176 matches
-
bun cunoscător al vieții culturale, literare și politice din Bucovina interbelică, elaborează două remarcabile cărți în domeniu: Mircea Streinul. Viața și opera (1998) și Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (1999). Acuzată în anii comunismului de iraționalism, spiritualism și misticism, mișcarea „Iconar” este examinată acum în ambianța, contextul și ideile epocii, fiind socotită un fenomen cultural care exprimă un anume spațiu cultural. Autorul argumentează că în Bucovina, care din 1775 până în 1918 fusese despărțită de țara-mamă, iconarismul dădea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
fiind interzis). Redactor-responsabil: Alexandru Sahia. Ivită într-un peisaj publicistic agitat, ce oglindea el însuși frământările sociale, ideologice și culturale ale epocii, revista adoptă o atitudine contestatară, denunțând cu înverșunare decadența burgheză a artei. În numele nonconformismului revoluționar, ea combate „falsul spiritualism, intelectualismul camuflat și pseudoermetismul”, iar pe „scriitorul care continuă să mai scrie o literatură artistică” îl declară „pur și simplu nebun”. Aplicând cu strictețe dogmatică preceptele esteticii marxist-leniniste, care vede o antiteză de nedepășit între arta pentru artă și arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
Enunțuri și mesaje 52 Cunoașterea credinței 56 Epistemologia 59 Arheologia 61 Istoria mentalităților 63 Semiologia 66 Tradiția determină scrierea 69 Un bun mediolog este un cîine 74 Lecția a III-a Cinci balauri între noi și tehnică 76 Dualismul 77 Spiritualismul 81 Umanismul 84 Individualismul 90 Modernismul 93 Lecția a IV-a Misterul întrupării 100 Problema teoretică 100 Efectele istorice 106 Revoluție în Revelație 113 Mizele practice 122 Cristologie crucială 129 Lecția a V-a Experimentarea creștină 133 Superioritatea celui slab
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și importanța sa în travaliul de reperare și de remediere a lacunelor pe care care încă le avem în cunoștințele noastre sau în perceperea faptelor culturale în generalitatea lor. În plus, R. Debray va inventaria cinci isme refractare mediologiei (dualismul, spiritualismul, umanismul, individualismul, modernismul), cinci centre doctrinare care, prin raportare și reper, vor contura mai bine terenul mediologic. Astfel, mediologia iese de sub jurisdicția oricărui tip de dualism, din moment ce nu folosește în dezvoltarea sa cuplurile opozitive gîndire/materie, spirit/corp, sensibil/inteligibil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
schimbați cîteva vorbe cu valetul; fiindcă, în ciuda a ceea ce se spune, el știe mai bine decît oricine să-l recunoască pe marele om. Este acela care-și respectă servitorul. Lecția a III-a CINCI BALAURI ÎNTRE NOI ȘI TEHNICĂ Dualism • Spiritualism • Umanism • Individualism • Modernism Deși infinit mai complexă și mai puțin îndrăzneață, explorarea bazelor mediologice ale psihismului colectiv privește cu jind la descoperirea bazelor mediologice ale psihismului individual. Dar aici, nici tu cameră cu pozitroni, nici tu maimuțe-cobai sau microelectrozi la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în colectiv decît în cognitiv. Am sesizat cinci surse de dușmănie, cinci focare de isme refractare, obstacole mediologice majore. Mergînd de la cel mai vechi la cel mai modern sau de la cel mai simplu la cel mai sofisticat, avem: dualismul ontologic, spiritualismul antitehnic, apologetica umanistă, individualismul intelectualilor, esperanto-ul moderniștilor. Iertați enumerarea, care aduce a catehism. Nu vom face exorcizări, dar trebuie să ne ierarhizăm adversarii. DUALISMUL Opoziția primordială, arhaică, Sacru/Profan explică fără îndoială, după cum sugera Durkheim, persistența, influența cuplului Gîndire
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
rețelelor gîndirii" se poate dovedi decisivă. Marxism-leninismul, de exemplu, era lovit de bătrînețe prin evoluția tehnică a mijloacelor media (din anii '50) înainte ca "raporturile sociale trăite" sau imaginarul social al maselor contemporane să vină să-l golească de sens. SPIRITUALISMUL De aproape un secol, discursul oamenilor de cultură cu privire la tehnică pare să oscileze între două mituri contrarii Faust și Prometeu și între două tonalități patetice catastrofă sau mîntuire; Apocalipsă ori parusie. Bau-baul și-a ales domiciliul în Europa, iar zîna
