561 matches
-
arlechinii schitului mimează durerea crucii altora. Genia, casă să fiu bântuită de necurăție, mă voi nărui într-o noapte fără să țin cont de smiorcăiala ferestrelor, chiar dacă în ele a mai rămas vreo dâră de cer; fântână otrăvită de buze spurcate, prăvăli-voi pietre peste mine, indiferent că luna tremură de frig în căldare; lan de grâu pentru potirul lui Dumnezeu de m-aș coace, aș arde până sub grinzile cerului neghina, indiferent de foamea sfinților. Orice risipire din mine este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit șerpi la sân, funii în jurul gâtului! Jigodii spurcate, ude-i pistolul? Cine mi-a luat pistolul? Dați-mi pistolul! Vă împușc pe toți, scârbelor! Un pomelnic întreg de înjurături în ușa stăreției; de pe acoperiș s-a desprins o șindilă aprinsă; starețul încercă să se ferească, s-a împiedicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
poleire de curcubeu (pânza giulgiu pentru împachetat iluzii, ramele de stejar închideau cerc de foc în jurul aparențelor). Ioane, spune-mi cine m-a nenorocit? Tu îi spovedești în fiecare lună, tu stai la taclale cu ei, sigur știi cine-i spurcatul, siiiiigur! Să mi-l spui, Ioane, să mi-l spui chiar acum! Îi zbor creierii, îi iau gâtul! Am 80 de ani, mor în pușcărie, dar știu că l-am pedepsit pe derbedeu. Asta-i mână de canalie bătrână! Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dracu’ pescar În carne și oase, noaptea, pe Crasna, cînd stătea ăla cu o sită mare În susul rîului și nu-i lăsa pe bieții oameni să prindă nici măcar porcușori, le fura toți peștii, iar dacă ei se mutau mai sus, spurcatul urca și mai spre izvoare și abătea șuvoiul numai spre el. Ba-l zărise și-n altă noapte, cînd dormea ea pe prispă, cărînd necuratu-n spate o sarcină de lemne cît o șură și purtînd-o ușor ca pe o straiță
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
era o viță-de-vie, răsădită în Paradis de către îngerul Samael (în traducere, „Otrava lui Dumnezeu”). Văzând isprava, Dumnezeu îi blestemă pe amândoi: și vița, și îngerul. De aceea îi interzice lui Adam să se apropie de fructul socotit, încă de la origine, spurcat. Pentru a se răzbuna, diavolul îl duce în ispită pe Adam cu rodul viei. Interpolarea creștină vizează rezolvarea unui paradox teologic: dacă vița-de-vie a fost blestemată de către Dumnezeu, atunci de ce vinul se folosește în Biserică (aluzie la taina euharistiei)? Iată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o bătrânică așteaptă înlăcrimată în gura porții sau la fereastră nu știe ce anume și nici pe cine, că au plecat cu toții. S-au pustiit și școlile!.. Dar și casele de vacanță ce fuseseră construite cu ceva timp în urmă... Spurcata Dobarilor mi-a nenorocit feciorul! Clevetea Ilaria în neștire... În timp ce la casa Dobarilor, un băiețel de vreo doi-trei anișori aleargă cu șurubelul gol prin curte și întreabă la nesfârșit: Mama! Dar teatea al meu când vine acas' la mine? Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nostru, pentru că nu putem să te liniștim sau să te facem să ciripești melodios despre ce puneți voi, vipere drăcoase, la cale?... Nici nu lua primul cetățean bine pauză, că se și repezea celălalt... Pune-ți limba la muncă, scorpion spurcat ce ești, c-o să spui și ce-ai supt clandestin la cățelele cartierului care te-au învățat să latri ca un turbat uns cu toate alifiile, hai, dă-i iute cu cip-cirip-ul, până când nu mă faci să uit că încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
urle, mi-a fost teamă ca nu cumva să-l trezească pe nea Onuț... Normal, pumnul lui a dat să mă lovească, dar nea Pitu era deja cu sfeșnicul în mână... Ieși afară, tu-ți Dumnezeii mă-tii de viperă spurcată... Eu, supus: Dacă ies, urlu pe casa scărilor și în fața blocului". Tăcere și iar tăcere. Pălăriosul rănit cercetează pantalonii cu urme de colț. Merge la baie. Se întoarce. Îmi comunică rezultatul: "Dumnezeii mă-tii de viperă!" Mama tace. Eu simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Când și-a luat șapca de pe birou, a așezat-o pe cap, ca peste o masă de carne aruncată pe foc mic și, înainte de a trânti ușa, mi-a strigat peste umăr: "Las' că te dau pe mâna specialiștilor, viperă spurcată ce ești! O să spui și despre manifestele pe care le-ai supt de la mă-ta!..." Și pentru ca tacâmul surprizelor să fie complet, directorul mi-a întins un pahar cu apă. M-a luat ușor de mână, m-a ridicat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
știi asta. Atunci când vei fi pe deplin convinsă de înțelepciunea ta, abia atunci poți să începi a crede că ai ales calea potrivită și cea care cu adevărat îți folosește. Eu am ajuns să-mi pulverizez orice urmă de iluzie spurcată și nefolositoare, 136 Rareș Tiron care m-ar fi făcut să văd totul diform, neclar și îmbrăcat într-o haină plăcută la aspect, dar supusă, desigur, putrezirii. Acum, tot ceea ce trebuie să faci tu este să-ți cureți bine mintea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
