50,549 matches
-
Dar dacă toate aceste tipuri de imperfecțiune sunt indispensabile, prin chiar imperfecțiunile lor, vieții unei societăți, cum și de ce sunt ele depreciate, rău calificate, condamnate în persoane de opinia ce emană din chiar aceeași societate? Securitatea generală, stabilitatea, prosperitatea se sprijină, totuși, pe ele". Nu rezultă din aceste rânduri că scriitorii care tocmai de această perversă fire omenească se ocupă în prozele lor - iar în poezia deceniului ce începe, și poeții - ar fi de vreo necesitate. Dar nici că nu-și
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
le apără de pe înalte poziții ciocoiste. La urma urmelor, n-are importanță că stilistica d-lui Gușă e atât de dizgrațioasă. Dacă oamenii din partid o acceptă, cu atât mai rău pentru ei. însă dl Gușă a fost lăsat să sprijine singur, cu propriii umeri, poarta unei cetăți ale cărei ziduri au început să cadă. Mai versați într-ale politicii, bătrânii din partid s-au dat strategic deoparte, lăsând câmp larg de evoluție generației al cărei nume colectiv este Gușă (simbolic
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
socialiste". Nebunul de curte clasic "provoacă amuzamentul prin lăcomia absurdă, cleveteala veselă, renghiurile ticăloase, ca și prin diformități fizice sau mintale care-l privează de responsabilități, punîndu-l în poziția proscrisului paradoxal combinată cu completa dependență față de grupul social care-l sprijină în existență" (Marian Popa). Într-un asemenea portret robot să recunoaștem că s-ar putea regăsi mai lesne autori precum Eugen Barbu sau Adrian Păunescu decît Divinul critic! Situat pe o treaptă supremă a condiției intelectuale și a înzestrării literare
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
texte ritmul e sacadat, cu enumerații sau repetiții laitmotivice și fir epic gîfîit (cam ca într-unul din romanele lui Handke, cu aceeași miză, a dereglării psihice dinaintea unei crime). De exemplu: "la zece seara mă aflam în fața barului. Mă sprijineam de o balustradă, ca să nu cad. Mă țineam de o balustradă metalică și aveam frisoane în spate". în altele, timpul e dilatat în fraze încărcate de detalii, cum se întîmplă în Psihologie, unde umple, pe o pagină și ceva, paranteza
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
fixează și definește stilul unui actor. Probabil că dincolo de tot și de toate, acesta este lucrul cel mai important în teatru, asta marchează lumea spectacolului în timp și peste timp. Tipurile acestea de întîlniri (regizor-actor) formează pilonii pe care se sprijină istoria teatrului. De la noi și de aiurea. Ca un sculptor, regizorul modelează, uneori pînă aproape de perfecțiunea incredibilă, apariția actorului pe scenă, ne induce starea receptării unui miracol cu o mie de fețe, care ni se arată mereu altfel oricît l-
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
urmat, cu nimic prevăzut anterior, reprezintă poate o iluzie, provenită din confuzia factorului receptor. Nu e exclusă eventualitatea că Josef K. se află mai departe sub imperiul reveriei și visează doar că a visat. Pe o ambiguitate a privirii se sprijină acțiunea: pe de o parte, cadența întîmplărilor dă la iveală raporturi de înlănțuire încordată, înfățișate însă ca plauzibile, de necontestat, iar pe de altă parte, totul poate fi și o halucinație ce premerge sculatului din pat. O ipoteză ar fi
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
urmat nu e doar repetarea amintirii unor lucruri văzute altcîndva, cu mult timp în urmă, mă întreb dacă nu cumva sînt orb din naștere". Prin aceste stimulări ale ambiguitățăii, în reverie, dar și cu ochii deschiși se verifică intuiția prozatorului, sprijinită pe inițiere și pe instinctul luării în posesie a ceva necunoscut. Înaintează printre stînci cu siguranța somnambulului, versat în sfidarea primejdiei. Ezitînd între percepția nemijlocită, indubitabilă și între bîjbîiala proprie irealității, grefierul e invadat și el de un freamăt și
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
