuie
ILUSTRATĂ DIN ABSURDISTAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1481532492.html [Corola-blog/BlogPost/377509_a_378838]
-
casa ei, am cumpărat mici atenții și un frumos buchet de flori. Cel mai mult a impresionat-o buchetul de flori pe care i l-am oferit cu stângăcie, bine simulată. Pe un ton grav, care pentru moment m-a speriat, mi-a povestit că fostul ei soț i-a oferit flori doar la cununie! M-am prefăcut că o cred și m-am gândit că, poate, nici nu mințea. Altfel nu se bucura așa de mult în alte două ocazii
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
ce se dăruia vocației sale. Îndemnuri ce ți-au rămas întipărite în suflet mulți ani și care ți-au jalonat drumul vieții, cuvinte care au învins timpul și nu ți s-au șters din gând. Ți-amintești cât erai de speriat în prima zi de școală și cum ea, învățătoarea, a venit lângă tine, ți-a prins degetele în palma sa și te-a asigurat că nu ești singur, că ea este acolo pentru tine? Cum teama se risipea imediat ce buzele
DASCĂLUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Dascalul_cornelia_viju_1330882497.html [Corola-blog/BlogPost/357870_a_359199]
-
timp. Domnul Trifan ce mai face? Dar fiica? - Ce să facă? Tocmai ne-a alungat din casă pe amândouă. - Cum asta doamnă? întrebă nedumerit Ștef. - Vrea să plecăm pe litoral, la mare... - Aaa, de ce nu spune-ți așa? M-ați speriat. Și doriți să veniți la mine? - Păi așa ziceam. Să dăm curs invitației de luna trecută. Ce, ați uitat de ea? - Eu? Cum să uit doamna Trifan? De atunci aștept să vă hotărâți. Când doriți să veniți? mai spuse Ștef
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_farg_5_stan_virgil_1333616580.html [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
ca pui de basarabean dezrădăcinat de locurile de baștină? Boris David: Așa cum l-am simțit pe pielea mea de adolescent, pe pielea mea de tată cu copil adolescent. Acum, la bătrânețe, urmărind ce se petrece în jurul meu, încep să mă sperii de perspectivele acestor relații dintre copii și părinți, dintre copii și bunici, în viitorul apropiat. Primul imbold a fost de a răspunde prin no comment, acest subterfugiu care ascunde ce?! Un slalom care te poate absolvi, sau descalifica, sau, simplu
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
a spectacolului existențial, distrugerea programată a sacrului din constituția funciară a umanității și așa mai departe, reprezintă doar câteva dintre țintele extrem de periculoase, promovate până la cel mai fin detaliu în ziua de azi împotriva Ființei, în genere?!... E-adevărat, diversitatea sperie și acum, în postmodernitate, așa cum variațiunile pe tema schimbării au născut în permanență un important factor destabilizator pentru echilibrul precar al imperiilor de odinioară. Filozofii globalizării se străduiesc asiduu actualmente să compună în mod paradoxal, prin concepte fățiș dizarmonice, o
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
britanici despre care ne-am obisnuit să tot auzim în ultima vreme nu au studiat acest lucru. Să fie oare vorba de încăpățânarea oamenilor de știință de a studia un personaj (și puterile lui) inventat de Biserică doar pentru a speria oamenii credincioși? Se mai zice că răutatea este genetică, ea fiind moștenită de la părinți și bunici. Dacă am presupune adevărata această ipoteză, că genetica este de vină și anume că ceea ce este scris în genele familiei afectează automat toate generațiile
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1412944684.html [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
societății în direct, la modul general (colectiv), fără a neglija posibilitățile stilistice specifice poeziei, așa cum ilustrează cea intitulată „Politician”: „Îl vezi vorbind cu aer fals mulțimii,/ Dar îi citești sudalma printre dinți;/ De i-ai vedea tenebrele inimii,/ Te-ai speria de ți-ai ieși din minți”. În aceeași manieră se exprimă și în alte poezii, spre exemplificare reținând „Angajare la stat”: „Umil și-adus de spate, la ministru-n cabinet,/ Timid se strecurase un tinerel brunet./ Scrisoarea și cu plicul
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
reutatea timpului, așezându-se peste noi, an după an, I nfinitul de dupa viața, fiind doar imaginație, I n mintea mea și poate și-ntr-a voastră J ucându-ne mereu cu cărțile pe masă. K ilometrii nemăsurați, de iubire-i străbatem speriați, L ăsând lumină sufletului să ne lumineze calea, M ulțumind cerului, pentru fiecare o nouă zi, N eștiind, când ne vom opri, când totul se va sfârși, O rbecăind apoi, prin întunericul stelar, P urtând cu noi, amprenta vieții, R
ALFABETUL GÂNDURILOR MELE INCOMPLET de COSTI POP în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1410657348.html [Corola-blog/BlogPost/349969_a_351298]
-
odată cu scurgerea lor Greutatea timpului, așezându-se peste noi, an după an, Infinitul de dupa viața, fiind doar imaginație, În mintea mea și poate și-ntr-a voastră Jucându-ne mereu cu cărțile pe masă. Kilometrii nemăsurați, de iubire-i străbatem speriați, Lăsând lumină sufletului să ne lumineze calea, Mulțumind cerului, pentru fiecare o nouă zi, Neștiind, când ne vom opri, când totul se va sfârși, Orbecăind apoi, prin întunericul stelar, Purtând cu noi, amprenta vieții, Regasind iubiri pierdute, abandonate sau uitate
