104 matches
-
aceste mofturi de ins țâfnos rămâne marea lumină a prieteniei care ne-a unit în anii noștri tineri și care și acum, în pofida acestor fleacuri de izmeniri ale mele (și poate nu numai ale mele), încă ne luminează sufletele, ne spuzește nostalgiile. Rămâne tonic sentimentul că suntem împreună, literar, orice am face, orice am crede, oricum ne-am socoti că suntem sau am vrea să fim. Ne-a unit un timp al pagubelor și în care, pentru a ne salva, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
chiar și din răutatea semenilor. Creatorii de geniu știu să transforme eșecurile private în triumfuri artistice. Ce mare creator de artă nu a fost tratat mai întâi ca un infractor al moralei sau al esteticii? În afara strălucirii lor, geniile sunt spuzite de precarități. Măsura, echilibrul sunt pentru oameni normali, nu pentru genii. Scrie mai puțin, maestre! Cum ai să te cari cu atâta maculatură la Judecata de Apoi? Geniale sunt operele ale căror comentarii nu se potolesc niciodată. Ca să te impui
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un cal de lemn, ca al lui Ulise, se pot câștiga și războaie atomice. Un război nuclear nu s-ar putea încheia decât cu cea mai cenușie remiză. În războaie se încearcă o legitimare a crimei. ARTĂ Marii creatori sunt spuziți de singurătate. Cultura ar putea recicla chiar și instinctele. Pictorii Renașterii au devenit repede celebri deoarece lor le pozau numai îngeri și sfinți. Există scriitori mari, alții de raftul doi și restul, care cad de pe orice policioară. Cernoziomul artei îl
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
croi drum spre consacrare. Arta modernă e semn, nu narațiune. Arta valoroasă vorbește simplu despre lucruri complicate. Arta începe să semene cu o femeie frumoasă aflată pe peronul unei gări prin care trenurile circulă fără oprire. Artiștii sunt niște muritori spuziți de glorie. În artă, ori sugerezi, ori enervezi. În artă, dacă publicul nu este șocat, rămâne leneș. Arta nu poate avea doar un scop provocator. Marea artă este o sublimă spovedanie. Capodoperele înving pentru că sunt simple în esențialitatea lor. Arta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
i se vedea umbra mișcându-se dintr-un loc în altul, semn că trebăluia de zor... Atunci am gândit că Zâna pregătește gustarea de dimineață, atât pentru mine cât și pentru călugăr. Geana unui nor dinspre răsărit pornise să se spuzească, semn că soarele se va ivi îndată. Ajuns în pragul mănăstirii, am ascultat o vreme cântările călugărilor. Apoi, cu suflet împrospătat, am pornit spre izvor... Când am ajuns în cameră, ulcica cu lapte încă aburea, iar pâinea părea că atunci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
forțează exagerările, elogiul. Entuziasmul - în antract - rămâne, totuși, zgârcit. Se aud prin colțuri disertații despre amestecul de prospețime și trivialitate al acestei arlechinade, despre poezia prohibiției anilor ’30... Devine vizibilă, în sfârșit, și perechea din tren : cavalerul își plimbă chipul spuzit de coșuri dintr-o parte în alta a foaierului, croind drum delicatei thailandeze, mai stin gheră și mai sfioasă ca în ajun. Îi explică, firește, protector și intimidat. Încearcă să înregistreze, în același timp, figurile marcante ale asistenței. Nu cunosc
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să mă despart ușor. Deși mă aflu de peste șaizeci de ani în București, sunt și azi un "imigrant", căci nu mă pot compara cu bucureștenii get-beget. Îmi amintesc foarte vag cum e să privești, culcat în iarbă, noaptea, un cer spuzit de stele. Dar, fără să pot preciza de ce, mi se pare că, într-un parc, ploaia are cu totul alt miros decât într-o pădure; și nu cred că mă înșel (după cum nu cred că, luată într-un ulcior, apa
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Când se împlinește viața Chiar de unde crezi că-i trainic De-acolo se rupe ața. Am trudit stors de sudoare Și de oboseală frânt Drept răsplată la plecare Primești țărnă pe mormânt. După ce-ai băut otravă Și-ai rămas spuzit pe gură, Mori, că n-ai trăit degeaba, Ai lăsat în urmă dâră. Iași, 23 IV 1983 Și tot cugetări Dacă vezi că n-ai talent Lasă-te de artă Fii măcar cu tine drept Cată-ți altă soartă. Sărac
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
stradă sau În alt loc; atunci Îmi amintesc că subconștientul meu l-a solicitat; așa era la liceu când, Îndrăgostit de E., ieșeam „pe centru“ să mă plimb, să ne plimbăm, liceeni timizi În uniforme Închise la culoare, cu fețele spuzite de coșuri și profesori aspri cu multe dioptrii la ochelari, aflați aproape de pensie, cu carnețelele În mână gata să-i noteze pe plimbăreți (era mai ales unul de geografie, Mustață, cum Îl poreclisem pentru podoaba capilară de sub nas, care, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