odată cu introducerea la noi a formulei tehnice a proiecției în cinemascop. Pe cât de original, pe atât de inegal - dintr-un punct de vedere ce privește conexiunile situațiilor dramatice și chiar din punct de vedere cinematografic, filmul lui Benoit Jacquot se sprijină pe marea performanță a celor trei protagoniști ce evoluează în rolurile principale, anume soprana Angela Gheorghiu, tenorul Roberto Alagna, basul Ruggero Raimondi. La o vârstă relativ avansată Raimondi etalează și astăzi o exemplară experiență ce reunește practica scenică și cântul
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
noastră îl stăpânește cu iscusită inteligență profesională. Angela Gheorghiu este ceea ce se poate numi o personalitate. Este agreabilă și comunicativă, volubilă, chiar percutantă, este diplomată și perseverentă. Talentul ei muzical - și nu numai acesta, un talent în adevăr puternic - se sprijină pe intuiție, perseverență, pe o bună aplicație în zona dramaturgiei muzicale, precum și, desigur, pe harul unei voci cu care s-a născut și asupra căreia lucrează în continuare drept condiție a igienei profesionale. Cu decenii în urmă, în timpul studiilor de la
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
soldățoi." Printre oamenii care se învârteau la Maiak erau destui neomarxiști și neocomuniști de toate orientările, dar nu ei dădeau tonul. Tendința aceasta murise, rămăsese de domeniul trecutului. Ea apăruse în anii ’50, ca o reacție firească la samavolnicia stalinistă: sprijinindu-se pe tezele clasicilor marxism-leninismului; apelând la ele, oamenii încercau să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
au blocat mult timp acțiunile organelor represive ale statului. Dar legalitatea și caracterul absolut deschis al manifestărilor noastre îi puneau în încurcătură pe cei de la KGB; ar fi dorit să găsească în spatele nostru o organizație ilegală, care să "ne fi sprijinit" și să ne fi condus din umbră. Timpul trecea, organizația nu era depistată și KGB-ul se pierdea în presupuneri. Totuși nu se încumetau să facă arestări, pentru a nu "speria" mitica organizație. Știam deja atunci toate aceste detalii, întrucât
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în spațiul imponderabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
cu rețineri bătrîncioase, tentativele de revizuiri stridente cu... respingerea revizuirilor), intransigența lui Bujor Nedelcovici iese în relief. Prozatorul-disident e cu atît mai creditabil în publicistica și în jurnalul d-sale cu cît se vădește a fi un spirit ce se sprijină mereu pe rațiune, coerent, sistematic, tenace. Nu umorile scriitorului se află la suprafață cum se mai întîmplă (în speță în altă tabără, e suficient să-i menționăm pe un Adrian Păunescu sau pe un Fănuș Neagu), ci ideile clare, argumentele
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
care reflecta o oarecare suprafață. Sau să luăm alte două cuvinte, lad'ia (luntre) și ladon' (palmă). Semnificația astrală a cuvântului în cauză, sensul său ce se deconspiră în lumina crepusculară ar fi cel de: suprafață extinsă în care se sprijină vectorul forței, asemeni unei sulițe ce a lovit într-o platoșă. Astfel, noaptea existenței ne permite să deslușim plăpândele sensuri ale cuvintelor asemănătoare difuzelor vedenii nocturne. S-ar putea susține că limbajul uzual adună umbrele marilor legități ale cuvântului pur
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
și investigațiile plastice în jurul lui Arcimboldo. Aparent, și-a mutat interesul de pe spectacolul lumii, în general, pe cel restrîns al lumii arcimboldești. Privită, însă, în stricta sa logică interioară, vocația lui Ion Gheorghiu dezvăluie o infailibilă continuitate și ea se sprijină pe două coordonate esențiale: o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
afișul care ne anunța că nu mai sînt bilete. M-am bucurat, totuși, de favorul de a obține, de la casieră, un bilet la balcon. Sala plină ochi. Pentru că nu vedeam și pentru că tocmai detaliile mă interesau, am stat în picioare, sprijinită de un stîlp, două ore. N-am regretat nici-o secundă. S-au schimbat multe lucruri. Mi-am întregit imaginea despre spectacol cu o perspectivă nouă. De sus am putut urmări desenul și spațiile delimitate de Holtier, faptul că actorii nu