ALFABETUL GÂNDURILOR MELE INCOMPLET de COSTI POP în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1410657348.html [Corola-blog/BlogPost/349969_a_351298]
-
ele sunt purtate de Eminescu prin lăzi, geamantane, cufere, în peregrinările din țară și străinătate. Fericită întâmplare, căci bibliotecă de la Ipotești a deschis orizonturi de curiozitate precoce. La Cernăuți, ne spune Theodor Ștefanelli, coleg și prieten cu poetul, ca «ne speriase cu puterea lui de asimilare a unor cărți de care noi nici nu le cunoșteam urma. De cele mai multe ori nici nu știa ce lecție are de învățat, eșia nepregătit în fața profesorilor, dar putea să se descurce cu cunoștințele lui...” Teatrul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
vieții voi urma?”. Decartes are, de fapt, trei vise revelatoare - visează prima dată un pepene galben (pe care și-l închipuie că este un “melon” sau un “soare galben”- Luna), apoi visează o mulțime de scântei de foc, care îl sperie și, în final, în stare de somn sau de veghe, mai visează o carte Dicționar pe care nu-l cunoaște, dar care îi revelează câteva axiome dualiste pe care el le consideră “revelații”: “Da-ul și Nu-ul”, “Adevărul” și
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
mărire a primelor de risc și voi face cercetări în direcția asta. Apoi cu un plan bine întocmit îi vom anihila. Bine că făcusem față cu succes acestui atât de perfid atac. Eram pregătit deci! Băiii, moșule, nimic nu mă sperie, iar banul este religia mea, esența vieții și a existenței omului pă pământ așa să știi! Dobitoc, înfumurat și mincinos! Referință Bibliografică: ILUZIA / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie 2015. Drepturi de
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1429286836.html [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
dispus ca mașina să fie pregătită să plece la Călărași și a pornit grăbit spre ferma de vaci. Când a văzut-o pe tânăra sa colaboratoare în ce stare se află, cât era el de trecut prin viață, s-a speriat. Fata avea chipul palid, fără nicio picătură de sânge care să-l mai coloreze și privea în gol, bolborosind continuu vorbe fără noimă. A chemat mașina și s-a urcat cu fata, plecând direct la dispensarul comunal. Medicul dispensarului a
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
o felină Mi-e sufletul nebun și e vrăjit De nurii tăi croiți pe-o violină. Tu-mi vezi privirile și-ți par cuminți; Se zbat în focul viu aprins de tine... Dac-ai pătrunde visele-mi fierbinți, Te-ai speria, ori ai fugi... cu mine. Referință Bibliografică: IUBIRE MUTĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455773427.html [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
-
născut! Apropo! El de ce n-a fost informat, oficial, de sarcină?! Ana a aflat că va fi mamă și nu i-a spus și lui?!... Se bucură singură și nu-i spune că va fi tată?! Se poate să fie speriată de reacția bărbatului în fața iminenței unei saricini, când ei n-au vorbit niciodată despre căsătorie?! Nu! Cu siguranță, n-are nicio temere în privința lui - ar fi sesizat-o atunci când i-a sondat subconștientul, câteva ore mai devreme doar. Dar nici
IV de LIA BEJAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476623323.html [Corola-blog/BlogPost/374120_a_375449]
-
celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le-ncolo, n-am nevoie de cățele, am oprit doar un câine. Speriat de ce-avea să facă, eu i-am zis repezit lui Lisaveta: - Nea Ioane, fie-ț’ milă de iele, nu le omărî, oite, după ce cățeaua tale le înțarcă, îț’ promiț’ ieu că-ț’ cumpărăm noi una, iar pentru elelalte trei
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pe cheile solului. partitura s-a dizolvat. hârtia înnegrită - istorie a mâinilor deschise în gol, îmbrățișând nimicului torsul. alb-negru film se derulează, pe pânza cinematografului aflat de mult în faliment. spectatorii surâd nopții. fiare ale pădurii indiferenței, lasă aplauzele să sperie copilul din inima gândului, remodelat de frică. sărut între două forme. tăiere a moțului liniștii, când fetița cu ochii de ape e cheală. Referință Bibliografică: sărut între două forme / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul
SĂRUT ÎNTRE DOUĂ FORME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Sarut_intre_doua_forme_anne_marie_bejliu_1331045778.html [Corola-blog/BlogPost/348391_a_349720]
-
i s-a făcut rău?” Ca un uragan pătrunse disperat pe ușă. - Elena! Unde ești iubito? În camere nu era nimeni. Ieși din nou în pridvor, nedumerit. Calul îl privea curios din ogradă, neînțelegând ce are stăpânul de este așa speriat și aleargă disperat când în casă, când afara. „Probabil a uitat unde a pus ceva foarte important și îl caută de zor”, gândi animalul. „Băi stăpâne, tare aiurit mai ești! Ce cauți este legat de șaua mea! Ia odată povara
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
-se ce căuta acolo, apoi din câteva salturi fu lângă ea. - Vai de mine, e dimineață! - exclamă Elena buimăcită. Dar ce-i cu mine aici? Te-ai întors de mult, dragule? - Liniștește-te, iubito! - o mângâie Pătru ca să n-o sperie. - Am ațipit, dar nu-mi amintesc cum am ajuns aici... - Ești încă somnoroasă... Bărbatul o cuprinse în brațe și o sărută cu patimă. Amândoi se afundară în fânul a cărui aromă îi copleși... Unul lângă altul, cu fața în sus
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]