111 matches
-
desigur drept "o persoană aflată sub imperiul unei dezordini mentale în care poți rămâne numai dacă iei doze repetate din acest tip de emoție. E tipul de încântare pe care îl capeți la eliberarea bruscă de sub o povară, senzația de sprinteneală și amețeala pe care ți-o dau înălțimile rarefiate. Simți nevoia să o ții tot așa crezând că ceva extraordinar și minunat poate și e pe cale de a se întâmpla." În a doua parte a articolului, intitulată sugestiv Program, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și strănepoții, toată familia este unită, lucrează fiecare la locul lui. Nu le lipsește nimic. Bătrânului Leopold nimeni nu i-ar fi dat vârsta la care a ajuns: era pe picioarele lui, avea pielea întinsă pe obraz, și-a păstrat sprinteneala și umbla drept ca în tinerețe. Și totuși! Totuși! Fără s-o spună nimănui, bătrânul Leopold Homerius nu era defel fericit. Defel! Acesta era marele său secret. Stătea seara pe terasă și privea prin gardul numit și Cea de A
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și strănepoții, toată familia este unită, lucrează fiecare la locul lui. Nu le lipsește nimic. Bătrânului Leopold nimeni nu i-ar fi dat vârsta la care a ajuns: era pe picioarele lui, avea pielea întinsă pe obraz, și-a păstrat sprinteneala și umbla drept ca în tinerețe. Și totuși! Totuși! Fără s-o spună nimănui, bătrânul Leopold Homerius nu era defel fericit. Defel! Acesta era marele său secret. Stătea seara pe terasă și privea prin gardul numit și Cea de A
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de grație și de varietate, în același timp de seriozitate. Fiecare piesă a costumului are altă tăietură, altă formă. Românca nu poartă rochii lungi și largi, ci catrința strânsă în brâu, de o lungime și o lărgime moderată, care exteriorizează sprinteneala ei spirituală și-i permite o mișcare ageră. Urcușul și coborâșul pe cărările dealurilor și ale munților impunea românului un veșmânt strâns pe corp, cu o fluturare nu prea largă, ca să nu se împiedice în el. Nimic în îmbrăcăminte nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emotivitate, nu pasiuni devoratoare, nu are viață interioară, îi lipsesc remușcarea ândelungată, intimitatea gândului și a sentimentului, viața sa e obiectivă, se revarsă în gesturi și acțiuni. Jocul popular est mai degrabă o etalare a costumului și a calităților fizice (sprinteneala băiatului și grația fetei) și mai puțin o exteriorizare a sentimentului. 5.2. Spiritul practic Ancorarea în concret, în realitatea imediată presupune spirit practic, corespunzător necesităților supraviețuirii zilnice, rezolvării simple și rapide a lucrurilor. Un om cu spirit practic este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dincolo... aș, palavre! De altfel, de pe aici s-au dus mai toate cătanele, de-abia au mai rămas de sămânță, din pricina depozitelor... poate le-ai văzut, barăci de scânduri, un oraș întreg, lângă drumul Feleacului... O întrerupse Rodovica, rumenă de sprinteneală, aducând mâncarea domnișorului. Pe când așternea masa, găsi și ea de cuviință să zică: ― Vezi, doamnă, cât de adevărate-s semnele la om? Toată ziulica mi s-a bătut ochiul drept și iată că Dumnezeu ne-a trimis bucurie în casă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
penajul colorat de o rară frumusețe. Visa și ea în felul ei și singurătatea îi era străină. Își petrecea ziua scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure ori smeură în smeuriș... sau, cățărându-se cu o sprinteneală și îndemanare de maimuțică, după fructe de pădure... Un sturz își luă zborul dintr-un stejar, arătandu-și în soare penajul măsliniu punctat în alb și negru. Ea îl petrecu cu privirea, până nu se mai văzu. Sau, alegea câte o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
