3,200 matches
-
Sunt albina care bate cu aripa ei la poarta narciselor. Copilăria! Care se ascunde seara În brațele mele. Care țipă În somn. Pesemne coroana de spini i se arată În vis, coroana de spini Începe să se vadă... Spin cu spin - să se vadă. Copilăria! Care până la Apocalipsă mai are atât de puțin. Singurătatea mea urcă În Lună. Nici nu mai știu pe unde mi-am lăsat, aseară, gândurile. Să fie ele merele din capul copacului? Însângeratele mere? Nici sufletul nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mere? Nici sufletul nu mai știu pe unde l-am pierdut. Să-l fi uitat la greieri? Să fie el cântecul sturzului, după ce și-a pierdut fiii? Copilăria, neînvinsa copilărie! O flacără cu mâinile goale, În luptă cu Întunericul. Cu spinii. Și cum taie unul câte unul capetele Întunericului, ea mă scoate În fiecare dimineață victorios din hățișurile nopții. Din hățișurile coroanei de spini. Copilăria, neînvinsa copilărie! PRIMA IMAGINE Repet cu Încetinitorul pe ecranul imaginației propria mea Închipuire. Eu sunt Într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și-a pierdut fiii? Copilăria, neînvinsa copilărie! O flacără cu mâinile goale, În luptă cu Întunericul. Cu spinii. Și cum taie unul câte unul capetele Întunericului, ea mă scoate În fiecare dimineață victorios din hățișurile nopții. Din hățișurile coroanei de spini. Copilăria, neînvinsa copilărie! PRIMA IMAGINE Repet cu Încetinitorul pe ecranul imaginației propria mea Închipuire. Eu sunt Într-o copilărie abstractă, care este una mentală, da, parcă aș vrea să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ceaușescu și securității. Dețin indubitabile dovezi ale faptului că el a făcut poliție politică, eu numărându-mă printre cei ce au avut de suferit datorită lui, în cele patru dosare de la Arhivele fostei securității. Curpen, în munți la Pădureni: În spinii de-aici arată-te, Doamne"... PAUL ANGHEL N. 18 aug 1931, sat Recea, comuna Horgesti, județul Bacău m. 19 mai 1995, București. Prozator, dramaturg, publicist, traducător, scenarist, reporter politic, critic de artă. Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ceaușescu și securității. Dețin indubitabile dovezi ale faptului că el a făcut poliție politică, eu numărându-mă printre cei ce au avut de suferit datorită lui, în cele patru dosare de la Arhivele fostei securității. Curpen, în munți la Pădureni: În spinii de-aici arată-te, Doamne"... PAUL ANGHEL N. 18 aug 1931, sat Recea, comuna Horgesti, județul Bacău m. 19 mai 1995, București. Prozator, dramaturg, publicist, traducător, scenarist, reporter politic, critic de artă. Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parcurge un drum de suferințe, dureri, boli, de-a lungul căruia va purta în mod implacabil povara blestemului care cade asupra sa: Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
făcut-o, dacă era pe-aproape umărul lui Theodor Stolojan, însă pe cel al lui Tăriceanuuuuu - pfuah, Doamne!... Așadar: sunet de clopoțel, intră un colindător întârziat care începe să cânte: Pruncu-n somn se mișcă lin... I-a ajuns mânuța-n spin; Din mânuță curge sânge Și pruncuțu-ncepe-a plânge... -Hallo! Îl oprește Haralampy furios. Ce-i asta ? Cine te-a învățat ? -De la Etno Tv știu, nene, răspunde colindătorul speriat de vocea prietenului. -Bravo! Ești de-al nost! Dacă e în iesle
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
plânge... -Hallo! Îl oprește Haralampy furios. Ce-i asta ? Cine te-a învățat ? -De la Etno Tv știu, nene, răspunde colindătorul speriat de vocea prietenului. -Bravo! Ești de-al nost! Dacă e în iesle, normal că dă cu mâna în spini! Ia cinci bani - puțin de la mine, mult de la dom' Vlădescu! Să vii și la Paști, și la 23 august... (4 ian.) l Mihaela Rădulescu, la emisiunea ,Duminica în familie" (Antena 1, 11.06), unei invitate, aviatoare: ,Ești din Piatra Neamț ? E
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
joc rimic-silabic: „Ieși-va-mai dintre stele, / să mai mângâie acele / sfinte pântece de-ulcele, / sfinte cântece de-ulcele / smălțuite, filomele, / mâna mea - cea scris poeme / cu vocale-arzând în steme, / mâna mea ce-a scris cu crini / și-a dat jos coroane, spini, / mâna-mi care-a pus „La Vii“ / lan cu maci de ciocârlii, / când la Tine, în pronaos, / șuieră un tren de haos...!“ (Cu vocale-arzând în steme...). Ritmul devine (in)somnie imnică, flux convertitor între real și vis, „în armoniile gamei
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
greu accesibil, undeva în pădure, lângă calea ferată. La sfaturile localnicilor, au făcut cale întoarsă și au pornit spre poligonul din Giarmata Vii. Au sărit peste garduri, au făcut pasul piticului pentru a se putea strecura pe sub tufele pline de spini, au mers prin noroaie. Într-un final, au ajuns la canalul de scurgere în care calul zăcea, lovit serios la pulpa piciorului. Cu mari eforturi, animalul a fost scos afară și transportat cu un vagon până la șosea. Din cauza multiplelor leziuni
Agenda2004-24-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282531_a_283860]
-
să stea lipit de corp, lucios și fie plat, fie ușor ondulat, franjurat pe urechi, piept, abdomen și labe (unde este scurt și alcătuit din fire subțiri); cele două straturi laolaltă sunt suficient de groase ca să-l protejeze împotriva apei, spinilor, frigului și vântului. Culorile sunt plăcute și distinse; există trei combinații standard: negru sau brun cu marcaje albe sau predominant alb cu marcaje negre sau brune; negru sau brun; negru și alb sau brun cu marcaje maronii, de obicei pe
