312 matches
-
consiliată spiritual de Monseniorul Ghika, Sorana Gurian trecuse la catolicism, convertire care a avut, probabil, o anume importanță în decizia ulterioară de a o rupe cu regimul comunist, de a lua drumul exilului și de a se dedica, în exil, spunerii adevărului despre comunism, în împrejurări neprielnice spunerii acestui adevăr. În mai multe numere din �Jurnalul literar", de la sfârșitul anului trecut și de la începutul acestuia, Sorana Gurian este redescoperită (�regăsită"), prin prezentarea părții ultime din viața sa (a murit la Paris
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
trecuse la catolicism, convertire care a avut, probabil, o anume importanță în decizia ulterioară de a o rupe cu regimul comunist, de a lua drumul exilului și de a se dedica, în exil, spunerii adevărului despre comunism, în împrejurări neprielnice spunerii acestui adevăr. În mai multe numere din �Jurnalul literar", de la sfârșitul anului trecut și de la începutul acestuia, Sorana Gurian este redescoperită (�regăsită"), prin prezentarea părții ultime din viața sa (a murit la Paris, în 1956), de către Nicolae Florescu, și prin
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
imposibilității de a găsi, în cele din urmă, o structură oarecare într-un text aglomerat mai degrabă prin suprapuneri (deși ea nu se evidențiază decît tîrziu și justificările ei sînt mai degrabă debile), nici unei maniere aparte de a povesti, unei "spuneri" cu totul personale, căci maniera e mai degrabă clasică. Nedumerirea cititorului pleacă mai degrabă de la imposibilitatea de a înțelege ce este în spatele unei construcții complicate, a unei fraze încărcate, elaborate, dar nu fără o puternică expresivitate și, fără îndoială, scrisă
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
al narațiunii e pretutindeni singura preocupare artistică; îl absoarbe pe autor, ca și pe cititor." Ca și G. Călinescu, Vladimir Streinu insistă asupra oralității, observând că scrierile lui Creangă, propriu-zis, nu se citesc, ci se aud. Accentul cade pe arta spunerii, textul fiind înțesat mai în tot locul de interjecții, onomatopei, întrebări și exclamații, ceea ce provoacă lectorului sentimentul de ascultător. Memorabilă de asemeni este caracterizarea făcută de Vladimir Streinu eroilor lui Creangă: "Ei își seamănă unii altora până într-atât, că
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
1 Însă chiar dacă ironia e departe de a fi specifică epocii în care trăim, nu înseamnă defel că ironia ar fi dispărut de tot. ș...ț De exemplu, în retorică apare deseori o figură de stil numită ironie, definită ca spunere a contrariului a ceea ce gândești. Aici avem de-a face o însușire care se întâlnește la orice ironie - anume, că fenomenul nu este esența, ci opusul esenței. Când vorbesc, gândul și sensul reprezintă esența, iar cuvântul, fenomenul. Aceste două elemente
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și 30 minute o falie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
obedientă căreia îi lipsea în întregime dreptul moral de a conduce o instituție precum CNSAS-ul. Din nou, politicienii români au considerat că nu este prudent ca Ticu Dumitrescu, un om căruia nu-i pasă de imprudențe politice, ci de spunerea francă a adevărului despre comunism, au considerat că nu este prudent ca tocmai el să capete o funcție ale cărei prerogative pot isca o tevatură nedorită în jurul unei teme delicate: arhivele Securității, adică documentele prin care se poate dovedi cine
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
știai pe care anume să-l alegi. Trăgînd spre unul dintre cele două, el avea o mică pauză, ce semăna cu o ezitare, și cuvîntul acela - singurul posibil! - care ne umplea așteptarea producea o lumină nemaipomenită. Era o artă a spunerii, a oralității, a spontaneității (dar hai să mergem pe ipoteza rea, a mimării spontaneității) desăvîrșită. Avea un efect trezitor (s.a.) incredibil" (p. 11). La mai bine de jumătate de secol de la moartea lui Nae Ionescu lecția sa nu mai este
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
în spiritul și litera legii, să... Astfel, cu mintea fortificată de acest scop nobil, ori de câte ori prietenul Haralampy se pregătește temeinic să urmărească o emisiune oarecare, se înconjoară de dicționare, tratate, colecții de ziare și soacră-sa, Parmenia care, înțelege multe spuneri televizate, pur și simplu din instinct. Acest fapt ne ajută foarte mult să pricepem ceea ce tot mai mulți analiști, specialiști și talk-show-iști de pe la televiziuni nu pot. Adică, nimic.
