405 matches
-
cu pretenție de modernitate, scrise în stil alambicat, ori folosind obscenitatea. Poeziile ei au în ele mugurii luminii, ai vieții vibrând de emoție și de frumos, sunt poezii în care autoarea trăiește într-o osmoză spirituală cu natura înconjurătoare. Adesea, spiritualizarea naturii facută într-o manieră impresionantă, formează un tablou mirific: „La ceas de vecernii se sting trandafirii./ Petalele curg vânturate./ Mă bucur de crezul a noi zămisliri/ Din apele tulburi de multe păcate.// La ceas de vecernii un dangăt dulceag
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471334294.html [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
te iubesc pentru că te iubesc” - scrie Liviu Rebreanu, în „Jar” , iar Mahatma Gandhi afirma că „Iubirea este cea mai mare forță a omenirii și totuși este cea mai modestă pe care ne-am putea-o închipui”. Pe de altă parte, „Spiritualizarea senzualității este numită iubire: aceasta este un mare triumf peste creștinism” afirma Friedrich Nietzsche, în „Amurgul idolilor”. „Iubirea este o primăvară din care trebuie să stârpești multe omizi, ca să poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
se răsfață în tot volumul autoarei. Tema iubirii ocupă o întindere semnificativă în volum. Bogăția și frumusețea sentimentului sunt estompate de ambiguitate dar sunt înălțate prin magia limbajului și forța lui de sugestie. Iubirea este privită pământean, dar eliberată prin spiritualizare. ” Pictează-mi, iubite, pe față, surâsul,/ Nu-i greu să o faci, doar pune culoare,/ Înmoaie penelul în seva și plânsul/ Durerii din mine ce ține cu gheare.” (Portretul iubirii) Sau: Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1489136241.html [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
Ca semn că o bucurase, își mișcă ușurel degetele. Fluturarea lor nu-i aminti cu nimic degetele grosuțe și prielnice pregătirii bunătăților gastronomice, pentru care Marieta era vestită altădată. Nu! Acum, degetele aveau o subțirime imaterială, semn și ele al spiritualizării prin suferință. Mira își scutură capul de tumultul observațiilor și-i întinse Marietei un caiet dictando și un creion uriaș, gros tare și cu o mină ca a celor de tâmplărie. Era încredințată că, indiferent de cât ar fi fost
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448781227.html [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
Poezia, lirica trebuie să pornească din inimă, pentru că „numai cu inima poți vedea bine, lucrurile esențiale rămân ascunse...” (Antoine de SAINT-EXUPÉRY) Constanta operei lui Theodor Răpan este credința în puterea de materializare a cuvintelor, similară, de altfel cu puterea de spiritualizare prin harul și meșteșugul artistului asupra creației. Evanghelia Apocalipsei ‒ Epifanii, chiar din titlul textului-cheie ‒ Apocalipsa Poetului-Mag ‒ trimite implicit spre conținutul de idei, conducând înspre cele două arii semantice, una religioasă, în fapt numai pretextul, cealaltă, laică, fundamentală, un autentic Manifest
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
în ultimele secole cele mai îngrozitoare tragedii, încât ele trebuie să dispară, cedând locul «națiunii culturale». Prin «națiuni culturale» autorii tezelor respective înțeleg religiile occidentale. Ca atare, frontierele trebuie modificate, pentru că ele numai corespund «criteriilor culturale», după care ar urma «spiritualizarea» lor, cum le place unora să spună. Primele victime se cunosc: Jugoslavia și Cehoslovacia"(2). Din păcate, aceste jalnice teze sunt promovate în paginile așa-ziselor manuale de istorie alternativă. De fapt o „Românie suverană și independentă", cum suna și
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
în ultimele secole cele mai îngrozitoare tragedii, încât ele trebuie să dispară, cedând locul «națiunii culturale». Prin «națiuni culturale» autorii tezelor respective înțeleg religiile occidentale. Ca atare, frontierele trebuie modificate, pentru că ele numai corespund «criteriilor culturale», după care ar urma «spiritualizarea» lor, cum le place unora să spună. Primele victime se cunosc: Jugoslavia și Cehoslovacia"(2).Din păcate, aceste jalnice teze sunt promovate în paginile așa-ziselor manuale de istorie alternativă. De fapt o „Românie suverană și independentă", cum suna și
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
și ontologică a omului cu Dumnezeu se încununează cu unirea în chip tainic prin Euharistie, prin Sfânta Liturghie, un „bun prețios deja dat, existent, care trebuie numai reînviat și revalorificat” , evidențiind faptul că este datoria Bisericii să se implice în spiritualizarea societății, având conștiința că „un viitor fără Biserică este un viitor fără viitor” . Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre Spiritualitatea Euharistica... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_euharistica_.html [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
