205 matches
-
patru sutași,Păzeau cu strășnicie drumulPe care transportau uiumul,Luat de la dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor,În “Valea Spurcăciunilor”:Soldați romani n-aveau curaj,Să intre în al lor sălaș!Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zorși-așa a apărut, tataieVestita Thermă Dodonae.Dar nu oricum, o apă caldă... XIII. CLUBUL PENSIONARILOR LA "MAJORAT", de Aurel
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
face? Toată ziua-l vezi cum zace, Iar, când îi simte pe stăpâni, Cel mai lingău dintre câini Se gudură, dă din coadă, Li se face-ndrum grămadă, Îi mângâie cu lăbuța, Își răsucește limbuța Și-i linge pe lângă bot, Spurcăciunea de netot!” Mai încreți din sprâncene Și-l sfredeli printre gene: Afurisitul de cățel! N-aș putea face la fel?” Săltând copita-i colțuroasă, Izbi pe nepusă masă, Pe Stăpân chiar sub bărbie ... Ba-i fredonă și-o melodie. Ce
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
perindat printre noi am învățat ceva din toate aceste scrâșneli când ai prins dragostea, să nu-i mai dai drumul fețele schimonosite de hidoasa gelozie vor rămâne înghețate, precum coada ursului, în propriul lac de acumulare a dejecțiilor din propriile spurcăciuni. Mangalia, 21 sept 2015 sursa foto: Internet Referință Bibliografică: nu te-am putut iubi pe săturate / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1861, Anul VI, 04 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate
NU TE-AM PUTUT IUBI PE SĂTURATE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372302_a_373631]
-
așeză încet nedezlipindu-și privirea de la necurat. - Ce te holbezi la el? Să nu te îndrăgostești, că încă nu ți-a venit sorocul! - chicoti vrăjitoarea triumfătoare. Diavolul îi zâmbi a binețe. - Ai căzut la țanc, fiindcă am un mic consiliu cu spurcăciunea asta ce nu-și îndeplinește îndatoririle față de stăpână-sa! - Domnia sa este supusul tău? - șopti Marița. - Ha, ha, ha! Este aliatul meu cel mai credincios alături de cetele diavolești din talpa iadului! - chicoti Buha. - Așa-i? - îndrăzni musafira să întrebe privind către
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă Ce-i minunată pentru
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
etc. Poporul român citește des Sfânta Scriptură, cărți duhovnicești și alte publicații ziditoare de suflet. Populația citește numai ziarele de scandal, revistele mondene, cărțile la modă (cum ar fi Codul lui Da Vinci, Evanghelia lui Iuda, Herry Potter și alte spurcăciuni demonice blasfemiatoare). Poporul român își cinstește sfinții (Cuvioasa Paraschiva de la Iași, Cuviosul Dimitrie cel Nou - Ocrotitorul Bucureștilor, Sfântul Ștefan cel Mare, Sfinții Martiri Brâncoveni, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, sfinții martiri din închisorile comuniste etc.) și eroii (de la Decebal, Vlad
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
se înclină stînga-dreapta, cum merge atacul lui Poli. Alaltăieri, în tensiunea jocului, mă lipesc ușor de el și facem împreună mișcarea: stînga-dreapta. De-abia după minute bune, mi se adresează: aveți o înclinație specială. Tribuna dă în clocot. Măscările și spurcăciunile lumii în gura ei. Un barosan ras la tîmple, cu cerceluș în stînga, își roade șapca de draci. Stop! Printre rîndurile turbate se strecoară felin o roșcată. Ieșită parcă acum dintr-o paradă a modei. Muțenie generală. Unde să se-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu vitrouri. Taifasurile erau în voia lor, dulce-moldovenească. Pînă în momentul cînd... cineva pomeni de Rege. Din grupul pestriț dinspre bucătării, sări unu' cu gura. Un fost fotbalist (unul dintre cei ratați). Phii, ce era la gura energumenului hirsut! Toate spurcăciunile lumii. Parcă-l apăsase un alde Vadim pe buton și-acum își ținea preabineștiutul discurs imund. Muțenie generală și stînjenitoare. Marele poet, în dreapta mea, își duse paharul la gură și, înainte de a sorbi cu distincția-i notorie, îmi șopti: vezi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a goni puterile care au produs pierderea stării de sănătate. Nu trebuie să uităm faptul că „sănătatea” este un concept cultural determinat. Ca și alte categorii care se aplică atât individului, cât și grupului sau elementelor naturale (precum „curățenia” și „spurcăciunea”), sănătatea este definită În și prin sisteme de clasificare specifice fiecărei culturi (M. Douglas, 1975). Interpretările evoluționiste care condamnau asemenea tehnici de vindecare drept „iraționale” și „nerealiste” ignorau exact specificitatea reprezentărilor culturale despre viață și moarte, despre trup și suflet