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
de a dansa" e, într-adevăr, un gest ale cărui curaj și măreție nu sunt, mă tem, moneda cea mai curentă în lumea academică. După ce cartea a fost publicată, Ritschl, unul din foștii lui mentori, unul dintre aceia care îl sprijiniseră pe Nietzsche "fără rezervă", a numit lucrarea o "spirituală pălăvrăgeală la beție" (p. 83). Cu toate acestea, cea mai simptomatică reacție a venit de la Ulrich Wilamowitz-Moellendorf, faimosul filolog clasic. De fapt, Wilamowitz-Moellendorf a funcționat, în acest caz, ca un fel
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
lăcomia ca fiind un motor esențial al evenimentelor de felul celui de la Jedwabne. Cei mai plini de entuziasm în asasinarea evreilor au fost, spune Gross, aceeași care se implicaseră în administrația sovietică între 1939 și 1941 și care, apoi, au sprijinit regimurile comuniste ale Poloniei: oameni de condiție joasă, eventual cu copii de întreținut (deci dependenți de cei care puteau asigura supraviețuirea familiei) și ușor de șantajat. Cu astfel de susținători s-a făcut trecerea spre societățile socialiste, al căror faliment
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
europeană, națiunea, moneda, știința, amorul, alimentația, totul constituie o aventură a cunoașterii de sine. Cine se mai gândește astăzi, de pildă, că datorită tratatelor europene medievale stăm la masă pe scaune, drepți, "fără a înclina capul sau trunchiul", fără a sprijini coatele pe masă (ceea ce numai unii bogătași ori insolenți își puteau îngădui?) Fața de masă, furculița (simpatică ar fi definirea europenilor ca "furciferi"), pe care se sprijină o parte din temeliile vieții de astăzi, s-au impus greu (în 1763
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
la masă pe scaune, drepți, "fără a înclina capul sau trunchiul", fără a sprijini coatele pe masă (ceea ce numai unii bogătași ori insolenți își puteau îngădui?) Fața de masă, furculița (simpatică ar fi definirea europenilor ca "furciferi"), pe care se sprijină o parte din temeliile vieții de astăzi, s-au impus greu (în 1763 englezul Smollett cârcotea că "francezii de cea mai bună familie își moaie degetele și le bălăcesc în farfuria plină de tocană", deși erau considerați arbitri ai eleganței
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
suflu nou, un alt stil, noi ambiții și motivații pe scena Teatrului Țăndărică, unde majoritatea dintre ei și-a găsit un loc deschis creației. Mihaela Tonița Iordache, fostul director al Teatrului, și Călin Mocanu, actualul manager, au stimulat și au sprijinit diferite voci artistice care să se exprime aici, să imprime dinamism și anvergură noilor tendințe ale mișcării de teatru pentru păpuși și marionete. Aici au pus în scenă Silviu Purcărete și Ion Caramitru, de pildă, spectacole cu succes de public
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
cei de acolo practică un umor mai calm și mai detașat, fără subtexte personale. Citez, spre comparație: "...primul pas ce trebuie făcut aspirând la nivelurile cele mai aerisite popularității, este să penetrați o gașcă '80'90. Fiecare revistă literară se sprijină pe o gașcă. în gașcă se bea. Voi încercați prin a aduce de băut. (....) din rețeta cărora (textele debutanților, n.n.) să nu lipsească sub nici o formă cuvintele: intertextualitate, sincretism, Patapievici, sacralitatea elementarului, postmodern, turnul de fildeș, oximoron (....) Ei și acum
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
după venirea la putere a lui Hitler în Germania, cu agitațiile politice care răvășesc și Franța: o nouă ruptură cu suprarealiștii, care luaseră partea lui Troțki în conflictul cu Stalin, susținerea, iarăși, a "lărgirii frontului intelectualilor cu scopul de a sprijini necondiționat afirmativ și fără discuții partidul comunist" (cum sună o notă a lui Tzara din 1934), întrucât "comuniștii germani au nevoie de noi". Paralel, însă, și Tzara și foarte apropiatul său prieten René Crevel emit grave dubii privind formula moscovită
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Pavel Șușară Apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]