314 matches
-
idei, care sunt fructul relațiilor filosofice. Iubirea fizică, deși importantă, era numai preludiul adevăratei și crucialei iubiri față de frumos. Iubirea se detașează apoi de persoană iubita, devenind iubirea față de ideea de frumos. Idealul stă la baza iubirii platonice, chintesența iubirii spiritualizate. În lucrarea să-Republica, Platon a schițat un stat ideal, în care filosofii ar trebui să conducă , că apărătorii virturii, războinicii să apere statul, meșteșugarii și agricultorii să-i întrețină pe toți. Apartenența la clasa nu se decide prin naștere, ci
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pentru că amândouă comunică, în exterior, sentimentele proprii, felul în care artistul își imaginează viața și lumea.” Eulogio Rodriguez Millares “Există în liniile picturilor lui Florin Preda și alte dimensiuni în afara de acelea ale fantasticului și suprarealismului. Mai există o dimensiune spiritualizată, tradițională și tandră a portretelor și spațiilor matrice care învăluie integral lucrările, și o altă dimensiune, mai complexă și cumva imprevizibilă ca evoluție, cea a «Capriciilor» lui Goya. De fapt, ceea ce trece drept suprarealism în aceste picturi stă numai fidelitatea
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală aproape, ca la Goya. Blândețea poate că îl va salva pe Florin Preda de la ieșirea, prin evoluția capriciilor sale, din dimensiunea spiritualizată, tradițională și tandră, care îi salvează încă naturalețea firii. Astfel, suprapunerea simbolurilor și descompunerea unui simbol într-o succesiune de simboluri fără elemente comune cu simbolul de la care s-a pornit, metamorfoza ca tehnică a procedeelor adică, îl va aduce
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
vieții ce izbucnește din fiecare cuvânt al ei, și adâncimea cu care aparține acelui Ťtotť universal de dincoace și dincolo de lume". Cum s-a observat, meditațiile scriitoarei sunt nu numai de natură estetică. Dar și religios-metafizică. Pia devenise o ființă spiritualizată, o dată mai mult cu pierderea fratelui, prin care ajunge în sferele de ideație cele mai înalte. Era convinsă că "esența sufletului nostru nu poate pieri prin moarte", aceasta fiind interpretată ca o trecere dincolo de viață și care nu ar trebui
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
tenebroasă, mai mângâietoare ca îngerii nopții”. Evident, până la această reconversie culturală, duplicitatea pulsiunilor primitive, ilustrată prin feminitatea sălbatică și sângeroasă a vechilor mituri antice, va trece și printr-un proces de sublimare în creștinism, prin cultul Fecioarei-Mamă, femeia exorcizată și spiritualizată.
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
plăcea literatura și muzica, a fondat Conservatorul din Sankt Petersburg iar tânărul Constantin își petrecea timpul adesea în casa și în salonul mătușii sale din Sankt Petersburg. Constantin era intelectual și liberal, în timp ce Alexandra era conservatoare și mai degrabă înalt spiritualizată. Deși temperamente lor erau diferite, ambii aveau în comun intersul față de muzică și le plăcea să cânte în duet la pian. Constantin era captivat de frumusețea Alexandrei: era înaltă, subțire și atractivă. Curând era nerăbdător să se căsătorească cu ea
Alexandra de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/316523_a_317852]
-
necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): "Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
draperii. Personajele se detașează în relief ușor pe griul și ocrul arhitecturilor și verdele pământului. În ceea ce privește tabloul ctitoricesc, pictorul a respectat tradiția după care voievodul primește învestitura prin mâna lui Dumnezeu, ieșind din norii" Portretele fin cizelate au o expresie spiritualizată și aproape imaterială. Astfel chipurile lui Matei Basarab, Doamnei Elina și «vornicului» Danciu, de o parte, și restul familiei, primele fiind idealizate și fiind opera lui Stroe din Târgoviște în timp ce la celelalte se simte efortul de a realiza asemănarea prin
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
provocarea ambițioasă de a merge din nou la sursă primară a emoției, la instinct și improvizație, la surprinderea necontrafăcută a reacțiilor și mediului. Totul cu speranța că, scăpînd de hemoragia "efectelor speciale", se va ajunge la un mesaj filmic mai spiritualizat, măi firesc. The Legend of 1900 de Giuseppe Tornatore (ecranizare a unui monolog al romancierului Alessandro Baricco) pare a fi fost special concepută pentru această ediție a festivalului de la Toronto care a avut drept emblemă un ochi ce reflectă peliculă