graiul lor, cu putința să-mi împărtășesc bătăile mai grăbite sau mai obosite ale inimii. Împăcat cu oamenii, alerg spre Gloria. Iată-mă, în sfârșit, ajuns în fața gangului de piatră. Îl traversez în goană, suind câte două, scările de lemn. Sprinteneala trupului mă bucură. Numai mânerul de alamă îmi pare rece, sau mâna ce-l cuprinde și-l apasă e înfierbântată de nerăbdarea revederii. Gloria nu-i acasă. Trec prin coridor în dormitorul nostru. Sertarele scrinului și ușile dulapului sunt deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să rămână pulbere de aur mat, pe nori. Îi stăruie, cucernic, pierdute mirodenii, În păr și mai ales, aproape de urechi, - E un miros de biblie rămasă de milenii, E-aroma cărții umede cu literele vechi. Isterică și mare e, cu sprinteneli de cal, Și totuși se alintă și zburdă ca o mânză. M-a cunoscut la strand superbul animal Cu ceafa grea și roșie și plină de osânză. Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe bănci... Și azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Între două trâmbe de fum și-un banc, a grăit precum oracolul un ciubăr de vorbe, astfel Încât, cu inima grea și tare cătrănit, Ricardo al nostru s-a văzut nevoit să se Întoarcă În Castellammare, neputând goni cu mai mare sprinteneală nici dacă i-ar fi luat urma cei mai sluți douăzeci de mii de paracleți. Întunecate antecamere ale demenței, săli de așteptare ale sinuciderii: În noaptea aceea, Ricardo nu a stat la taifas cu cel care l-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Împlinea În anul acela patruzeci și opt de ani; ne dădu „bună ziua” printr-o Înclinare vagă a capului, după ce grefierul rosti „sărut mîna” pe tonul șoptit al musafirilor oficiali, impus și de scopul pentru care venisem, ce nu Îngăduia nici o sprinteneală a vocii, cu toată primăvara aceea Înnoitoare ce invada prin ferestre. Mă apropiai de pat; femeia avea ochii Înfundați În orbite, era trist s-o privești, și vizibilă suferința ce ne chemase acolo. Prezența noastră ne era stînjenitoare fiecăruia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
lăsat impresia unei Kehre, de felul celei heideggeriene, în mult construita și mediatizata lui carieră postdecembristă. Cartea a fost un veritabil best-seller, stârnind o mare vâlvă mediatică. Adevărul e că Patapievici nu e lipsit de talent literar și de o sprinteneală a ideilor, calități capabile să producă bune simulacre de filosofie. În Omul recent, există o tentativă de a evada din postmodernism, care se probează, în primul rând, prin încercarea de reabilitare a "categoriei profundului", cum i-a zis el, "categorie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice. Primii pași în dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale, i-a făcut la școala primară din satul natal, Dorobanți, comuna Nicșeni, Botoșani unde și-a pus în valoare sprinteneala minții și dorința de a învăța cât mai mult. Îndemnul insistent al dascălilor care l-au îndrumat pe copilul Vasile Fetescu spre lumina cărții i-a determinat pe părinții lui, strâmtorați economic, să-l dea la învățătură mai departe la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
prorectorul Constantin Corduneanu. E un om înalt, blond, cu fața ovală, curată, deschisă, luminată de-un zâmbet interior și de-un echilibru al celui ce știe ce vrea și știe ce poate; are un păr bogat, rebel și o anumită sprinteneală în fiecare gest al său, în ciuda unei vădite tendințe spre îngrășare. N-are nici 40 de ani. Însă este deja un nume cu rezonanță, de mare prestanță în matematicile contemporane. A ținut prelegeri în câteva capitale europene și în SUA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În finalul vizitei noastre suntem invitați pe terenul sportiv pentru o Întrecere amicală cu principale lor arme tradiționale de vânătoare și luptă: bumerangul, sulița, măciuca, scutul. Inițial ni s-a părut ușor mânuirea acestora, atunci când vedeam cu câtă dibăcie și sprinteneală le manevrează partenerii noștri. Când ni s-a oferit prilejul de a Încerca am constatat că „joaca” Înseamnă multă perseverență și competență care se câștigă În timp. Aruncătorul priceput Îi poate imprima bumerangului o traiectorie complicată, cu diferite schimbări de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tematice tradiționale de o mare complexitate spirituală și artistică. Nu poți să nu remarci frumusețea exotică a dansatoarelor, varietatea și bogăția podoabelor strălucitoare, coafurile laborios meșteșugite, unduirea erotică a șoldurilor sub țesătura fină a batikului, dar și expresivitatea, agilitatea și sprinteneala dansatorilor oacheși. 