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI, LUCIAN SAVA Adriana Trandafir: „Timișoara e Elveția tinereților mele“ Drum de stea în teatru, cale de spini în viață, floarea Odeonului știe gustul Raiului și al Iadului „Cea mai mare calitate a mea este că am învățat, în exercițiul ăsta al umilinței care se cheamă actoria, să ofer de fiecare dată ce am mai bun spectatorilor și
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
în două culori, care nu cunoște griul, la mine totul este alb sau negru“. Adriana fir-de-Trandafir: nicicând mai potrivit un om numelui său... Subțire ca lujerul, pătimașă ca trandafirii sângerii, vedeta Teatrului Odeon a avut parte, în cale-i, de spini și pelin. Au rănit-o, au sfâșiat-o, dar sufletul nu i l-au zdrențuit. „Dragostea, viața, politica mi-au făcut sufletul harcea-parcea“, mărturisește cu o sinceritate și-un curaj aproape nefiresc; „am avut trei clipe grele, trei praguri la
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
lui Luca Onul izvoraște un cu totul alt lirism, cantabil, torid-melancolic, plonjînd în idila recondiționata pe urmele lui Esenin. Autorul nu intră în conflict cu natura, ci se simte componentă a ei, își declară, bucuros, tangenta cu regnurile: "În talpă spinii-s încă cruzi,/ și-n palme răni mai am de aur,/ de cînd am fost copil de sturz,/ de cînd am fost copil de graur.// Zdreliți de pieile de nuc/ Genunchii-mi sîngeră și dor,/ De cînd eram copil de
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
a trei generații și conține multă ficțiune, pornind de la o istorie reală: viața unui unchi de-al meu. Este tot un crâmpei de viață romanșă. Mai am pe masa de scris o lucrare de istorie literară La spina ella spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
și conține multă ficțiune, pornind de la o istorie reală: viața unui unchi de-al meu. Este tot un crâmpei de viață romanșă. Mai am pe masa de scris o lucrare de istorie literară La spina ella spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să scrie și în
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
și subiectelor, artiștii au umplut galeriile, spațiile publice și piețele cu o artă sufocată de retorică și de recuzită eclezială. Nu se putea intra în nici o sală de expoziții fără a fi întîmpinat de valuri de sînge și baloți de spini împletiți în coroane, de păduri de cruci și tone de piroane. Inclusiv aceia care, cu doar cîteva zile în urmă, îi pictaseră în atitudini hieratico-marțiale pe demiurgul din Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu: "Posed câteva minute despuiate/ de tandrețe și har/ Pentru a-mi spune sunt Dumnezeu/ posed trecerea către seve când sufletul/ Înfășoară trupul mort într-un cearceaf./ Posed spaima și spinul./ Posed o cameră unde strig viață/ Și viermele mă degustă pașnic./ Și mai am puterea să-ți respir crucea/ Șoptindu-ți Aleluia" (Posed). O "Ars poetica" plasează actul creației în întuneric și singurătate, impusă recluziune în sine, în subteranele conștiinței
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
Z. Ornea Născut în 1908, după studii hurducate, Virgil Carianopol debutează, în 1931, cu o plachetă (Flori de spin) de clară opțiune avangardistă, accentuată, în 1933, printr-o altă plachetă care avea ca titlu chiar numele poetului. Și o ține așa, cu fronda avangardistă pînă în 1936, cînd, prin placheta Scrisori către plante, se îndreaptă decis spre lirica tradiționalistă
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe lînga tihna, în curăția ce o cunoaște spinul? În curăția ce o cunoaște spinul). Că și: Atîta parfum învins poartă haină ta/ Și nu ai limbă decît pentru a suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă la fiecare tînără săgeată
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe lînga tihna, în curăția ce o cunoaște spinul? În curăția ce o cunoaște spinul). Că și: Atîta parfum învins poartă haină ta/ Și nu ai limbă decît pentru a suspina/ Printre grațiile care-ți zăvoresc mîinile/ Prea frumoaso din patria logodita/ Cu alta țintă la fiecare tînără săgeată" (La fiecare tînără săgeată). Că și
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
țări din blocul sovietic, nu a venit la timpul potrivit. În momentul cînd România ăă renăscuta, războiul rece se sfîrșise oficial. Așadar, importanța politică a țarii ca stat comunist ăindependentă, care a servit că intermediar în relațiile est-vest - sau că spin în coasta Uniunii Sovietice - și ca mediator al conflictelor din lumea a treia, a pălit cu totul la sfîrșitul anului 1989". Și, totuși, unele țări din fostul bloc sovietic au cointeresat Vestul, reușind să-și facă restructurarea economică, acum intrînd
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Gheorghe Grigurcu Semnalam, într-o cronică la volumul lui Sergiu Pavel Dan, intitulat Fiul craiului și spinul, opinia acestui critic potrivit căreia Cezar Petrescu este, la ora actuală, un nedreptățit, în baza "condamnării călinesciene", care ar fi sunat "că o sentință fatală": "Spaimă conformista, esențial snoaba, de a nu trădă cumva slăbiciuni desuete față de un scriitor contestat
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]