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
a manifestat pregnant și la această ediție. Prin prezența Coreii ca invitată de onoare, cu cei peste 100 de scriitori, și poezia a putut străluci din nou cel puțin prin cărțile traduse dar și prin exponatele din spațiul diafan, elegant, spiritualizat al pavilionului acestei țări încă scindate, dureros marcate de istoria vecinătăților ei și de războiul rece. Posibila antologie a destinului Germaniei cu cel al Coreii (menționată de altfel în comentariile din presă) a diminuat exotismul cultural al unei țări care
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
ce îl va complecta și echilibra această formă plină de agresivitate, forță și vigoare. A creat-o pe Eva, în linii curbe, feminină, provocatoare, i-a pus capacitate mare în iubire, afectivitate care să-l complecteze. A făcut-o mai spiritualizată, mai intuitivă, mai capabilă să-i dea cuplului resurse energetice și spirituale, combustibilul ce face să mențină armonia și echilibrul. Și să formeze coeziunea, întregul acela puternic care face ca opera divină să meargă mai departe în forță și elan
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fără stele, negrele ruine, turnul rece, plânsul în somn al păunilor, corbii), culminând cu năluca tragică a Marelui Răstignit. La fel ca în Serenade demonice, tensiunea ideilor și sentimentelor, sarcasmul precumpănesc. Însă convingerea prezenței unui centru regenerator, icoană a materiei spiritualizate - precum în viziunile esoterice ale lui Dante ori în cele ale rosicrucienilor -, înnobilează suferința omului: „Și când vom fi streini de orice viață, / De stele, de parfum, de flori albastre, / O roză, ca pe-o insulă de gheață, / Va crește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979; Căsuța de miere, Chișinău, 1982; Ninsori și privighetori, Chișinău, 1988; Schimbarea la față, Chișinău, 1990; Kapkanî pameati [Capcanele memoriei], Moscova, 1991; Miere eretică, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
casetă pe care o avea cu Scott Joplin, și se așezase să o asculte, având în față statuia lui Buddha, al cărui chip calm, auster, grav, cu buzele țuguiate și ochii meditativ plecați (creatura gândea) i se părea mult mai spiritualizat decât chipul chinuit al celui crucificat. Preotul se așezase pe un scaun cu speteaza dreaptă și rămăsese țeapăn, cu pleoapele pe jumătate închise și mâinile relaxate pe genunchi. În timp ce mintea măruntă îi divaga, el respira adânc, conștient de mișcarea aerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ajutată de o echipă, a adunat icoane, păpuși, costume populare, organizând o expoziție aflată anul acesta la a V-a ediție. Expoziția constituie o propunere de a înlocui imitația diverselor sărbători preluate din străinătate cu tradițiile poporului român, mult mai spiritualizate și mai autentice. Însoțind expoziția, grupurile de dansatori coordonați de doamna profesoară Maria Borș și corurile Școlii Normale, aflate sub îndrumarea domnilor profesori Viorel Bârleanu și Gheorghe Honciuc, au creat atmosfera sărbătorească de Sântandrei. Ce am simțit, ce simt acum
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cum se chema, camera...? N.I.: Camera 1 subsol. Intrând în această cameră, am fost profund impresionat. M-am aflat dintr-o dată, pur și simplu, în fața unei fresce bizantine - dar, de data aceasta, vie, în carne și oase, în care chipurile spiritualizate ale locatarilor exprimau povara păcatului originar și, în același timp, neputința de a i se împotrivi. O masă de capete goale, tunse chilug, cu faciesul supt și ochii înfundați în orbite, ale căror priviri stinse evocau agonia muribunzilor fără șansă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zi, din întâmplare, a aflat de la cineva al cărui nivel estetic avea o altitudine recunoscută că Chopin e un mare muzician; atunci a căzut pe gânduri și, cum ar veni, l-a reconsiderat. Văd pe câte unii, tot așa, „ființe spiritualizate”, cum ascultă pe Bach (și nu suportă altceva, decât cel mult preclasici sau serialism; eventual aleatorism); cu mâna la cap și încruntați, parcă ar juca șah; parcă Bach n-ar fi scris cea mai senină și odihnitoare muzică; parcă reculegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-n boabe pereții prin somn / Și clatină plânse icoanele verzi / Când zeii-ncolțirii adorm” (Treier cosmic). Sunt prezente și în versurile din Desprinderea fiului (1976) și Trăind într-o rază (1982) jaloanele specifice acestei orientări: mitul jertfei pentru creație, peisajul puternic spiritualizat, fuga din contingentul mărginit în vis. Aceleași preocupări pentru o arheologie recuperatoare a unor arhetipuri o manifestă M. și în romanele sale. Vina este un bildungsroman al transformării unui tânăr țăran, Traian Laru, într-un om hibrid, navetist pe Marele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