416 Încă o dată constat cu plăcere influențele profunde ale artei interpretative indiene și sud-est asiatice. Noaptea caldă ne Îmbie la visare. Ochii Încearcă să străpungă depărtările Învălurite și gândurile se Îndreaptă spre casă. Ce-o fi făcând cei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a intenționat să extragă din evenimentele istorice idei generale, conferind faptelor un aer meditativ, Într-un un stil neologic sau popular, În funcție de pregătirea și apartenența actanților. Opțiunea autorului este aceea de a da piesei vivacitate, un farmec inimitabil și o sprinteneală filologică. Marin Sorescu introduce În teatrul istoric un nou stil, prin intermediul căruia se prăbușește, poate pentru totdeauna, solemnitatea de factură arhaică a dramei romantice. REPERE ISTORICO - LITERARE I. L. CARAGIALE Viața și opera I. L. Caragiale, de departe cel mai de seamă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pusă cu tot dinadinsul într-o măsură de trei timpi - și o frază cu contur sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a fagotului prim, susținută de ceilalți suflători, creează - împreună cu sprinteneala gingașă a viorilor - efecte pline de farmec. Melodia ia amploare. Sonoritățile descresc apoi. Reapare tempo-ul inițial, cu reluarea scherzo ului, apoi a trio-ului; în încheiere revine iarăși scherzo-ul, dar prescurtat - numai prima lui secțiune. Partea a IV
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
1830] -, ne-am dus devreme la el cu Guizot și Broglie, pentru a-l convinge să împiedice o eventuală demonstrație antiorléanistă. Era încă în pat, s-a ridicat cu tot soiul de aparate dezagreabile care greu se potri veau cu sprinteneala unei zile de revoluție. A cerut să-i fie adusă litiera. Trebuia să ne ducem la Domnul de La Fayette pentru a-l îm piedica să dea curs republicanismului său. „Ah, La Fayette - a spus Constant cu amărăciune -, omul ăsta e
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al patrulea rând, procesul de schimbare „a găsi sau a descoperi a Învăța sau a educa a distruge sau a abandona
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al patrulea rând, procesul de schimbare „a găsi sau a descoperi a Învăța sau a educa a distruge sau a abandona
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de vreo primejdie - să mă scol, să fug - dar unde?, și trag un foc cu arma, dar noaptea nu vedeam unde și către cine -să mă urc în copac, copacii erau mari, înalți și groși, nu puteai să ți arăți sprinteneala, mai bine rămân jos, stau pe loc, mi-am zis. Și am rămas să ascult mai departe. Aud că zgomotul vine de din colo, de la bradul lângă care mă adăpostisem și dacă ar fi venit înspre mine ar fi trebuit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care i se făcea lui și modestului său cămin, luă cu grijă mogâldeața de pe cal și o puse jos ca pe o comoară, Încercând s-o scoată din val trapuri. În această vreme, ducele sări singur de pe cal, cu o sprinteneală care dovedea că n-are nevoie de nici un aju tor, fără a părea câtuși de puțin jignit de puțina atenție care i se dădea. Cei doi bărbați Își spuseră râzând câteva cuvinte. Doamna Rishawa și-ar fi dat jumătate din
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
jur. După un prim moment de spaimă, Adelheid se liniști. Călărețul părea pașnic. Când ajunse la numai câțiva pași de domniță și de Însoțitoarea ei, se opri din cântat și, după o clipă de tăcere, sări din șa cu o sprinteneală neașteptată pentru rotunjimea lui. Apoi se Înclină adânc În fața lor, cu o smerenie exagerată. — O, domniță, ce bine-mi pare că te găsesc. Te caut de multă vreme. Bodo m-a trimis. Adelheid Își struni calul cu inima fremătând de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aranjăm noi și celelalte treburi... X Bancherul Urs nu Întârzie nici o clipă după ce află vestea cea cumplită. Gândul că fiul lui se afla În primejdie de moarte trezi În el puteri neașteptate și-i dădu aripi. Se ridică cu o sprinteneală de mult uitată de la pupitrul unde verifica niște socoteli cu acea minuție care-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]