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și spre stilizarea diafană. Atitudinea dominantă este aceea de solidaritate, până la comuniune, cu făpturile umile: „Tolănită în mușcătoarea ei singurătate / O mică reptilă rupe flori roșii / Pe-o pajiște roșie / Vântul trece pe-aici în salturi speriate. De ce iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
pe o fiară roșie”. Ea este „îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie, și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare” (17,4) și ține în mâna sa „un pahar de aur, plin de urâciunile și de spurcăciunile desfrânării ei”. Pe fruntea sa stă scris: „Babilonul‑cel‑mare, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului” (17,5). Femeia este „beată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Isus” (17,6). Ea stă pe o fiară „cu șapte capete
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
permisiunea citată mai sus, „a doua nuntă”. „A treia nuntă” („urâtă” de Biserică) este de preferat libertinajului sexual - „Carele e cu trei cununii, acéia nuntă fără de lége (cum zice sfetâi Grigorie) și unele ca acélea le urăște besérica ca niște spurcăciuni; iară se socotesc e mai bună decât înălțarea curviei”216 -, punct de vedere „mirenesc” - precizează „tâlcuirea” - ce vădește o flexibilitate relevabilă: „însă légea mirenească sufere a treia însurare, și copiii care se nasc într-însa zice să le fie pre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a treia însurare, și copiii care se nasc într-însa zice să le fie pre lége și-i chiamă și întru moștenire. Iară canoanele pre cela ce e însurat a treia oară nu-l priiméște, ce-l țin ca o spurcăciune de la besérică; iară așa iaste mai mare și mai spurcată decât curvia. Drept acéia să nu se supuie întru osândirea săborului, adecă cel ce cu trei nunte să nu se pue cu ceia ce plângu, nice să se batjocurească cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arătă degetul gros strecurat printre celelalte. Chelea roșă și puțea... Phea ! - Măi !! - Când l-am văzut, ședea aciuat în niște chetrării, la moara pustie a lui Cananău. - La Morișcă, aprobă moșneagul. Se știe, acolea nu-i loc curat. - S-așezase spurcăciunea pe-o piatră și se-ncălzea la soare. Iar, de duhoarea lui, bolovanii s-au fost înnegrit iar iarba dimprejur se împuțise. Ș-așa m-am scârbit eu atunci, că o săptămână n-am putut pune nimic în gură. Moșul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
adună o dată, apoi o iau pe deal la Buda iar altele la cimitir. Trec așa ca la un stat de om deasupra caselor. M-am apropiat o dată de unul din ele dar, cum a simțit a om, s-a stins spurcăciunea ! Ce vor fi amu acelea !?... într-o sară ședeam razamat în coate la fereastră și numai ce le văd umblând pe mal. Văd că fac sfat pe locul unde a fost hoitul. Au stat preț de-un ceas ș-apoi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Iar Sevastian Ciubotariu, fiind tânăr, mai fugea în sat la muieri ; dar baba îl aducea înapoi cu ulcica. Toată vremea se sfădeau. Sara el ședea la foc în fața vetrei și cânta. Crăpând de ciudă, baba striga : „Te gândești la muieri, spurcăciune !” Și nu zi, nu baba a murit întăi, tot pe Savastian l-a îngropat de tânăr. țin minte, venise baba, vădană de-al doilé, la mama și i-a arătat niște flori galbene uscate : „Astea, zice, sunt «ia-te după
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
capetele, până vor ajunge moi precum gălbenușul de ou. Mare este Domnul! Mare este Domnul! Le vom zdrobi oasele și le vom măcina inimile, până când bucățile vor fi ca bălegarul mucegăit. Mare este Domnul! Mare este Domnul! Vom arunca această spurcăciune Într-un râu arzător. Mare este Domnul! Mare este Domnul! Vor fi duși departe, clocotind și bolborosind, urlând și plângând, peste o stâncă și Într-o cascadă de foc până În gura plină de colți a Iadului, așa cum a prezis Regele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