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]
-
stratul superficial și ciuruit cu care, pare-se, ne stropește-n ochi comunicarea prin ecrane. Prima parte a numărului, animată de spiritul modernelor corespunderi, translate într-un cer/eter unde stăpînesc alți zei, adună Cuvînt, imagine, sunet. Scriu, despre filosofia spunerii și-a privirii, Anca Vasiliu, despre teoria comunicării, Mihai Dinu, despre contra-putere, meta-putere, anti-putere, Marcel Gauchet, și despre efecte de real în presă, Carmen Mușat. Rețin finalul ultimului articol: "presa se mulțumește prea adesea să facă jocurile altora, mai puternici
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
familiei ca un adevărat patriarh, plătind în locul lui ceea ce era de plătit. În spotul luminos pe care-l fac farurile mașinii în noapte pe ghizdul fântânii din sat are loc un fel de reglare a relației dintre tată și fiu, spunerea celor pe care le-a ținut adânc în el acest Moromete taciturn și pieziș. Cel de-al doilea fapt remarcabil al filmului lui Jurgiu sunt câteva grosplanuri, iar cea mai reușită secvență ne înfățișează un Moromete pe cale de a fi
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
spiritului cu grijile lumești, excesul de spirit critic (vigilența încruntată care nu se angajează în nimic), opacitatea agresivă. De cealaltă parte, însușirile care înlesnesc primirea mesajului pericopic sînt: răbdarea plină de speranță, îndrăzneala și perseverența, creativitatea. Potrivit lui Andrei Pleșu, în spunerea pildelor Iisus arată o tactică retorică bine cumpănită: e vorba de dislocarea simțului comun, de înlăturarea clișeelor, de repudierea formulelor fixe. Din acest motiv, vorbele sale nu pot fi prinse în tiparele vreunei ideologii. Iisus nu numai că își contrariază
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
Reperaj: zveltul palat crescut ca o liană-ntre palate, vopsit și-npodobit ca o regină ctitorită din culori, în negrele, netrăitele zile hidromelate, ascunde multe crime într-ale sale comori. 27. Reperaj: ogivele vechilor clădiri frivole, adultere, alcătuite din jumătăți de spuneri, sunt astăzi victime distruse prin foc și asediere; în istorie ele rămân doar umile supuneri. 28. Reperaj: asistăm la vindecări de nevroze, dependențe și frici la cei săraci, fără mari posibilități, excluzând torturile și loviturile de bici sau alte barbare
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
feseniști gratuit”. Piața în mișcare 2017 nu-l mai conține pe acel Mitică născut din mantaua lui Nenea Iancu, trecător prin istorie, senin, bonom, îngăduitor, ocrotitor, jemanfișist, „emblema neantului valah”. Pentru un Mitică obișnuit, păstrarea aparenței era mai importantă decât spunerea adevărului. Adevărul care ar putea contrazice prejudecățile comune devenite norme. „Cu timpul, viziunea crudă a cîștigat. Hidoșenia alienantă a prezentului a funcționat letal pentru Mitică” - Dan C Mihailescu, eseist, istoric literar, editor. Ni se repetă mereu că lumea democratică găsește
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
ecou au avut textele Mirunei Vlada, din volumul „Poeme extrauterine”, apărute la Editura Paralela 45, în 2004. Născută în București, în 1986, autoarea debutase cu un an înainte în revista Luceafărul, prezentată de Octavian Soviany. Alexandru Matei vorbește despre „autenticitatea spunerii”, Aurel Pantea scrie despre „voluptatea deziluzionării, ce trimite în limbaj impulsurile unei feminități ce-și calmează toate libertățile și toate decomplexările”. Toate aceste elogii sunt rostite cu jumătate de gură, cu anumite rezerve subtextuale. Aceste constatări, unele laudative, nu reprezintă
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
e even le femeies del mondado, cu toate c-avea numa’ vreo șaișpe anos. Venea dansândo din burico, en parcurgând all del câmpo del el-luptă, navigând pur și simplo prin cadavres, indreptândusen direct spre Sir Sugismund. Inutilo der spusere, del spunere no more, că Sir Sugismundo era del eminamente completo vrăjitung, scăpând-o sabia del sole, e cu del pula sculându-se imense, sculabo rupândo des armures. Againo, incredibile, frățibus. Arabo jubilando-atunci, conștiento fiind de farmecele binecunoscute ale lu’ fetei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