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prin mijloace de informare computerizată. Fantasmagorii ale tehno-ficțiunii în care realismul high-tech al aluziilor ascunde demersul abstractizării "sistemelor tehnice" rupte de raporturile sociale în care se înscriu. Ebrietatea modernistă tip Expoziția Universală este astăzi forma cea mai bine primită a spiritualismului tehnic sau a iluziei atotputernice care generează formarea unui "tehnocosm" insular separat de determinanții săi biologici și istorici. Iluzia tehnicistă o conservă răsturnînd-o. Ea nu admite că istoria medierilor tehnice este o istorie imediat animală, socială, economică și politică. Provocarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe Sofocle nu-i mai interesează pe contemporani..." Palmaresul lecturilor lui, bunăoară cele din 1906, face impresie; Sadoveanu preia din cărțile altora puncte de vedere felurite: despre religie, despre virtute, fericire și speranță; îl țin în loc conceptele de materialism și spiritualism cu opriri la Epicur și Lucrețiu, la Bacon, la d'Holbach, Locke și Condillac, la Descartes și Leibnitz, la Hegel și Kant. Căutătorul de răspunsuri extrage fragmente definitorii (frecvent în franceză; uneori în latină) din Pythagora și Machiavelli, din Tit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
heure d'étude. Rousseau: Les hommes ne sont que des grands enfants. Donec eris felix, multos numerabis amicos; Tempora si fuerint nubila, solus eris. (Ovidiu) Descartes părintele cartesianismului doctrină care pleca dela îndoiala metodică, a avut trei discipoli: Leibnitz, fondatorul spiritualismului german; Spinosa al panteismului, în Olanda; Locke al materialismului în Englitera. Descartes, pornind de la îndoiala metodică, a păcătuit chiar de la bază; în loc să pornească de la observarea faptelor, a pornit de la purele abstracțiuni ale rațiunii pure, dela simple ipoteze pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a naturei cu gândirea, a materiei cu spiritul, a realului cu idealul. Dumnezeu nu e pricina lumei, ci lumea însăși. Hegel a stabilit științificește filosofia naturei a lui Schelling. Toate sistemele filosofice se reduc la patru forme: sensualism sau materialism, spiritualism, scepticism și misticism. Aceasta după V. Cousin eclectism. Eclectismul nu e un sistem ci o expunere critică; un scepticism luminat, mai degrabă. Noua metodă a lui Bacon: a observa cu exactitate, a analisa cu precisie, a generalisa cu rigoare, metodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Superioare la animale, ating culmea la om. La moarte când corpul se discompune, își pierde proprietățile, deci facultățile încetează de a exista. Dar noi numim înțelegerea, totalitatea facultăților intelectuale; conștiința totalitatea celor sufletești; suflet totalitatea tuturor facultăților la un loc. Spiritualismul, dinpotrivă înțelege sufletul ca un principiu independent de materia organizată și care-i supravețuiește. Aceasta mai ușor o putem concepe a priori; științificește e cam greu de a o proba și spiritualicește niciodată n-am probat-o. În școala lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În școala lor filosofică, spiritualiștii s-au servit de idealismul lui Platon, de misticismul lui Sf. Augustin și de al altor părinți ai bisericei, și în sfârșit de ideile înăscute ale lui Descartes. Această ultimă teorie servește de bază științifică spiritualismului. Sunt trei teorii ale ideilor înăscute: teoria cartesiană în Meditațiuni; teoria lui Leibnitz în Noua încercare asupra înțelegerii omenești; și aceia a școalei dela Port-Royal-des-Champs. Cea mai complectă e a lui Leibnitz. După această teorie, ideile există a priori, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mătura de pe arenă pe acești iesuiți ai filosofiei. Propriul unei filosofii sănătoase, după cum spune V. Cousin, părintele eclectismului, e de a nu respinge nicio filosofie și a nu primi nici una. Toate sistemele se reduc la patru forme: sensualismul sau materialismul, spiritualismul, scepticismul, misticismul. Eclectismul nu-i decât o expunere a sistemului, urmată de o critică luminată. Doi oameni, unul în vechime, altul în present, au arătat neantul filosofiei speculative: Pyrrhon și Kant. Pyrrhon din Elis, filosof grec, erijând scepticismul în sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grand élan de recueillement pour établir ensemble les nouvelles méthodes d’édu-cation, qui fassent de nos enfants des âmes en action. Tout petits, dans les écoles maternelles, ils doivent former des Ligues de Bonté; on doit cultiver chez eux le spiritualisme, leur montrer l’horreur de toute action violente qui conduit à la haine, on doit les habituer à l’auto-analyse de leurs faits et gestes, en introduisant l’examen de conscience dans chaque classe, les enfants doivent être appelés à
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și știință. Din aceeași perspectivă integratoare a ființei umane în ideea supremă de divinitate e conceput volumul de interviuri Encuesta detrás de lo visible
