175 matches
-
excentric, redimensionîndu-și urmuzismul prin intermediul ezoterismului tradiționalist al lui René Guénon spre a îmbrățișa, ulterior, credința ortodoxă. Urmuz trebuie privit, prin urmare, și ca o punte iradiantă: între estetism și avangardă, între avangardă și o presupusă tradiție balcanico-folclorică, între avangardă și spiritualismul tinerei generații interbelice, între avangardă și proza modernă a unor T. Arghezi și G. Călinescu, între avangardă și „teatrul absurdului” etc. Semnificative sînt și apropierile pe care Boz le face, în articolele sale, între Urmuz și Tabletele din Țara de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iubirii În stilul cunoscut al romanticilor: „un ce melodios”, „un dar ce nume n-are”, o „dulce uitare”. Acest nu știu ce vine, cum s-a văzut, de la cer. Frumusețea pămînteană are un corespondent În lumea prototipurilor, prin femeie vorbește un Înger: spiritualism medieval trecut prin poezia galantă a secolului al XVIII-lea. În reprezentările iubirii, Alexandrescu trece, fără dificultate, de la suspinul văcărescian la extazul mistic al romanticilor. Filozofia lui este rezumată de versul: „femeia este un Înger, viața-i un suspin”, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai mare a Îndrăgostitului („Stai, ah! stai să te privesc”), a netezi părul Îngerului este o voluptate nesperată, a sfîrși pe sînul fecioresc este un gînd aproape mistic. Alecsandri vorbește, Într-un loc, de caracterul divin al dragostei, În sensul spiritualismului medieval, zicînd că „tot ce-nalță și preface pe om În Dumnezeu” vine de la dragoste. Ninița deschide cu o zîmbire cerurile („mie ceriul li-au deschis”). Este motivul pentru care, În ora ferice, În minutul mit, Îndrăgostitul invocă și obține
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Venera bestială nu putea fi decât Ioana. Smărăndache nu știa nimic despre ea, el dezvoltase cu spiritul lui ingenios o idee venită prin intermediari de la Ioanide însuși, care nici nu pomenise de vreo bête, dar spusese ceva prin care blama spiritualismul. Despre Hagienuș spuse că a fost bătut de copiii săi cu cărămizi caldeene (figurativ, faptul nu era cu totul fals). Smărăndache mai comunică un lucru care puse pe gânduri pe Pomponescu, întrucît acesta știa că anecdotistul nostru, om foarte inteligent
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
făcut propuneri. Religia cea mai veche într-un popor e și cea mai profundă. Noi deocamdată profesăm creștinismul, personal aș înclina pentru cultul lui Zamolxe și o eventuală sanctificare a lui Boerebista și Decebal. Dar motivul esențial pentru care adoptăm spiritualismul este că e dogmatic și n-admite discuția. Ne-am săturat de raționalismul care obligă la eforturi cerebrale inutile. Capitală pentru mine e viața deplină, corporativă. Când mi se dă un ordin, îl execut, fie oricât de absurd, atâta vreme cât centuria
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întrucăt legile dezvoltării lui sunt mai adănci și mai complexe decăt cele ale dezvoltării științei. Filosoful și-a pus problema relației dintre psihologie și metafizică (filosofie). Ca psiholog, el nu a negat metafizica, ci doar pe cea speculativă, materialismul și spiritualismul în speță, argumentănd nu doar ideea autonomiei științei, dar și pe cea a specificului obiectului filosofiei, a identității demersului filosofic. El a optat pentru perspectiva filosofică, umanistă, capabilă să ofere omului un ideal de viață comun, să explice sensul vieții
Ştiinţa şi metafizica în concepţia lui Constantin Rădulescu-Motru. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
a primit în 1977 premiul Nobel; la scară micro și macroscopică obiectele-sisteme deschise negociază cu mediul ambiant, se mențin și se transformă, devenirea lor fiind efectul conjugat al determinismului și autogestiunii, al hazardului și necesității (Jacques Monod, Erich Jantsch); iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
niște câini. Pentru a spori credibilitatea revelațiilor, dogmelor și disciplinei sale, Montanus s-a declarat că ar fi Duhul Sfânt, unul și același cu profetesele sale. Reînnoirea creștină a montaniștilor a dat într-un rigorism practic și într-un fals spiritualism; vedeau în toate răul, pervertirea și păcatul, și se scandalizau de toate: ceea ce aparținea vieții lumii acesteia nu putea să aparțină simultan și creștinului, deoarece creștinismul era pentru ei o renunțare, abnegație, sacrificiu, îndepărtare de orice formă de conviețuire socială
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe de o parte, stînga rousseauistă, apoi proudhonistă, pe de altă parte. El reconciliază pe copiii lui Jean-Jacques cu cei ai lui Louis Bonald. Pe lîngă forțele precapitaliste, ecologismul mai cuprinde și o parte din moștenirile stîngismului de după anii '68. Spiritualismul precapitalist și postmaterialismul, rezultate din prosperitatea anilor '60, au luptat împreună în scopul denunțării "productivismului" devastator. Nu este vorba de orice fel de stîngism, ci de curentul libertaire reformat și contra-cultural care este întruchipat de Beat Generation și de Hippies
