96 matches
-
stradă sau În alt loc; atunci Îmi amintesc că subconștientul meu l-a solicitat; așa era la liceu când, Îndrăgostit de E., ieșeam „pe centru“ să mă plimb, să ne plimbăm, liceeni timizi În uniforme Închise la culoare, cu fețele spuzite de coșuri și profesori aspri cu multe dioptrii la ochelari, aflați aproape de pensie, cu carnețelele În mână gata să-i noteze pe plimbăreți (era mai ales unul de geografie, Mustață, cum Îl poreclisem pentru podoaba capilară de sub nas, care, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
hârtie igienică. Tot orășelul este așezat în pantă, străduță după străduță, iar casele sunt din piatră neșlefuită. Călcâiele Italiei ies din pantofii prea largi. Ne cățărăm până la cetățuie, dincolo de clădirea primăriei. Ieșim pe terasă și privim în jos câmpia nocturnă spuzită de lumini. Coborâm câteva trepte și ne trezim într-o piațetă pietruită în mijlocul căreia se află câteva jocuri pentru copii. Un leagăn scârțâie mișcat de briza care bate la înălțimea aceea, e întuneric, doar clopotnița cu turla romanică apare iluminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
gheață. Lumina intensă o lovește cu mii de pumnale în retină și cercuri negre aștern un zăbranic întunecat în fața ochilor. Se deșteaptă brusc din somn. Buimăcită, deslușește o fâșie de fereastră neacoperită cu perdeaua și, prin crâmpeiul de geam, cerul spuzit de stele ce se întinde tăcut deasupra Bucureștiului. Întinde mâna și dibuie ceasul așezat pe noptieră. Ora trei a unei nopți se pare că iar lipsită de odihna somnului. Cearșaful mototolit și perna căzută lângă pat arată frământarea adusă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe jos. Traversam regulamentar, pe verde, la trecerile de pietoni. Ne uitam pe unde călcăm, mergeam corect, în șir indian, pe dreapta trotuarului. Votivkirche domina un sfert din Viena, cu turnurile ei gotice, negre, poleite cu verdele poluării. Acum era spuzită în alb, fulgii crocanți se depuseseră într-o crustă de zăpadă care atârna ca o prelată pe-o Dacie veche. Pe Währinger Strasse, am depășit restaurantul studenților, apoi reprezentanța turistică a României. Se întrezăreau niște poze cu Predealul, o mască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
anterior, cambrându-și-le ca, pe poante, o balerină în tutu, niște ciorapi de subțirimea și griul pânzei de păianjen, dacă nu chiar din materialul însuși, imaterial, al Arachneei, și de acea inconsistență a unei file de hârtie pe care focul o spuzește, fără s-o mistuie de tot. Tot mai intrigată, mai geloasă, mai nelalocul ei acum, Nora Aron îi spuse lui Vasile, Vasile Elisav, că, atunci când o să vrea să dégaine-eze, să-i dea de știre, ca s-o șteargă-n baie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
se) cristaliza, a (se) diftonga, a (se) diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pornește monitorul La introducerea CD-ului, calculatorul se pornește Vedeta a răcit din cauza vremii înșelătoare Vremea se răcește din cauza unui curent de aer polar Uleiul (se) râncezește din cauză că este păstrat prea mult timp Fierul (se) ruginește din cauza umezelii Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul, orice ar mânca Ion sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ului, calculatorul se pornește Vedeta a răcit din cauza vremii înșelătoare Vremea se răcește din cauza unui curent de aer polar Uleiul (se) râncezește din cauză că este păstrat prea mult timp Fierul (se) ruginește din cauza umezelii Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul, orice ar mânca Ion sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei Scara s-a știrbit din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
40 de ani, ca toată lumea Lui Ion îi anchilozează spatele noaptea De câțiva ani puroiul curge, iar acum piciorul a cangrenat La bătrânețe, a ologit de amândouă picioarele Ion slăbește pe zi ce trece Pentru că are o sensibilitate, gura îi spuzește Ion știrbește pe zi ce trece (b) Ion se albește la față la apariția Ioanei Lui Ion i se anchilozează articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap, a sărit, n-a nimerit dormeza și s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu s-a știrbit nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude (2007) și exemplificată cu verbul a rugini ( Robinetele au ruginit după câțiva ani, focus pe participant, robinete, care are proprietățile necesare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și vara tranz.: Ion răcește ciorba pentru Ioana part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion răcește ciorba pentru Ioana part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește autoritatea lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește autoritatea lui Ion part. știrbit, -ă nom. știrbirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește autoritatea lui Ion part. știrbit, -ă nom. știrbirea, știrbitul NEREFLEXIVE A ADORMI Copilul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește autoritatea lui Ion part. știrbit, -ă nom. știrbirea, știrbitul NEREFLEXIVE A ADORMI Copilul adoarme greu tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al plăcerilor. Mai sunt și zile Întunecoase, cu ploi repezi și valuri uriașe ce par să ne Înghită cu vas cu tot, vânturi puternice, dezlănțuiri hidoase ale stihiilor naturii... Nimic nu este mai frumos decât o seară liniștită, cu cer spuzit de stele și raze diamantine selenare, sau răsăritul astrului solar din volbura nemărginitului ocean... Totul Îmbracă dimensiuni hiperbolice, greu de definit de mintea umană... Kuta Kinbalu, pe coasta malaysiană a Mării Chinei de Sud, este un oraș turistic Înconjurat de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
reci, Începură a rătăci tremurând fulgi, flori Înghețate." (Mihail Sadoveanu) 2. Găsește, pentru expresiile date, cuvinte cu același Înțeles: * sulițele ploii: ....... * raze de aur: ............... * depărtări afunde:...... * bot catifelat:.............. * moare toamna:.......... * blana mătăsoasă:............ * turmele curg:.......... * cerul de sticlă:............ * cânta vântul:.......... * cerul spuzit de stele:...... 3. Grupează, Îin tabel, Însușirile fizice și sufletești desprinse din textul: "Băiatul se apropie. Era scund și slăbuț. Pe chipul lui se citea tristețea. Părul Încâlcit era galben ca paiul. Ochii albaștri aveau culoarea cerului de vară. Obrajii
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
DE VARĂ Noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se vedea stelele cele strălucitoare. Ele sunt candelabrul uriaș al cerului, iar râul se aude curgând încetișor și lin. Luna galbenă ca un bostan se vede pe cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ploaia își cerne mărunt sita deasă, îmi aduc aminte de toamna cea cu mantie ruginie și cu trenă lungă. Într-adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare, dar este îmbelșugată. Adesea , toamna plânge cu lacrimi cristaline sub cerul spuzit de stele. În amurgul rece și senin de toamnă, stând sub neonul încrustat în cer, simt miros de belșug. Dealurile se încovoaie sub arături de catifea, foșnetul de mătase al arinilor te înfioară, lumina dulce se pierde printre crengile argintii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a-și completa veniturile propriei familii, alcătuite din patru persoane, prestează și lucrări de construcție cu mult rafinament și adevărat meșteșug. La întoarcerea spre marea urbe moldavă, după ce înserarea s-a așezat temeinic, luna, ieșită la plimbare pe cerul limpede, spuzit de stele, ne însoțea și ne zâmbea strălucitor și candid. Luminile farurilor de la mașinile care se deplasau din sens opus și traficul aglomerat nu ne permiteau să conversăm continuu și închegat, fapt ce se concretiza în instalarea tăcerilor, a dialogului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]