biserici și pe care doar foarte puțini oameni (adică numai cei înteresați, firește) o cunoșteau detaliat. Iat-o! Gard în gard chiar cu incinta locașului de cult, se găsea o ticăloasă de crâșmă amărâtă, sărăcăcioasă și murdară, una cu totul spurcată și abjectă privită la prima vedere, însă în subsolul căreia se zvonea că ar fi puse în vânzare, de mai multă vreme încoace, tot felul de narcotice. Iar Șerban cunoștea și el acest zvon foarte bine, 164 Rareș Tiron dar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
putred ai ajuns pe dinăuntru, din cauza ticăloaselor ăstora de otrăvuri! Acum, curge sânge stricat prin tine! Mărturisește-mi drept, cine te-a îndemnat să te droghezi, cine ți-a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli blestemați, perfizi și vicleni au reușit să te corupă și să te întineze până într-atât? Ia zi! - Eu nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ceea ce sistemul romantic, în alb și negru, nu poate să rețină. Deconspirarea furioasă a lui Eminescu, din O, adevăr sublime..., "o, diplomați cu graiul politicos și sec/ lumea cea pingelită o duceți de urechi/ Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate:/ Popoarele există spre a fi înșelate", se răfuiește cu temporizarea, nu dezinteresată, pe care nespusul lucrurilor pe nume o presupune. Politețea, așadar, e înșelătorie. Și asta o face de ocolit. După cum franchețea are riscuri, și politețea are ghimpi. De ne-
Politețe… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6832_a_8157]
-
cardului de pe piață. Cardul avea un comision lunar de 100 de dolari, o tranzacție la ATM era taxată cu 1,5 dolari, verificarea soldului costa tot 1,5 dolari, în timp ce înlocuirea în cazul pierderii era taxată cu 10 dolari. Gura spurcată a șefei Yahoo! Directorul general al Yahoo!, Carol Bartz, a admis cu greu că grupul se lupă cu stagnarea veniturilor. "Luptă nu este un cuvânt pe care l-aș folosi", a spus Bartz, în timpul conferinței "Cele mai Puternice Femei", organizată
SUA: Cele mai stupide momente din afaceri în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70896_a_72221]
-
anul ce-a trecut Numai rele am avut. Pentru diavolii cei răi Ia mai mânați, măi, măi, măi! Primul ne-a lovit în mir Diavolul de Dragomir Un oltean pârât în lume Care face mereu spume El e dracul cel spurcat De când mă-sa l-a fătat Un nenorocit el e Ce s-a dus la LPF Ca jigodie penală Să distrugă tot în țară. Ăsta doar pe rău e pus Trei echipe a distrus Una e echipa noastră Care răsărise
"Pluguşorul" oltenilor pentru Dragomir, Sandu şi Piţurcă - VEZI VERSURILE () [Corola-journal/Journalistic/76304_a_77629]
-
iar în ochi, ceva din zîmbetul lui hîtru. Am revăzut-o, după ani, pe Lucreția Mandric în Luise, o interpretare care m-a lăsat cu gura căscată. O bătrînă aparent plutitoare, cu un rînjet tîmp pe față, cu o gură spurcată, însă, care rostește, ca un bufon, ce nu e de spus, care prinde în formule scurte, acide, sordidul, grotescul, absurdul locului, al vieților lor. Relația dintre cei doi actori este lucrată perfect de regizor. Și este susținută fără fisură de
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
ele. De pildă, aceasta: „Sotades cel Obscen din Maronea. Formidabil nume, care nu mai e din Borges, deși ar putea fi, ci dintr-o carte despre simetrie, Ecuația care n-a putut fi rezolvată de Mario Livio. Nea Sotades ăsta, spurcatul la gură, a inventat cică palindromurile. În Maronea lui căcănie, în secolul al III-lea B.C.” (p. 339) Mi-amintesc, în primul volum al Jurnalului, câteva rânduri la fel de savuroase, extrase din hronograful lui Moxa, în care apărea Constantin Copronimul, „zis
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
că a pierdut timpul de pomană. Iar, dacă celălalt „se prinde”, el trebuie dintr-odată să țipe ca din gură de șarpe că nu-i adevărat, ba dimpotrivă, celălalt, cu toate că-i este amic, minte, dom’le, cu o necuviință aproape spurcată. „Nu-i adevărat, i-am dat restul cum se cade!”. Sau, cum a văzut el în concediu la Platamonas, se poate căina maiestuos: „Vai mie, vai mie, ce oameni las să vină lângă mine!”. Românul, să fie limpede, nu e
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
dar trebuie să fie mai mică de +444, 6 grade Celsius, temperatura la care sulful (pucioasa) se vaporizează, trecând din stare lichidă în stare gazoasă, după cum ne "asigură" un verset din cartea Apocalipsei: Iar partea celor fricoși și necredincioși și spurcați și ucigași și desfrânați și fermecători și închinători de idoli și a tuturor celor mincinoși este în iezerul care arde, cu foc și cu pucioasă, care este moartea a doua." (Apocalipsa 21:8).
