215,592 matches
-
adus aminte de acest "diagnostic", explicat de prietenul meu prin regimul inuman, de exterminare lentă dar constantă, la care am fost supuși cu toții sub comunism, urmărind febrilitatea argumentelor, unele mai bolnave decât altele, prin care guvernanții motivau reducerea paturilor din spitale. Conform directivei năstăsiote suntem o nație de bolnavi închipuiți. Conform realității - o țară de sănătoși închipuiți. Trebuie să fii mare ticălos pentru a-ți motiva neputința administrativă dând vina pe românii care, chipurile, ar prefera să stea în spitale pentru că
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
din spitale. Conform directivei năstăsiote suntem o nație de bolnavi închipuiți. Conform realității - o țară de sănătoși închipuiți. Trebuie să fii mare ticălos pentru a-ți motiva neputința administrativă dând vina pe românii care, chipurile, ar prefera să stea în spitale pentru că e mai ieftin decât acasă! Bine-bine, dar un spital nu e sala de așteptare a gării din Cucuieți. Nu poți intra cu desaga în spinare ca să te tolănești în primul pat. Ca să stai cu lunile în spital, trebuie să
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
închipuiți. Conform realității - o țară de sănătoși închipuiți. Trebuie să fii mare ticălos pentru a-ți motiva neputința administrativă dând vina pe românii care, chipurile, ar prefera să stea în spitale pentru că e mai ieftin decât acasă! Bine-bine, dar un spital nu e sala de așteptare a gării din Cucuieți. Nu poți intra cu desaga în spinare ca să te tolănești în primul pat. Ca să stai cu lunile în spital, trebuie să fii diagnosticat, internat și medicat. Or, aceste lucruri nu le
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
stea în spitale pentru că e mai ieftin decât acasă! Bine-bine, dar un spital nu e sala de așteptare a gării din Cucuieți. Nu poți intra cu desaga în spinare ca să te tolănești în primul pat. Ca să stai cu lunile în spital, trebuie să fii diagnosticat, internat și medicat. Or, aceste lucruri nu le poate face decât personalul medical. Subtextul e limpede: medicii, această bandă de neisprăviți, lucrează mână în mână cu "șobolănimea" care în loc să plătească taxele de întreținere la bloc preferă
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
personalul medical. Subtextul e limpede: medicii, această bandă de neisprăviți, lucrează mână în mână cu "șobolănimea" care în loc să plătească taxele de întreținere la bloc preferă să stea claie peste grămadă, în mirosul de clor și de veceuri desfundate, în "luxoasele" spitale finanțate de către dl. Năstase din propriu-i buzunar. Uitându-te la realitate și uitându-te la regimul Năstase, nu-ți vine să spui decât un singur lucru: "Să vină doctorul!"
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
mai mult pe liderii europeni supărați că România a ales să fie de partea Statelor Unite în conflictul cu Irakul. * N-a trecut anul de cînd partidul de guvernămînt nu voia să audă de retrocedarea imobilelor în care, azi sînt adăpostite spitale. Criza din Sănătate a determinat-o pe dna Daniela Bartoș, ministru de profil, să declare că spitalele aflate în clădiri retrocedabile ar putea fi desființate, asta într-un proiect care prevede scoaterea din sistem a o sută de spitale despre
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
cu Irakul. * N-a trecut anul de cînd partidul de guvernămînt nu voia să audă de retrocedarea imobilelor în care, azi sînt adăpostite spitale. Criza din Sănătate a determinat-o pe dna Daniela Bartoș, ministru de profil, să declare că spitalele aflate în clădiri retrocedabile ar putea fi desființate, asta într-un proiect care prevede scoaterea din sistem a o sută de spitale despre care dna ministru Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
adăpostite spitale. Criza din Sănătate a determinat-o pe dna Daniela Bartoș, ministru de profil, să declare că spitalele aflate în clădiri retrocedabile ar putea fi desființate, asta într-un proiect care prevede scoaterea din sistem a o sută de spitale despre care dna ministru Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar din București, e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
