1,049 matches
-
demonstrează comuniunea științei cu viața. Prin aceste definiții, personajele își dezvăluie câte o latură a personalității lor. Tot Axă pune punctul pe “i” de fiecare dată, fiindcă totul pornește de la punct: “Axă: Oamenii fug de copilărie, pentru că vor să conducă spițele, să fie ei punctul, pe urmă fug de bătrânețe, de tot ceea ce e boală și neputință. Doresc să savureze fericirea de-o clipă ce le scapă. Pierd esența. În această fugă, acest cerc, uită de moartea care-i așteaptă când
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
actor sau comediant, deși știe că nu e! Există actori care speră că au de vânzare cerul spiritului, după cum există și public derutat care are o viziune întoarsă a scării. Realitatea dovedește că o scară nu se poate așeza cu spițele mici jos și cele mari sus, pentru că se răstoarnă! În cazul actorului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București și directorului acestuia, Vasile Muraru, scara stă în logica sănătății minții, cu baza mare jos și cea îngustă sus, acolo unde
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
sus, pentru că se răstoarnă! În cazul actorului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București și directorului acestuia, Vasile Muraru, scara stă în logica sănătății minții, cu baza mare jos și cea îngustă sus, acolo unde-i ajuns azi actorul! Dacă spițele de jos au mărime încăpătoare cu lejeritate pentru un urcător și ceva mai înghesuită pentru mai mulți, sus e nivelul posibil apoteotic, unde așteaptă coroana și steaua. De la prima, la ultima spiță (prima e jos, nu sus), urcarea e măsurată
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
sus, acolo unde-i ajuns azi actorul! Dacă spițele de jos au mărime încăpătoare cu lejeritate pentru un urcător și ceva mai înghesuită pentru mai mulți, sus e nivelul posibil apoteotic, unde așteaptă coroana și steaua. De la prima, la ultima spiță (prima e jos, nu sus), urcarea e măsurată în unități începând cu metrul și isprăvind cu centimetrul. La finiș e gloria! Actorul Vasile Muraru a atins-o cu fruntea, nu cu iluzia. A cucerit pe rând până aici, redutele satirei
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
Ta - nelimitată! Pentru că azi, mai mult ca niciodată, Ne cam lipsește lira lui măiastră, Ne trebuie un Domn de limba noastră Și o conducere imaculată. De scrisul lui cu nuanțe colosale Poate dușmanii au să se ferească Și poate toată spița românească S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l are nimeni: Întrece și lumina, și culoarea, Cuvintele-i se înfrățesc cu marea Într-un fior nemaisimțit de semeni. Iar verbul lui frigea ca o văpaie Și cauteriza
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380159_a_381488]
-
de nu trec nici muștele țăranilor și unde fotografiatul este interzis. Dacă tot le-am dat străinilor, mai mult pe degeaba, o mare parte a terenurilor agricole, de ce n-ar fi potrivit un ministru polonez, ungur, israelian, englez sau din spiță regală. Și așa bieții români au ajuns hăitașii asasinilor economici ai Țării. Au ajuns gonacii marilor boieri și moșieri capitaliști, care dorm pe saci de bani și sfidează poporul cu obrăznicie. Prin foc și sabie vor trece toți cei care
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
doar ieri / suntem holtei pe-acea undă neluminată / că țărm de insulă pustie / sau țară de oameni /nici în vis măcar nu se-arată / că suntem cu optimismul distrus / și halit de melancolie / că vom pieri-n acel leat / căci spița nenorocului ne mînă / pe a fortunei roată" (Naufragiu). E limpede că "țara" absconsă a lui Ioan Radu Văcărescu e una reală,pe care o transpune într-o ficțiune menită a se alătura, complementar, altor imagini de patrie, corective.