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a umbri sau a anula pe Părinții și scriitorii bisericești răsăriteni, Augustin îi completează și-i întărește prin considerații și soluții noi, ieșite din problemele noi cărora a trebuit să le facă față, îndeosebi celor ridicate de maniheism-donatism, pelagianism etc. Spiritualismul augustinian are multe trăsături comune cu spiritualismul lui Origen, al capadocienilor, al Sfântului Ioan Gură de Aur și al Sfântului Chiril al Alexandriei, contemporanul lui Augustin. Opera literară a lui Augustin este cea mai întinsă și variată operă pe care
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și scriitorii bisericești răsăriteni, Augustin îi completează și-i întărește prin considerații și soluții noi, ieșite din problemele noi cărora a trebuit să le facă față, îndeosebi celor ridicate de maniheism-donatism, pelagianism etc. Spiritualismul augustinian are multe trăsături comune cu spiritualismul lui Origen, al capadocienilor, al Sfântului Ioan Gură de Aur și al Sfântului Chiril al Alexandriei, contemporanul lui Augustin. Opera literară a lui Augustin este cea mai întinsă și variată operă pe care a scris-o un autor patristic, cu excepția
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
bucurie sau bună dispoziție. Totuși, aceste lucruri sunt de-ajuns pentru a remarca o aparentă contradicție: cum putea cineva să fie pitagorician și abderitan în același timp? Pentru că Pitagora susține exact contrariul a ceea ce susține Democrit: dualismul, desconsiderarea trupului, idealismul, spiritualismul, ezoterismul, nemurirea sufletului, metempsihoza, metensomatoza, idealul ascetic, renunțarea și alte virtuți care micșorează. Cum ar putea un discipol al filosofului Numărului să se închine gânditorului Atomului? Nu vom ști niciodată, pentru că nu ne-a rămas de la el decât un text
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante (platonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca este pe potriva statutului social al gânditorului: da
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
conflictuală, în timp ce perspectivele destrupării ființei umane în spațiul virtualității sunt contraargumentate în mod multiplu. Capitolul al treilea continuă perspectiva critică, moderat-precaută asupra extremelor teoretice susținute în discursul hipertehnologizării. Sunt criticate în principal pozițiile radicale, neocarteziene, ale transumaniștilor, situate la limita spiritualismului tehnologic, de pe linia postumanului promovat de Katherine Hayles. Astfel, teoriile lui Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil sunt chestionate în ambițiile utopice de transcendere cu orice preț a limitelor umanului, de destrupare și de privilegiere a minții umane artificializate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modelul postuman haylesian, pe de o parte pentru că a inspirat în mare măsură atitudinea din acest capitol, iar pe de altă parte deoarece poate fi contrapus programului radical transumanist, prezentat în cele ce urmează. 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioeticatc "3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica" În discursul ontologiei virtuale, adesea corpul uman este privit ca având statut ontologic secundar în raport cu mintea umană. Această perspectivă cyborgică sau avatarică a privilegierii conștiinței ca esență
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în mare măsură atitudinea din acest capitol, iar pe de altă parte deoarece poate fi contrapus programului radical transumanist, prezentat în cele ce urmează. 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioeticatc "3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica" În discursul ontologiei virtuale, adesea corpul uman este privit ca având statut ontologic secundar în raport cu mintea umană. Această perspectivă cyborgică sau avatarică a privilegierii conștiinței ca esență a ființei umane continuă distincția corp-minte sau materie-spirit teoretizată începând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