îl deplâng cine știe ce, a avut și părțile lui bune dar a avut spre pieirea noastră și părțile lui extrem de proaste dintre care se detașează net aceea că a crescut la sânul său precum un părinte grijuliu și iubitor liota de spurcăciuni de azi care împroașcă zilnic și constant cu noroi și rahat această țară și așa destul de amărâtă, viperele care cu veninul lor au ucis orice urmă de demnitate națională în acest popor, care nu mai are mult până să ajungă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
eu și la urmă să vedem ce iese și poate batem palma. Simt că datorită firii mele vulcanice încep să-mi ies „din țâțâni” vorba lui nea Iancu Caragiale și încep să mă exprim și eu la modul „academic” precum spurcăciunea cu pricina întrebându-mă și întrebându-vă: Cine dracu' mai este și ciumetele acesta atât de "premiat" de ciracii de azi ai distrugerii României. De unde aia a măsii (am limbaj academic, nu-i așa?) a apărut și acest obiect spurcat
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
când vorbea de puterile creierului, limitele sale expansive, capacitatea În diminuare la vârstă Înaintată de interes față de evenimente noi. Utopic, nici nu-și imagina că viitorul cel sperat va aduce excese, pornografie, anormalitate sexuală. Nu, ci mai degrabă, pe măsură ce vechea spurcăciune și bolnăviciune Întunecată erau Înlăturate, urma să apară un nou tip uman mai mare, mai puternic, mai matur, mai cu creier, mai bine hrănit, mai bine oxigenat, mai cu vitalitate, capabil să mănânce și să bea cu minte, perfect autonom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
vezi cum și-a zdrelit labele, săracul. Pentru dumnealui ți le dau pe nimica toată. Un cotoi care vorbește, e cineva! Ionică: Bine, ia-ți cizmele! (îi dă moșului câțiva bani) Umblă sănătos! Cotoșman: Și la pungă gros! Negustorul: Câț, spurcăciune! Ionică: Șiret moșul, cum făcu, cum drese, ma lăsă fără nici un ban în buzunar. Cotoșman: (se încalță vorbește cu mândrie) Stăpâne, ia uităte la mine! Îmi dai voie să mă prezint? Sunt Motanul Încălțat, zis Cavalerul Cotoșman. Tot pământu-n lung
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Luna zvârlea basme și vedenii, dar Mini încă nu se desprinsese de fapte și de locuri. - Ai văzut ce ți-a făcut odorul? întrebă Lina pe bătrână. își făcu cruce ca să fie un răspuns pe tot gustul. Apoi zise totuși: - Spurcăciune mică! - clătinând capul, care nu se mai putea opri odată pornit. La cuvântul plastic, Mini strâmbă nasul, dar aerul era fin și parfumat cu iasomie, care-și ascundea corolele mici undeva in boschete, spre ieșire. - E dădaca lui Mika-Le! zise
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
tem ca, la venirea mea la voi să nu mă smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi, și să trebuiască să plîng pe mulți din cei ce au păcătuit mai înainte, și nu s-au pocăit de necurăția, curvia și spurcăciunile, pe care le-au făcut. $13 1. Vin la voi pentru a treia oară. "Orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori." 2. Cum am spus, cînd am fost de față a doua oară, tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
liniștiți și n-au gust de război. 9. Voi izgoniți din casele lor iubite pe femeile poporului Meu, luați pentru totdeauna podoaba Mea de la copiii lor. 10. Sculați-vă și plecați, căci aici nu este odihnă pentru voi, căci din pricina spurcăciunii, vor fi dureri, dureri puternice. 11. Da, dacă ar veni un om cu vînt și minciuni, și ar zice: Îți voi prooroci despre vin, și despre băuturi tari!" acela ar fi un prooroc pentru poporul acesta! 12. "Te voi strînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
cele două maluri povârnite. În mișcare, solzii cât țiglele de pe casă scoteau zgomote de scândurici uscate lovite Între ele. Și, dintr-odată, Valea sparse creasta dinspre Dunăre și se deschise larg, către Baltă. Ieșiră alergând din văgăuna Întunericului și a spurcăciunilor și mai goniră o vreme pe dealul năpădit de buruieni mărunte, cu vârfurile păscute de turmele de oi și capre. Pe fața spână a coastei era un singur pom, un cireș amar cu frunzele prăfuite și chircite de căldură. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]