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
un nor". Oameni pe care nu-i mai știi, drumuri pe care nu le mai cauți, unde "cuvintele se risipesc păpădie stelară, ușoară, transparentă, fără conzistență și totuși prezentă în fiecare ungher al ființei tale acum mai palide." Emacierea de spiță rară: "acei care neagă existența minunilor să nu se apropie de aceste poeme. Vor suferi decepția convingerii sfărîmate. Pentrucă minuni sînt acele bijuterii însăilate pe slove de cari nu trebuie să apropii - ca și de încarnările spiritiste - chibritul rațiunii sau
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
bucuria pură a începuturilor de zi". Din București îi vin în memorie "muscalii", îmbrăcați în lungile lor veșminte albastre de catifea, ce păreau "din alt veac". Meditația sună mai degrabă, ca și în alte rânduri, a suspin sentimental: Ce nostalgică spiță s-a dus cu ei", cu "birjarii mei minunați", care, prin mijlocul lor de locomoție, acum depășit, își pierduseră urma. Dar Pia era mereu atrasă și îndrăgostită de natură, de pacea patriarhală, nutrind o aversiune din ce în ce mai accentuată față de oraș. Se
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
noastre este Andrei Oișteanu. În revista 22, nr. 38, el îi acordă Cătălinei Iancu un interviu despre București și bucureșteni: „Spre deosebire de alte orașe, Bucureștiul nu avea o structură urbană de tip «roată de bicicletă», cu centrul în mijloc și cu spițele ca niște felii de tort, cu cartiere. Bucureștiul este sau, mai exact, a fost policentrat, a avut mai multe centre, o sumedenie de centre. Cel care a modernizat orașul a fost primarul Pache Protopopescu (1888 - 1891). [...] Într- un fel, Pache
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care le revenea pe baza arborelui genealogic. Prin urmare, regula de bază care reglementa accesul la terenurile sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o regulă de acces stabilită prin intermediul nivelului constituțional, iar în al doilea caz este vorba de o regulă de acces stabilită la nivelul alegerii colective, puternic internalizată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de "brâie de lumină" sfârșește printr-o "grădină prejmuită... în care paște un mânz". De pe Muntele Măslinilor, suit cu piscul "în tărie și azur" și aflat "în hotarul marilor mistere", poetul își îndreaptă privirile în jos către nădejdea noastră cu spițele de aur cufundate în noroi. În larga înserare, sufletul se face mic și se închide "în foi, ca o zăloagă". Vântul atârnă de sânul unei femei, țara toată încape la fereastră, steaua se face așa de mică încât poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
controla întreprinderea, ministerul că și acum. Dacă erai în miliție, armata, trebuia că fata să aibă și ea origine sănătoasă, era un sânge albastru transferat în roșu de mârlă, comunistă. Ferească Dumnezeu că fata să aibă la a 7-a spița de rudenie vreun legionar, țărănist, deținut politic, chiabur, ce mai, din clasa burghezo moșiereasca. Am cunoscut un caz, în care el, care era milițian și avea o dragoste în sat, a înaintat actele fetei. S-a descoperit că undeva în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să ne facă să ne crape obrazul de rușine. Dacă limba română a avut, în unele zone ale sale, în ultimele decenii, sclipiri de diamant, cu siguranță că unele din aceste scăpărări au fost produse de pana acestui orfevrier de spiță rară. Știu, omul e imposibil, e greu să stabilești cu el un dialog normal. Nu mai pun la socoteală că imediat după 1990 a jucat un rol nefast în viața politică a țării. Articolele sale din "România Mare" au uluit
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
drumul Nordului (o spune Daniel Sotiaux, delegat al Comunității Franceze din Belgia la București), încearcă să descopere, sub netezimi, reliefurile din le plat pays. Limba și cultura franceză, literatura francofonilor, cărora li se dedică ample dosare, dau ofranda, cum numai spițele vechi o pot face, deopotrivă rădăcinilor din tradiție și finețurilor ținînd de cuvinte, demne de lumea în care s-a scris că le style, c'est l'homme meme. Bunăoară, Les frontieres de la langue, articolul lui Jean-Luc Outers, sau reculegerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
justificată). Îl mai întîlnim totuși, aproape sinonim cu securist, ca adjectiv: "raționamentul este de tip cadrist și (...) ține de o gîndire totalitară, în care de faptele strămoșilor trebuie să răspundă, în solidar, toți descendenții, pînă la a nu știu cîta spiță" (22, 41, 2002) și chiar ca substantiv: "am aflat că liderilor acestui partid le este dor de vechiul cadrist O. C." (Camera Deputaților, ședința din 20.06. 2006, cdep.ro).
