223 matches
-
există în acest loc . Pe plajă nu era absolut nimeni și a mâncat liniștit pâine cu măsline , friptură picantă și nu a văzut țipenie de om . După amiază a mers pe jos până la vilă , în spatele căreia a descoperit o bisericuță spoită în alb . Pe fereastra fumurie a văzut un sfeșnic fără lumânări , o cruce aurită agățată în perete . Apoi s-a întors pe plajă, lăsându-se în voia solitudinii. Privea cerul, se bucura de căldura nisipului fierbinte și deodată avu sentimentul
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
zile Începuse să se audă zgomot de car dinspre codrul de la Apusul Satului nostru cu Sfinți. Oamenii erau nițeluș tulburați și scoși din ale lor căci, cu destulă vreme În urmă, ziua și noaptea Își Încurcaseră Între ele culorile și spoiseră cerul cu cenușă. Se lăsase și o liniște fioroasă: păsările zburătoare nu mai voiseră să iasă din cuiburi, cele de prin curți se ghemuiseră În fundurile cotețelor; dobitoacele mari se Încăpățânau să stea nemișcate În grajduri ori În țarcuri; porcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de-a gata. Câți copii din țara asta aveau la dispoziție, numai pentru ei, câte un apartament cu trei camere, Înzestrat cu tot confortul care putea fi imaginat pe vremea aia? Păi, toată viața lui de Învățăcel - Întâi licean și spoi student - și-o dusese În camere cu zeci de inși, În paturi cu saltele de paie și În cantine În care i se dădea mai totdeauna un sfert de pâine neagră și un castron de zeamă lungă. Ba, Încă, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ectoraș să poarte echipament de protecție. De la fratele mai luminat la minte al Îngrijitorului de școală Figaro cumpăraseră câteva măști dintr-un plastic subțire, care se spărgea ușor, Înfățișând niște iepurași dințoși și urechiați, cu zâmbete destul de omenești, dar tâmpite, spoite pe față. Peste mască, În dreptul ochilor, Ectoraș trebuia să-și pună niște prăpădiți de ochelari de motociclist, cu sticlele zgâriate, ramele din aluminiu strâmbate În fel și chip și prinși pe după cap cu un elastic lat și Îngălbenit, furat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prietenul lui Eminescu, Humulești, este și el format după același model, antroponimul care constituie, în ultimă instanță, baza de proveniență putînd fi *Humu(l), posibil o poreclă care trimite la apelativul humă, „pămînt argilos folosit în trecut la lipit și spoit casele“ (prezent și în alte toponime: Humăria, Humele, Humeni, Humulețul), etimon pe care marele nostru povestitor îl evocă nostalgic atunci cînd mărturisește, cu un umor blînd, „ia, am fost și eu pe lumea asta un boț de humă însuflețită, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
zborul spre un alt cer. În câteva ore, papagalul african cenușiu avea să schimbe continentul, rasa, cultura, limba, să treacă de la dialectele săltărețe, gâlgâind de vocale amețitoare, la o limbă care și-a pierdut de mult valoarea imitativă, o limbă spoită cu o sintaxă construită acum vreo două mii de ani la Atena, apoi la Roma. Avea să treacă de la hățișurile în care a văzut lumina zilei, de la peisajele natale încă virgine, pline de strigăte de animale, la peisajele umanizate ale bătrânei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
imagine publică și publicitară prin care autorii ilustrează ce înseamnă prostituția unor întreprinzători într ale publicațiilor. "Lingareții" cu pricina, luptând greu, greu cu logica și mai ales cu rânduielile gramaticale fac un fel de literatură de rahat cu care-i spoiesc pe fruntași politici sau administrativi care acceptă să plătească din gros (ori să-i pună pe alții să le suporte) hachițele imagistice. Textele cu pricina, clișee aplicate unor persoane publice înjosesc pe autorii, adulații și publicul cititor. Cine acceptă să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pot strecura echipe mici spre fazele superioare, dar sînt doar insule de performanță; lipsește Continentul, pămîntul solid de sub picioare. Ceea ce pentru occidentali înseamnă obișnuința competiției, pentru estici e doar o formă de civilizare. Mai dă UEFA niște bani, se mai spoiește un vestiar, se mai renovează niște toalete. Liga rămîne tot a lui Camp Nou și Old Trafford, în timp ce Lujniki și Ghencea trec drept destinații stranii, unde e bine să ai pături groase la tine, că e frig. decembrie 2006 Partea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Lisabona, acționarii lui Dinamo au constatat că Eusebio are statuie în fața stadionului Da Luz și au găsit cu cale c-ar fi normal să-l înalțe și ei pe Cornel Dinu în soclu. Numai bine, Marian Iancu abia așteaptă să spoiască opera, neglijînd amănuntul că, atunci cînd Cornel Dinu era căpitanul echipei naționale, pe el încă nu-l ispitea nici măcar profesionala la seral. Așadar, Dinu e bețiv, pătat, sugător de trabuc, Antipa în formol. Iar Răducioiu, care a uitat românește, a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