regăsește o mare doză de misticism pseudoștiințific, în credința oamenilor de știință afiliați ideilor transumaniste se observă o izbitoare viziune spirituală, o proorocire a transcendenței și a dăinuirii spiritului uman prin intermediul avansării bioștiințelor și tehnologiilor. Criticând astfel de poziții ale spiritualismului tehnologic, respingem în primul rând ideea separării minții de corpul uman, idee susținută atât în scopul privilegierii raționalității asupra simțurilor și a dorințelor corporale, începând cu cartezianismul, cât și în scopul teoretizării posibilității de transmigrare a minții umane într-un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaterialitatea și perfecțiunea ideală. Astfel, reînnoirea simbolică a noțiunii de zeiță poate fi alăturată tendințelor, pe de o parte materialiste, pe de altă parte metafizice și cvasiteologice ale iconului cyborgului (vezi în capitolul al treilea discursul transumanist în latura de spiritualism tehnologică, tendințe de eradicare a bipolarităților existențiale și culturale. În fine, ambele modele corporal-identitare sunt postumane, postfeminine și postgender (sfidând opoziția feminism vs masculină, chiar dacă unul instaurează o paradigmă ideologică seculară, păgână și intenționat „blasfemitoare”, iar celălalt o pradigmă ideologică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Hayles 149 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica 158 3.3. Eduardo Kac și corpul transgenic 179 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualității 189 3.5. Char Davies și corpul virtual 196 3.6. Critica corpului virtual la Paul Virilio 203 3
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spirit absolut sau materie absolută) -prima făcînd din simbolul "sufletului" o realitate, cealaltă negînd existența reală a elanului amant nu este decît vanitate, eșec al spiritului subconștient motivat. Absolutul nu există și orice referire la absolut este: speculație metafizică. Nici spiritualismul teologic, nici materialismul științelor vieții nu pot da o soluție validă poblemei etice. Primul eșuează în moralism, celălalt în amoralism. Apariția din ce în ce mai clară deși la modul simbolic a problemei etice formulate de politeismul celei de a doua faze constituie o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ei decît degajarea din ea a înrădăcinării biogenetice. Deliberarea este o introspecție permanentă, trăsătură care constituie distincția esențială dintre om și animal. Fiind o ființă animată, animalul așa cum indică și numele participă la misterul animării. Toate problemele fals puse de spiritualismul teologic și de materialismul științelor despre viață dispar în fața simplității și a evidenței acestei constatări. De unde ar proveni elanul animant al omului dacă acesta nu ar fi prefigurat evolutiv? Misterul animării se manifestă la animalele superioare sub forma instinctivității, spirit
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intim nu poate fi rupt în totalitate. Criticile din interior nu pot să privească decît rectitudinea discursului dezvoltat plecînd de la premise date dinainte sau să propună ici-colo vreun amendament marginal. În pofida regrupărilor posibile, după cîteva caracteristici sumare (idealism, realism, materialism, spiritualism, vitalism, raționalism, senzualism...), sistemele filosofice poartă destul de frecvent semnătura inițiatorului lor, agrementat uneori de cîteva variante: pre-, neo-, post-, criptoș.a. Amenințate mai mult de efectele modei decît de vreo necesitate exterioară care să le permită selecția, tezele filosofice vizînd
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nici nu poate fi vreodată altceva decât sfârșitul unei iluzii". (9b, p. 322) Iar iluziile nu sunt decât forme deturnate de la tradiții, prin manifestările datate temporal (profane), care sunt materializări necontenite ale principiului. Însă termenii de "materie", "materialism" și "spirit", "spiritualism" au pentru autor o valoare simbolică, de puncte de vedere contingente în raport cu "datele tradiționale". Ele țin de "istoria și științele profane", pe când tradițiile sunt conținute de "istoria și științele sacre". Guénon nu numai că incrimina devierile de sensuri și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
eul profund se intercondiționează. Cecilia Cuțescu Storck, artistă prolifică, reprezentativă pentru simbolismul românesc, interesantă în multe privințe și nu în ultimul rând pentru angajamentul ei feminist, îi oferă materia primă ideală pentru incursiuni în toate aspectele și nuanțele simbolismo-decadentismului, cu toate că spiritualismul ei afișat rămâne superficial. Autorul se oprește atent asupra a numeroase tablouri ale artiștilor menționați, unele foarte cunoscute, expuse în muzee sau reproduse, dar și asupra unora de acces dificil, aflate în depozitele muzeelor. Comentariul lui nu este niciodată sec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Chavannes"58. Analizând aceste proiecte, dintre care numai Munca va fi realizat, istoricul de artă sesizează întrebuințarea civică a unui limbaj plastic simbolist, de la nudul feminin senzual, la alegoriile sensibilizate, de la gesticulația hieratică, la spiritul emblemelor, de la lirism, la spiritualism etc. Pictorul de origine română aplică principiile unei picturi murale impregnate simbolist ale maestrului francez. "Utilizarea tentelor pastel, respectând tonalitatea mai mult sau mai puțin gri a pietrei, absența profunzimii, subtituirea liniei modelului, toate aceste principii moștenite de Puvis de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]