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
în codul mandarinului, care nu exclude supunerea la prescripțiile existenței "simple", de tip rural: "Să-ți faci singur patul, să-ți cîștigi pîinea zilnică, să te speli, să nu calci pe bătături pe altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este o canalie sau un neputincios". Sau: " Voi rămîne aici
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
teren în fața dreptului natural. Morala religioasă va scăpăta în fața misionarilor moralei ateiste, iar monarhilor din curțile europene le va fi dat să audă tot mai des înfiorătoarele și insuportabilele insinuări cum că osul lor domnesc, departe de a descinde din spița imaculată a ierarhiilor celeste, e croit din aceeași plămadă efemeră ca cea a muritorilor de rînd. Și astfel, imaculata doctrină creștină prinde să se acopere de pete, în vreme ce temeinicia divină a tronului regesc îndură fisură după fisură. Potrivit lui Paul Hazard
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
despre distrugere." Ruxandra Cesereanu îi face hatârul unui scriitor-coleg din Cluj, care, știind că se va vedea cu Esterhazy, o roagă să afle dacă e adevărat ce se zvonește în Transilvania, și anume, că familia scriitorului maghiar se trage din spița lui Nicolaus Olahus, celebrul umanist care a corespondat cu Erasmus din Rotterdam. "Nu aș vrea să-i produc o decepție acestui domn. Ieri, cînd am vorbit cu Erasmus, acesta a susținut că el nu a făcut nici un schimb de scrisori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
plictisit de ele. Așa apar curele de "sălbăticire". Una dintre ele, O gură de aer, a lui Orwell, dărîmă, cu umor britanic, toate convențiile. Britanice. A doua, deși, în teorie, cel puțin, a fost scrisă pentru copii, e din aceeași spiță, a unui hai să mergem debusolat-ironic, încrezător în cărările fanteziei, și recunoscătoare lumii de dincoace de ușă doar pentru mult-slăvitele ei poncife: Unde fugim de-acasă? Păi să vedem. Pe degete: "cu degetul mare, pămîntul și o parte din soare
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
proaspăt căpătând nuanțe noi. M-am grăbit să ajung la timp la adunarea de la clădirea principală, însă autobuzul se pierduse undeva în lungul șoselei, prin perdeaua de ploaie, așa că a trebuit să merg pe jos, cu umbrela ce-și scutura spițele și pânza în rafalele de apă, turna cu găleata și eu săream peste bălți, și într-un târziu am ajuns la clădire. Adunarea începuse deja, nu știam că veniseră toți, și când am deschis ușa, am dat cu ochii de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se observă două tipuri de reguli de acces: reguli cutumiare, în funcție de apartenența la comunitate și la spița de neam, și reguli cvasijuridice, în funcție de contribuția financiară la bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 419 avea următorul conținut: "Art. 419. Custodele așezat pentru paza câtă să fie vârstnic; el nu va putea fi însuși datornicul, vreun servitor al său sau rudă sau cuscru al său până la a patra spița inclusiv, decît atunci cand creditorul va consimți la aceasta." Articolul 420 Obiectele sechestrate se vor putea strămuta cu încuviințarea executorului judecătoresc din locul unde se află, pe cheltuiala părții interesate.*) --------- *) Art. 420 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
a murit în ambulanță. Din pricina unei eșarfe de la gât a murit, în 1927, la Nișă, și marea balerina americană de origine irlandeză Isadora Duncan, soția poetului rus Serghei Esenin. Balerina conducea o mașină decapotabila, din aceea la care rotile aveau spițe. Flu-turînd în curentul de aer, salul lung s-a prins de spițele rotii și a su-grumat-o, omorând-o la volan pe balerina.
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]
-
1927, la Nișă, și marea balerina americană de origine irlandeză Isadora Duncan, soția poetului rus Serghei Esenin. Balerina conducea o mașină decapotabila, din aceea la care rotile aveau spițe. Flu-turînd în curentul de aer, salul lung s-a prins de spițele rotii și a su-grumat-o, omorând-o la volan pe balerina.
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]