regent. Neutralizarea opoziției se concretizează în dependența prezenței articolului de prepoziție iar nu de sensul de determinare: prepoziția cu cere articol hotărât: „A plecat cu trenul.”, „Scrie cu stiloul.” Fac excepție substantivele singularia tantum: „A prăjit-o cu unt.”, „A spoit-o cu aur.”, „A învelit-o cu mătase.”, „S-au bătut cu zăpadă.” Celelalte prepoziții care impun cazul acuzativ se construiesc cu substantivele nearticulate: „Ceasul este pe masă.”, „El a plecat în oraș.”, „A scos merele din cutie.”, „Vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și mingi în pereche de jos în sus (un băiat, o minge); apoi în dreptul perechilor se așează un zmeu. Se constată deci (prin formare de perechi, deși unele sunt jucării iar altele copii) că sunt tot atâtea. Se așează spoi jetoanele în coșulețe și se pregătesc figurile geometrice (5 cercuri mari roșii și 5 cercuri mici roșii). Se formează perechi: un cerc mare roșu - un cerc mic roșu. Copiii observă că sunt tot atâtea deși într-o mulțime sunt cercuri
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
județele: Vâlcea, Dolj, Olt, Gorj și Mehedinți, dar și În zona Ardealului cu precădere În județele Sibiu și Alba. Ei se ocupă cu confecționarea cazanelor din cupru pentru făcut țuică și confecționarea căldărilor din tablă pentru făcut săpun. Tot ei spoiesc aceste căldări și cazane cu cositor. Din tablă sau aluminiu confecționează, de asemenea, fărașe, pe care le vând prin piețe sau târguri. Poveste cu spoitori... Cu zeci de ani În urmă rromii spoitori se deplasau cu căruța În partea de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
familii. Se stabileau la marginea satului unde Își instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul adăpost, Învecinat cu cele ale rudelor ce formau acel grup. Bărbații rămâneau la căruțe, iar femeile plecau În sat, unde umblând pe străzi strigau “Spoim căldări! Spoim căldări!” Cazanele aduse de femei erau spoite de bărbați iar apoi erau returnate proprietarilor În schimbul produselor alimentare sau banilor. Pentru a spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își făcea lângă căruță o groapă de cca 70 cm diametru de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
stabileau la marginea satului unde Își instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul adăpost, Învecinat cu cele ale rudelor ce formau acel grup. Bărbații rămâneau la căruțe, iar femeile plecau În sat, unde umblând pe străzi strigau “Spoim căldări! Spoim căldări!” Cazanele aduse de femei erau spoite de bărbați iar apoi erau returnate proprietarilor În schimbul produselor alimentare sau banilor. Pentru a spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își făcea lângă căruță o groapă de cca 70 cm diametru de formă circulară
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul adăpost, Învecinat cu cele ale rudelor ce formau acel grup. Bărbații rămâneau la căruțe, iar femeile plecau În sat, unde umblând pe străzi strigau “Spoim căldări! Spoim căldări!” Cazanele aduse de femei erau spoite de bărbați iar apoi erau returnate proprietarilor În schimbul produselor alimentare sau banilor. Pentru a spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își făcea lângă căruță o groapă de cca 70 cm diametru de formă circulară În care se punea foc de lemne
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
acel grup. Bărbații rămâneau la căruțe, iar femeile plecau În sat, unde umblând pe străzi strigau “Spoim căldări! Spoim căldări!” Cazanele aduse de femei erau spoite de bărbați iar apoi erau returnate proprietarilor În schimbul produselor alimentare sau banilor. Pentru a spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își făcea lângă căruță o groapă de cca 70 cm diametru de formă circulară În care se punea foc de lemne (mangal sau lemn uscat). Pe jarul rezultat se Încingea obiectul ce urma a fi spoit