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
contemporan și istoric, aveau nevoie, pentru a fi descrise, de un principiu unic, pe care abordarea monografică nu-l putea identifica decât într-o metafizică în care „noțiunile sunt și rămân aceleași la toate popoarele din lume” (p. 87). La „spiritualismul înalt” al noțiunilor va ajunge omenirea numai debarasându-se de „egoismul materialist” al formelor particulare de limbă (p. 92). La această concluzie finală duce înlocuirea realității cu irealitatea. Scraba preconizează că într-un viitor foarte îndepărtat omenirea va trebui să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și cu un idealism spiritualism greu încadrabil, toate aflate sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să restituie cititorilor adevărul și numai adevărul. Se recunoaște în această Istorie critică oricât
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
de efecte ce devin, la rândul lor, cauze pentru noi calitți, negând și apoi fiind negate, ajungându-se astfel la unele opoziții fundamentale, ca aceea dintre natur și om, dintre, dat și construit, dintre dat și artificial, dintre materialism și spiritualism, cu care începe și sfârșește acest important eseu filosofic. De reținut c și în citata lucrare a lui Comarnescu, Kalokagathon, exist un capitol intitulat,Natur și artificialitate, la Ralea Natur și societate, dar fiecare dintre cei doi filosofi abordeaz diferit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Tonoiu, În căutarea unei paradigme a complexității, Editura IRI, București, 1997, p. 11. 833 Există paradigme mai mici, care se identifică cu concepțiile, doctrinele sau sistemele de idei ce se succed sau coexistă, cum ar fi de exemplu materialismul sau spiritualismul, dar există și mari paradigme, care "determină, via teorii și ideologii, o mentalitate, un mindscape, o viziune asupra lumii" (Edgar Morin, La Methode, tome 4: Les Idées, Éditions du Seuil, Paris, 1991, p. 218). De acest fel este ceea ce Morin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
O asemenea doctrină a reprezentat o temă de meditație pentru multe secole în filosofia bizantină, pentru că a fost reluată, în repetate rânduri și din motive diferite, întrebarea asupra putinței minții de a sesiza suprema Realitate. Poate fi recunoscută aici influența spiritualismului platonician care are ca teză esențială afinitatea intelectului cu divinul. Tot aici stă însă și pericolul care a fost resimțit de autorii bizantini de mai târziu: înțelegerea experienței mistice ultime ca pe o gnoză. Diferența între neoplatonism și creștinism se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Hegel], Milano, Feltrinelli Ed., 1980. Tatarkiewicz, Wladyslaw, Historia de seiș ideas [Istoria a șase idei], Madrid, Ed. Tecnos, 1997. Urdanoz, Teófilo, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], IV, Siglo XVIII: Kant, idealismo y espiritualismo [Secolul al XVIII-lea: Kant, idealismul și spiritualismul], Madrid, Ed. Católica, 1975. Valéry, Paul, Introducción a la poética [Introducere în poetica], Buenos Aires, Ed. Argos, 1944. Vianu, Tudor, Postume, București, Editura pentru literatură, 1966. Vianu, Tudor, Los problemas de la metáfora [Problemele metaforei], Buenos Aires, Eudeba, 1967. Vico, Giambattista, Ciencia nueva
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
13 • cod 707027 Țel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Teófilo Urdanoz, Historia de la filosofía, IV (Siglo XVIII: Kant, idealismo y espiritualismo) [Istoria filosofiei, IV (Secolul al XVIII-lea: Kant, idealismul și spiritualismul], Madrid, Ed. Católica, 1975, p. 11. 2 Marcelino Menéndez Pelayo, La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954, p. 71. 3 Anna Alice Cutler, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
timp, metodă. Frecventează un cenaclu libertin. Deși a publicat diferite texte, nu a scris o singură carte care să sintetizeze opera sa. Îl atacă pe Descartes, neținând cont de talentele acestuia în domeniul armelor reale și al metaforei. Descartes reprezenta spiritualismul rațional, iar Gassendi materialismul catolic. În privința fondului nu există prea mari divergențe (credință în Dumnezeu, nemurirea sufletului respectarea religiei și regelui). Conflictul ține de formă, de metodă. Gassendi constată că trupul simte, apoi își construiește cunoașterea, simțurile sunt înșelătoare, certitudinile
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din maeștri pictori olandezi (dar și flamanzi și chiar Salvador Dalí), este metatextual: narația iconică este transmisă elegiac, în interpretări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]