ar putea fi desființate, asta într-un proiect care prevede scoaterea din sistem a o sută de spitale despre care dna ministru Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar din București, e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-ar afla șmecherii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oricum, Sorin Oprescu o atacă pe față și pe Daniela Bartoș spunînd că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Universitar din București, e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-ar afla șmecherii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oricum, Sorin Oprescu o atacă pe față și pe Daniela Bartoș spunînd că spitalele trebuie închise ținînd seamă de realitate, nu după cifre contabile, citat fiind de mai multe ziare centrale. Acest război din PSD e mult mai limpede și mai pe față decît eternizata dispută dintre premierul Năstase și președintele Iliescu. Acesta din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
a semnat și afaceriștii au plecat. Rămasă singură, a recitit contractul și când a văzut cum cei doi au tras-o pe sfoară, i s-a făcut rău. Au sărit vecinele, două doamne în etate, și au dus-o la spital." (Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp, scrisori de la Cella Serghi, Ed. Teleormanul Liber, 2001.) Cei doi afaceriști și-au câștigat - fie și fără să fi urmărit asta - un loc în istoria literaturii române. Așteptăm la redacție date despre identitatea
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
nu ne-a rămas, se pare, străin. Din grupul nostru fac parte medici celebri (unul dintre ei a ajuns vice-președintele Societății Internaționale de Neurochirurgie: e drept că a plecat la timp din țară!), alții sunt șefi de secții și de spitale; proporția profesorilor universitari din diferite domenii rămîne impresionantă (unul dintre ei conduce Societatea Română de Inventică). Curios și reconfortant: nici unul dintre noi nu a făcut, înainte de 1990, carieră politică, nici unul n-a ajuns activist de partid ori ofițer de securitate
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
lor), cantemiriștii au activat etern în eșalonul doi, doar ca profesioniști, dar ca profesioniști de mare calitate; datorită activității lor (și a altora ca ei, mii de necunoscuți din toată țara), România a supraviețuit între 1965 și 1990. În școli, spitale, în institute de cercetare, pe șantiere au existat, metaforic vorbind, mii de "cantemiriști" care - în ciuda indicațiilor absurde pornite de la vîrf și a izolării paranoice în care se afla România - au făcut ca imensul mecanism reprezentat de o economie națională să
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
al unor fantezii de putere și valoare) și paranoic (deci cu fixația 'rețelelor' de influență care există exact în scopul de a-i restrînge lui libertățile), Mihai Goțiu-personajul are un discurs în general convingător, construit cu mare subtilitate; episodul din spital de exemplu, unde individul are impresia că sora care îl supraveghează e nimfomana și face totul pentru a-l 'vampiriza' sexual, este fără cusur. Foarte bune sînt și părțile de 'amintiri' - 'adevărate' sau inventate, pentru că una dintre maniile personajului este
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
În lumea beneficei urări "bată-te norocul!", a celei de încântare "bată-te să te bată"sau justițiară "bătu-l-ar Dumnezeu", a unanimei convingeri că bataia e ruptă din rai, că unde dă mama crește, unde dă tatăl urmează spitalul, semnul de neîndoielnică dragoste la țară este bătaia, de care nevasta aproape că are nevoie, spre a se convinge că este mai departe iubită și ocrotită. Și, ce e drept, s-a bătut pe întinsul patriei, la munte și la
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
astronomiei...), la fel mișcarea sindicală, partidele politice, votul universal. A fost și veacul încheierii filosofiilor speculative "de sistem", al "evoluționismului" și materialismului, al cristalizării genurilor literare, al "boemei" ca loc de comuniune și creație, al teatrelor și concertelor publice, al spitalelor comunitare. Cât despre arta ca factor al reprezentării și competiției naționale, acesta a fost veacul în care aproape nici unul dintre artiști nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau să fie înmormântate, alături de soldați, și multe
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
povestit și ele, amănunțit, accidentul. Ce e mai interesant în această stranie poveste - inițial reprezentanți ai autorităților locale din Tulcea au afirmat că sînt la curent cu acest accident. S-a spus că Sorin Ovidiu Vîntu e în drum spre spital - nu se știa către care. Fabulația a tot crescut pînă cînd "accidentatul" a dat o dezmințire unui post de televiziune. Din acel moment, accidentul a intrat în ceață, în ordine inversă. Reprezentanții oficialităților au dat înapoi pe toată linia, declarînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