tot parcursul deceniului șase - statutul de suport meditativ. Amintind de perioada peisajelor create la Mangalia, așadar tipic pentru mijlocul anilor "40, în care câmpul din prim-plan se echilibrează în contradicție valorică cu albastrul cerului, acest fundal devine locul predispus spiritualizării. Devine element de statornicie, punct din care Țuculescu reușește să pornească spre chestionarea înțelesurilor metafizice. Arta primitivă, corelată cu ramificările ei în arta populară românească - alt element de statornicie și continuitate - primește aici o însemnătate aparte. "Legendă" ne îndreptățește să
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
forțelor cosmice", că el este "o parte (componentă) a energiei cosmice, o parte a stihiilor, o parte a Rațiunii Cosmice, o parte a conștiinței materiei superioare". II Seria "Stindardele Orientului" Nicolai Constantinovici Roerich Principala sarcină a evoluției constă în înnobilarea (spiritualizarea) materiei prin rafinarea energeticii ei. Materia e rafinată de spirit, care este o energetică fină, de o înaltă vibrație. Materia este spirit cristalizat, spiritul este materie sublimată. În Univers, el ocupă o poziție dominantă și apare în calitate de temelie a creației
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
în Exeter, Maine. Împreună cu a treia viziune, unde doamna White a văzut un nou pământ, aceste viziuni ”au dat înțelesul experienței din 22 octombrie 1844 și au ajutat dezvoltarea doctrinei Sanctuarului. De asemenea, au jucat au rol important în contracarea spiritualizării vederii unor mulți Adventiști fanatici prin înfățișarea Tatălui și lui Isus ca Ființe literale și Cerul ca un loc fizic.” De asemenea, aceste viziuni au anulat doctrina ”ușii închise” avută de mulți Adventiști în acel moment, inclusiv de gruparea de la
Ellen White () [Corola-website/Science/317786_a_319115]
-
virtual, tot ceea ce încă nu are formă, sămânța primordială, toate semnele unei dezvoltări ulterioare. Aerul este elementul activ și masculin prin excelență ("Dicționarul de simboluri"), în timp ce pământul și apa sunt considerate pasive și feminine (materializante), aerul fiind un simbol al spiritualizării. El cucerește și populează lumea subtilă, așezată între cer și pământ, lumea expansiunii pe care, după cum spune tradiția chineză, o umple suflul (chi) necesar ființelor vii. Sfântul Martin vede în aer un simbol sensibil al vieții nevăzute, un factor de
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
final coral pe versurile poetului Friedrich Schiller. Această simfonie este actualul imn oficial al Uniunii Europene, având premiera în 1827. Așa cum spunea și Sergiu Celibidache , Beethoven, fiind surd atunci când a scris simfonia, a avut nevoie de o putere mare de spiritualizare pentru a fi sigur de frumusețea simfoniei lui. Simfonia a 9 a în re minor, op. 125 (uneori cunoscută doar ca "Coral"), este ultima simfonie completă de Ludwig van Beethoven (1770-1827). Finalizată în 1824, simfonia este una dintre lucrările cele
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
ce există cu adevărat este Dumnezeu și ideile lui Dumnezeu; că lumea așa cum se prezintă simțurilor este o distorsionare a realității spirituale fundamentale, o distorsionare ce poate fi corectată (atât conceptural cât și în termeni de experiență umană) prin reorientarea (spiritualizarea) gândirii. Wang Yangming, filozof chinez neo-confucianist, oficial, educator, caligraf și general, a susținut că obiectele nu există complet aparte de minte deoarece mintea le dă formă. Nu lumea dă formă minții, dar mintea dă sens lumii, așa că mintea singură este
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
racordat la etalonul uman, iar prin figurație și metaforă a înnobilat permanent conceptul. Încă de la începuturile creației, a crezut în desen că rigoare a artei și studiile succesive n-au urmărit doar glosele pe un motiv esențial, ci a încercat spiritualizarea unei forme ideale prin viziune și tratament plastic. Astfel, morfologicul s-a convertit în sintaxe aplicate și expresive, fiecare nouă lucrare fiind, de fapt, o originală ipoteza asupra viului. Studiile libere de artă au avut avantajul de a nu-i
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
par scrise toate în același stil, compact, incantatoriu. Ele nu mai relatează întîmplări, nu mai întreprind demonstrații, se mărginesc la a prezenta peisaje fantastice, figuri de basm misterioase, gesturi fără sens în lumea curentă. Poetul din Bucești era obsedat de spiritualizare și de elogiul artisocratismul. Oficiul poetic devenise pentru Petică apologia estetismului, a unei perioade medievale de fantezie. Ceea ce propuneau contemporanii săi Rainer Maria Rilke, Ștefan George și prerafaeliții englezi a fost refăcut de către Petică - pe teren românesc și pe cont
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
a istoriei este cunoscut, în prezent, ca revizionism. Referindu-se la revizionism, Nicolae Titulescu spunea: "“Revizuirea nu este o soluție; ea consistă în a transporta răul pe care îl reprezintă o graniță din o parte în alta. Adevărata soluție e spiritualizarea constantă și progresivă a granițelor prin scăderea barierelor vamale și ușurarea traficului de oameni”". <br>