triumfătoare de fiecare dată în încercările ei. Aparent antinomice, cele două tipologii vor deveni complementare în operele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În primul rând, pentru cei doi scriitori donna angelicata nu mai este atât de mult spiritualizată, s-a umanizat, păstrează însușiri morale indiscutabil pozitive, este un exemplu, dar devine mult mai terestră decât fusese idealul feminin dantesc. Nu mai reprezintă, „ca la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un miraj din logica ordonanței, din perfecțiunea și puritatea desenului verbal, ajunge la sublimare poetică. Lângă numele poetului s-au pus calificative ca neoclasic ori neo-parnasian, însă, dincolo de convenții, el năzuiește spre un cer al permanențelor, tinzând spre empireul Frumosului spiritualizat; mitologia sa cu tendințe eclectice convergente unifică transtemporal memoria antichității eline, sugestii din secolul al nouăsprezecelea (unele de sorginte germană) și nostalgii verticalizante ale altora. Poet al esențelor ființei, totodată înclinat spre ceremonial și solemnități, un Doinaș drapat în sacerdot
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
preludiu la facsimilul naturalist alexandrin, cromolitografia păgână (împotriva căreia va reacționa Plotin, în secolul al II-lea d. Ch., printr-un soi de întoarcere la un arhaism epurat, reînnodând oarecum contactul cu lumea de dincolo, dar sub o formă intelectualizată, spiritualizată, debarasată de încărcătura magică a originilor). Semnificatul este diminuat, semnificantul îngroșat. Referentul divin, care la început era un sacru sumbru și de temut, capătă încetul cu încetul chip uman. Trecerea de la numen la lumen. Dar, în același timp, din simplă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sufletului artistului, în ajutorul receptării mesajului ceresc, respectiv în îndreptarea eforturilor artistului inspirat spre obținerea scopului propus 214. Toate acestea conturează revelația ca un factor inspirator extraordinar, cu origini divine, ridicând naturalul la o dimensiune superioară, cu mult îmbunătățită și spiritualizată. Studiile asupra acestor fenomene arată însă faptul că, în ciuda confuziilor la care se ajunge, inspirația artistică și revelația divină asupra artistului nu sunt nicidecum unul și același lucru. Din perspectiva acestei comparații, revelația posedă un caracter mult mai larg și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
vestigii care încă se mai păstrază, dezvăluind diferitele sale concepții despre viață și moarte, despre sacru și divinitate 341. Conștientizând existența lumii divine, civilizația egipteană și-a orientat majoritatea manifestărilor artistice spre religie, arta acesteia fiind, prin urmare, una profund spiritualizată. În acest sens, se afirmă o atât de strânsă coeziune între arta și religia Egiptului, încât se consideră că legătura astfel formată a justificat și apariția acelor remarcabile canoane de reprezentare, care, așa cum este și cazul artei bizantine, au asigurat
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a se concilia cu izolaționismul unei mistici individualiste. Vom da
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o perspectivă transcendentă incomparabil mai adâncă și mai luminoasă decât arta profană. Dacă știu că lisus Hristos a trăit în trup, a murit și a înviat în trup, s-a înălțat la cer și șade de-a dreapta Tatălui în trup spiritualizat și îndumnezeit, perspectiva artei mele se deschide din istorie în eternitate, căci cerul creștin e și istorie transfigurată în eternitate. Din ordinea contingență a imperfecțiunii terestre, formele concrete reapar în ordinea veșnică, strălucind de frumusețea nemuritoare. Prin Iisus Hristos s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]