și că reporterii din județ au fost trimiși pe urmele celor indicate de sursă. Accident! Vîntu în stare gravă sau chiar în comă! Elicopter al SIE care l-ar fi preluat de la locul accidentului pentru a-l transporta la un spital! Ce ziarist și-ar fi permis să mintă în felul ăsta, fără să știe că a doua zi se va termina cu el? Ziariștii din județ s-au jurat toți că nu sînt la originea știrii. Dar trimiși de urgență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
Adriana Bittel Dacă ești bolnav și trebuie să te internezi într-un spital fără să ai pile speciale, din momentul în care îți schimbi hainele "de stradă" cu pijamaua devii automat o ființă inferioară. Indiferent de vîrstă, ești tutuit cu familiaritate. Ți se impune o atitudine umilă, de milog la bunăvoința unei ierarhii
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
Fibromul și Litiaza. Aceasta din urmă era tînără și frumoasă; cînd și-a revenit din anestezie a cerut oglinda, fardurile și parfumul. (Aș vrea să scriu cîndva un eseu despre cochetăria feminină. Pînă și bătrînele țărănci își cumpăraseră special "pentru spital" cămăși de noapte cu danteluțe și capoate noi, iar cînd se apropia ora de contra-vizită, toate bolnavele "se aranjau" cum puteau). Numai domnișoara Litiaza se bucura de apelativul "fată" (hai, fată, la pansat), restul eram "mamaie". Eu una mă amuzam
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
ăsta e un cuvînt nou, care desemnează rudele tolerate lîngă patul bolnavilor pentru a-i îngriji, admițîndu-se tacit că personalul mediu restructurat nu mai poate face față) sînt pisălogi iar timpul, sever drămuit. Puteam înțelege și că în practica unui spital de urgență sentimentele mai mult încurcă, ce-i în mintea și sufletul bolnavului nu interesează. Dar toate astea nu justifică ignorarea unei componente esențiale: demnitatea individului. O valoare normală care nu apare nici pe tomografii, nici pe analizele de sînge
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
îi apar traduceri din Lirica universală. Sigur, acestea nu sînt "originale", dar în interviu era vorba de tipărituri pur și simplu. În legătură cu Poeziile prefațate de G. Ivașcu în 1962, dna Blaga spune că poetul a semnat contractul pe patul de spital, dar că volumul a apărut abia "aproape doi ani după moartea lui." Poetul a murit în 6 mai 1961 iar Poeziile au fost pe piață, cum se zice, la începutul lui 1962, din cîte îmi aduc aminte. G. Ivașcu afirma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
materiale ale comunismului anilor '80. Discuțiile despre guvernarea Dej erau permise, avînd în vedere că fusese dezavuată chiar de noua conducere de partid, însă nu și cele legate de dărîmarea unor cartiere bucureștene (Demostene Gramatopol fusese medic la acum dispărutul Spital Brîncovenesc), de raționalizarea energiei sau lipsa alimentelor de bază (de care se plîng aproape toți; Maria Roth nu mai poate face pască pentru că i-ar trebui mai multe pachete de brînză și �se dă" doar cîte unul: Dacă faci rost
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
catastrofă patrimonială. E drept că nici la precedentul incendiu de la același năpăstuit muzeu, ministrul de atunci n-a sesizat că ar putea exista vreo legătură între scaunul său și unicatele care au ars din motive nici pînă astăzi aflate. Prin spitale și prin maternități se petrec, periodic, adevărate grozăvii. Nici un ministru al Sănătății nu a demisionat din această cauză, ca semnal pentru opinia publică, dar și ca avertisment pentru cei care tratează cu un criminal dispreț viața pacienților. În mai puțin
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
n-are legătură cu accidentul de automobil. După sentință dispare Tartagă. E dat în urmărire generală, ajunge și pe lista Interpolului, iar ziarele dau ca sigur că a fugit în străinătate. De fapt, Tartagă era în România. Se internase în spital, pentru analize, mai avusese niște afaceri de rezolvat - cînd a terminat s-a dus să se predea, chiar de 1 Mai, făcîndu-le astfel polițiștilor o bucurie de ziua internațională a celor ce muncesc într-un fel sau altul. Ca într-
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]