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
spoi bărbații procedau astfel: fiecare Își făcea lângă căruță o groapă de cca 70 cm diametru de formă circulară În care se punea foc de lemne (mangal sau lemn uscat). Pe jarul rezultat se Încingea obiectul ce urma a fi spoit, după ce În prealabil fusese frecat și curățat bine cu zgură de către femei, pentru a fi observate mai bine eventualele găuri sau fisuri. Sculele și materialele folosite la spoit erau: cleștele cu care se manipula obiectul (silaj) cu vârfurile drepte; cleștele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
circa 1 metru (palos) pe care se făceau reparațiile obiectului; ciocanul, patentul; un petic de blană pentru lustruire; foalele cu care se ațâța focul (cumpej sau mihaj); țipirigul (nisadiri) pentru curățirea impurităților de pe suprafață; oxid de zinc (tuteaua) pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri a mânerelor sau toartelor obiectelor. În lunile octombrie sau noiembrie spoitorii se retrăgeau spre locurile de baștină pentru a ierna, iar odată cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
întoarcem de la Sfînta Marie de la Nicula, ca viermele în măr în atîta roadă, Sadoveanu zicea de Măr-Putred, poiană în vechimea lui, cu mărul putred, putred la noi într-adevăr! B.P. Hasdeu P.A. Călescu, putred cu rodnicie Coldău, luptă cu nălucirile spoite în năluca viteză, ca să te uiți la roți năluca locurilor, ca să te uiți la ochi! calupuri de alb halele de producție, roșii ochiurile în gardul de cărămidă, iarbă tunsă, galben lămîi pe corpul central, fostul complex agricol tip cu distribuțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un amic / fără de preot, fără de cruce și neavând pe el nimic. / Dau caralii de-nțeles, că vom urma și noi curând / că-altceva n-avem de ales. Dar Doamne cine-o fi la rând? / Și-afară nici o închisoare nu și-a spoit un fel de firmă / Și haita cea conducătoare acuratețea și-o afirmă. / Iar țările occidentale își urmează afacerile lor / Nebănuind cam câtă jale rămâne în urma rușilor. / Acum sunt liber, dar mi-apare atât de obsesivă Balta / Cu înfometata ei teroare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cheremul gerului aceluiași loc: ceea ce nu Îngheață, apa adică, e vin tare, bun de exportat chiar la Roma. În același scop, dar Într’o antiteză neecologică, ieșită din comunul locului, romanii concentrau mustul prin fierbere În cazanul epocii, din bronz spoit cu plumb. Rezultatul? Un vin tare, dar născător de saturnism. Și un factor limitativ: de ce erai mai bogat, senator, Împărat, de aceea căpătai mai repede saturnismul, moartea prin plumb adică, față de bietul sclav ori sărac care n’avea acces decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înghițiți și plumbul pe care, inevitabil, Îl acumulează teiul de pe marginea străzii, din benzina arsă de mașinile care s’au perindat pe sub el? Cam așa au degenerat Împărații romani, precum Nero: plumbul din vinul fabricat din must concentrat În cazanul spoit cu plumb... Dar, à propos de ceai, unul cu certe calități sedative: Poate că acei - și nu mă rușinez să-i cataloghez altfel - criminali vor să-și adoarmă astfel remușcările. Dacă le au... Nu mă lasă inima totuși să le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iar unii pun capriciile unor Împărați romani pe seama plumbului din vinul epocii care, cu cât era mai valoros, cu atâta conținea mai mult, căci epoca nu cunoștea alt mod de conservare decât gradul alcoolic mărit prin concentrarea mustului În cazane spoite cu plumb... Și mai e ceva: oxidul de carbon, rezultat la arderea incompletă, ca aceea dintr’un Diesel ambalat. Și care știe mai bine decât oxigenul să se fixeze În hemoglobină. Adică definitiv, rezultând methemoglobina. Și, cu așa concurență, oxigenul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi aruncase sfârleaza În barbă, după ce-l spoise pe obraz, mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba despre arderea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică din starea lor mizerabilă, stau drepte și strălucesc...” <endnote id="(813, pp. 44 și 92)"/>. În casele evreiești, curățenie generală se făcea și săptămânal, Înainte de sabat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]