Oamenii de ştiinţă au calculat temperaturile din Rai şi Iad () [Corola-journal/Journalistic/66411_a_67736]
-
substanța ta/ n-ai s-o confunzi cu-a lor! - 6), iar în cele din urmă ridiculizează pretenția păcătosului Oedip de a fi egalul nemuritorilor (Tu - zeilor asemeni/ și mai presus de zei! Nu știu/ nimic mai monstruos și mai spurcat, până-n adâncul beznelor din Tartar - 8). Bătrânii cetății se tem de impertinența lui Oedip de a admonesta zeii pentru molima abătută asupra Tebei, purtare smintită de natură a-i atrage sancțiunea supremă: chemi mânia zeilor, stârnești/ o furie ce face-acum
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
din relatarea vie și colorată a evenimentelor Revoluției, realizată de un martor ocular subiectiv, iritat și bîrfitor. Să nu uităm că, genuin, Heliade a fost o „gură de Tîrgoviște”, cum se spunea în secolul al XIX-lea, adică o „gură spurcată” posesor al unei culturi improvizate și mereu lacunare, și-a scris primele proze într-o încîntătoare limbă populară, suculentă și colorată. Nu există o mare diferență între „fiziologiile” specifice lumii bucureștene din perioada Regulamentară (Cuconu Drăgan, Domnul Sarsailă autorul) și
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
trebui să fim sensibili la sarcasmele unor autori din trecut cel puțin în egală măsură cu plăcerea pe care ne-o fac textele din „Cațavencii”. Cam tot ce am descoperit oarecum general valabil au fost versuri ca următoarele, care critică „spurcata împreunare” dintre takiști și liberali din 1911: „E un incest împreunarea/ Nababului cu junimiștii...” Asta fiindcă avem și noi parte de „spurcate împreunări” politice. Sau o satiră antiliberală de la 1914: „Partidul nostru este tare,/ Căci el se reazemă pe lei
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
textele din „Cațavencii”. Cam tot ce am descoperit oarecum general valabil au fost versuri ca următoarele, care critică „spurcata împreunare” dintre takiști și liberali din 1911: „E un incest împreunarea/ Nababului cu junimiștii...” Asta fiindcă avem și noi parte de „spurcate împreunări” politice. Sau o satiră antiliberală de la 1914: „Partidul nostru este tare,/ Căci el se reazemă pe lei./ De ce să ne trudim atâta/ Când azi cu mia și cu suta/ Mobilizezi pe derbedei?” Frauda noastră cea de toate alegerile, așadar
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
ana, Elena Badea Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, susține că a primit un mesaj de amenințare că i se va rupe "o mână, un picior sau gâtul cu gura aia spurcată", pentru comentariile "personale" postate pe Facebook față de declarația presă susținută duminică seară de către președintele Traian Băsescu. "Dintre sutele de mesaje de drag și dor primite aseară Unul din puținele pe care pot să îl reproduc. Ce patimă. Ce interes. Îi
Mirel Palada, amenințat că o să i se rupă gura spurcată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33976_a_35301]
-
pot să îl reproduc. Ce patimă. Ce interes. Îi doare. Îi doare... "Vă văd la sala în costum și centură, dacă o să vă rupă cineva o mână sau în picior să vă gândiți la mine ! Sau gâtul cu gura aia spurcată...", a scris luni pe Facebook Mirel Palada, după ce cu o seară înainte, comentând declarația de presă a președintelui Traian Băsesc, consilierul premierului afirma, printre altele, că șeful statului "e beat nu numai de putere". Ulterior, Mirel Palada își justifica aprecierile
Mirel Palada, amenințat că o să i se rupă gura spurcată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33976_a_35301]