milles times incredibile! Un muslimo girl puor uno ditamai del cavalero cruciato, ça c’est vraimento una stòria del racontado per milenios a copile near sobe del casa părintească par bunico. Incredibile, je me repetado, mais incredibile. Inutilo de mai spunere anymore că el duo des nos protagoniste se-ndrăgostiseră pe loc unul de altul, de la una prima del vedere, como dans una basmo kitsch, cu finalo fericito. Numa’ que questa isprava del istorie era puor realita, puor vrai, e nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
birui silnicia diavolească și pentru a-l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută Ozerova, Nilus va reuși să trimită pînza la Sankt-Petersburg. Curînd Mitia va fi chemat la curte. Va fi Însoțit de Nilus, care va tălmăci Într-o spunere pămîntească bîiguielile confuze ale nătîngului Mitia.“ 4. O biografie a lui Nilus, apărută la Novi Sad În anul 1936, Îl prezenta pe Serghei Aleksandrovici Nilus ca pe trimisul lui Dumnezeu și ca pe un om al dreptății, iar misteriosul document
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vreți înapoi nu e faptul că eu sunt un detectiv așa de bun, ci faptul că restul sunt niște detectivi așa de proști. Singurele crime pe care actualul Kripo e capabil să le rezolve sunt chestii precum contaminarea rasială sau spunerea unui banc despre Führer. Heydrich zâmbi, ca prins cu mâța în sac, și ochii i se îngustară: — Mă refuzi, Herr Gunther? — Aș vrea să fiu de ajutor, zău că aș vrea, dar sincronizarea temporală e proastă. Vedeți dumneavoastră, tocmai ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Vlahuță și Cerna. Redevenirăm contemporanii lui Eminescu. Când într-un cerc de scriitori, în primăvara 1921, un adolescent comprimat și închis, ca un nor de energie (ca una din pietrele dense și fără vârstă ale domeniului novalisian), ne evoca, în spuneri fără seamăn, Pietrele privegheate de spini, Drumurile mediatoare între destine; Else-neur-ul adânc al Prințului în Amânare (unde "clipele te plouă ca o rouă de aramă") și Soarele mai ales: orb, hipogeic, aur sterp ori inimă a Erdei, către care Novalis
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Nu mai ascultau de ofițeri. - Măi generale, îi zise căpitanul Ignat cu o nedisimulată răceală, parcă ne spuneai că „Pe aici nu se trece”, rosti el influențat de zurba rusească. - Domnule căpitan, îți interzic să fii obraznic și să răstălmăcești spunerea mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise. Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Nu mai ascultau de ofițeri.- Măi generale, îi zise căpitanul Ignat cu o nedisimulată răceală, parcă ne spuneai că „Pe aici nu se trece”, rosti el influențat de zurba rusească.- Domnule căpitan, îți interzic să fii obraznic și să răstălmăcești spunerea mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise.Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
a antiparticulelor, a non-material-informației, înzestrat cu „simțuri“ / „organe“ simetrice („corespondente“) celor umane: ne-văz, ne-auz etc., iar pentru comunicare / se-comunicare („comunicarea sinelui“) folosind necuvântul (ne-Cuvântul). În Necuvintele, Nichita Stănescu se face primul receptor / „scrib“ de pe planetă al „spunerilor“ Omului-Fantă, primul interlocutor al Fant-Omului, angajându- se totodată în „captarea“ puterii demiurgice, „ca de geneză“, a verbelor acestuia, un fel de «laseri lingvistici», tăind realitatea, topind / străbătând «aura lucrurilor», «plutind prin întuneric și despărțind apele de lumină» (SOrd, I, 385
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
că apropierea morții îl covârșește ori înspăimântă, se înșală profund, nu ține cont de Duhul Vitalist al acestui Atlet, POETUL - care nu se lasă exilat...cel mult, se autoexilează, în ceva ce rareori devine strigăt autentic, dar foarte des rămâne spunere fermă și îndesată, cu invective cât se poate de clar rostite, cu o dicție de adevărat slujitor al cvadruplei muze: Euterpe (a Poeziei Lirice), Calliope (a Poeziei Epice), Thalia (a Comediei), până și Polyhymnia (a Retoricii), dar niciodată admițând-o
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
spiritului cu grijile lumești, excesul de spirit critic (vigilența încruntată care nu se angajează în nimic), opacitatea agresivă. De cealaltă parte, însușirile care înlesnesc primirea mesajului pericopic sunt: răbdarea plină de speranță, îndrăzneala și perseverența, creativitatea. Potrivit lui Andrei Pleșu, în spunerea pildelor Iisus Hristos arată o tactică retorică bine cumpănită: este vorba de dislocarea simțului comun, de înlăturarea clișeelor, de repudierea formulelor fixe. Din acest motiv, vorbele sale nu pot fi prinse în tiparele vreunei ideologii. Iisus Hristos nu numai că
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]