Revizionism () [Corola-website/Science/306449_a_307778]
-
de masca fericirii, ce din moartea ei se naște, și o clipă ține poate 77. Satisfacerea plăcerii carnale a trupului în mod egoist, provoacă întristare sufletului, după cum disciplinarea trupului ajută mult creșterii spirituale. Aceasta nu înseamnă eliminarea bucuriei trupului, ci spiritualizarea și înduhovnicirea ei78, filtrarea din sufletul nostru a cât mai mult din ceea ce este pământesc, pentru a putea crește duhovnicește și a ne uni cu cerescul. Pătimașul se vrea oarecum prieten cu sine, dar de fapt este dușmanul său cel
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sine și deschidere spre celălalt. În această comuniune, fiecare dintre ele își îmbogățește și își împlinește întreaga ființă, în toate laturile ei și în toate aspirațiile ei; iubirea, este înflăcărată de har și țintește să dobândească Împărăția, și sporind în spiritualizare, îl înalță pe om la infinitul dumnezeiesc. Cu totul dimpotrivă, desfrânarea vădește o iubire egoistă de sine. Ea îl mărginește pe om la sinele egoist și îl închide cu totul față de ceilalți, împiedicând orice formă de comunicare și schimbul de
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
germane din vremea lui Willy Brandt și, după Willy Brandt, de către Kohl. De multe ori - uneori, în context ungar, alteori, iată, acum, în context românesc -, s-a făcut referință la nevoia de a extinde Uniunea Europeană în așa fel încât, prin spiritualizarea granițelor - și sensul e folosit, cred, aici, chiar foarte aplicat -, ceea ce altădată istoria a decis arbitrar, în majoritatea cazurilor, să poată fi desființat. Reunificarea în interiorul marii Uniunii Europene, reunificarea cu marea familie europeană, revenirea la sorgintea europeană a națiunilor dezmoștenite
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
trece, / Ci numai pasul îngerilor. Dă-mi mâinile, te rog, iubitul meu. / Îmi răspunzi: / Mâinile mele sunt înghețate, / Nici o dragoste nu le poate încălzi, / Mâinile mele nu-s înghețate ca mâinile vii...” Este vizibilă afinitatea cu poezia Magdei Isanos: aceeași spiritualizare prin diafanizare a reprezentărilor, aceeași orientare spre fraged, spre pur, aceeași deschidere candidă a sufletului spre elementar, același mod ingenuu al frazării („Ci dă-mi, Doamne, brâul de clopoței/ Ce vestește pădurii trecerea îngerilor tăi,/ Să-l duc în peștera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
românești în perioada interbelică. Susținând impunerea “forței dreptului” în dauna “dreptului forței”, în relațiile internaționale, autor al formulei “indivizibilității păcii” văzută de acesta ca “o stare de spirit”, pronunțându-se pentru respectarea suveranității, egalității în drepturi a tuturor statelor, pentru “spiritualizarea frontierelor”, Titulescu un mare vizionar. Folosindu-și această calitate de a fi în stare să “citească” viitorul, Titulescu a prevestit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cu urmările sale dezastruoase pentru întreaga umanitate. În opoziție cu activitatea sa, momentul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
înființat niciodată din cauza lipsei de voință politică a unor țări semnatare (în special mari puteri), care nu au fost dispuse să investească bani pentru acest lucru. O altă idee care dovedește modernitatea gândirii titulesciene este aceea care se referă la „spiritualizarea frontierelor“. Acest lucru însemna în concepția lui Titulescu înlăturarea barierelor vamale din calea liberei circulații a persoanelor și a fluxurilor economice și realizarea pe această bază a Uniunii Europene propusă de Proiectul Briand lansat la 5 septembrie 1929 de ministrul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
internaționale au devenit, după încheierea celui de-al doilea război mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii, respectarea suveranității și egalității în drepturi a tuturor statelor (regăsite în cadrul ONU), „spiritualizarea” frontierelor (devenită o realitate în cadrul Uniunii Europene ). Apărarea intereselor României și afirmarea acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin celebra formulă „de la național, prin regional, spre universal”70. În pofida activității diplomatice dusă de Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
rugă pierdută/ de orice cuvînt/ se petrece departele/ E-un gînd peste ape/ Sîngele cît e de singur/ pustiul de blînd" (În seara lină). Dar se impune cu putere cealaltă latură, terestră, a acestei producții, manifestîndu-se în chiar cuiburile pietății. Spiritualizarea eului își descoperă un caracter egolatoru, nu e doar proslăvire a Domnului, ci și luciferică tentație de-a se planta în centru, de-a fi el însuși celebrat: Fericirea mea/ e-nceputul ființei -/ ce-am voit ca putere/ mi se
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]