duhul... Zgomotele abia se mai auzeau, norul de praf se întindea ca o ciupercă uriașă deasupra pământului. — Știi, spuse într-un târziu Pârnaie, chestia aia... Merge și c- un copac. — Care chestie ? întrebă Chisăliță, căutând zadarnic o cărare pe câmpia spuzită cu mărăcinișuri. — Aia cu spânzurătoarea. N-ai nevoie, neapărat, de o grindă. Am văzut io odată pe unu’... Ce făcea ? — Atârna de o creangă. Dacă n-ai fi văzut cum i se bălăngăneau tălpile, ai fi zis că stă și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
renunți la propriile convingeri și idei în numele binelui suprem. Adevărul nu poate fi trădat, adevărul este rod al frumuseții și candorii, nu poate fi confecționat. Tommaso, Tommaso, ești sigur că te afli pe drumul cel princios? El ți se pare spuzit de lumină fiindcă te-ai îndrăgostit de doctrine false. Adevărul meu interior este mult prea puternic pentru a-l perverti sau sufoca; sunt acuzat că aș avea o minte stricată precum cea a unui oarecare Beranardino Telesio din Cosenza. De ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Nu era o pictură bună, a conchis. Dar era perfectă. 19. A Încuiat ușa cu cheia și s-a Îndreptat spre siluetele negre ale pinilor, pe care licăririle farului din depărtare le profilau din când În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a mișcat nițel și s-a lăsat jos, sprijinindu-se de trunchiul unui pin. S-a uitat la luminile farului, la covorul luminos al cartierelor care suiau tot mai sus pe versantul muntelui, dincolo de Puerto Umbría, și la bolta neagră, spuzită cu stele, a cerului care se Întindea până În zare. - Chiar sunt și eu În tablou? a Întrebat pe neașteptate croatul. Interesul lui părea real. Sincer. Faulques a zâmbit În sinea lui. - Ți-am mai spus. Dumneata, eu... Toți suntem acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
guler fronsat, nasturi din material și mîneci aurii din broderie dantelată, pe care o purta peste picioarele goale, încălțate într-o pereche de ghete cosmonaut, cu fermoar lateral, din imitație de miel, lăcuite în albastru ultramarin. Albastrul vînătăilor care îi spuzeau trupul de cînd îl întîlnise pe Samuel Brody, cu mai puțin de un an înainte, în septembrie 1966. Un necrolog monocolor al lui Simon Liberati, laureatul pre miului Femina 2011, pentru romanul Jayne Mansfield 1967 (Paris, Grasset), text captivant, convulsiv
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fie "mai eminescian" decât Eminescu însuși, n.n.), se identificase cu pământul, cu apele, cu orizontul și mai ales cu dealurile pline de semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama decât acum, după ce-l părăsise și se regăsea în noaptea spuzită de stele pe podul fermecat al lunii, aruncat de la Copou la Repedea". Prozatorul scoate astfel în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
DE VARĂ Noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se vedea stelele cele strălucitoare. Ele sunt candelabrul uriaș al cerului, iar râul se aude curgând încetișor și lin. Luna galbenă ca un bostan se vede pe cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ploaia își cerne mărunt sita deasă, îmi aduc aminte de toamna cea cu mantie ruginie și cu trenă lungă. Într-adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare, dar este îmbelșugată. Adesea , toamna plânge cu lacrimi cristaline sub cerul spuzit de stele. În amurgul rece și senin de toamnă, stând sub neonul încrustat în cer, simt miros de belșug. Dealurile se încovoaie sub arături de catifea, foșnetul de mătase al arinilor te înfioară, lumina dulce se pierde printre crengile argintii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se) cristaliza, a (se) diftonga, a (se) diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pornește monitorul La introducerea CD-ului, calculatorul se pornește Vedeta a răcit din cauza vremii înșelătoare Vremea se răcește din cauza unui curent de aer polar Uleiul (se) râncezește din cauză că este păstrat prea mult timp Fierul (se) ruginește din cauza umezelii Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul, orice ar mânca Ion sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ului, calculatorul se pornește Vedeta a răcit din cauza vremii înșelătoare Vremea se răcește din cauza unui curent de aer polar Uleiul (se) râncezește din cauză că este păstrat prea mult timp Fierul (se) ruginește din cauza umezelii Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul, orice ar mânca Ion sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei Scara s-a știrbit din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
40 de ani, ca toată lumea Lui Ion îi anchilozează spatele noaptea De câțiva ani puroiul curge, iar acum piciorul a cangrenat La bătrânețe, a ologit de amândouă picioarele Ion slăbește pe zi ce trece Pentru că are o sensibilitate, gura îi spuzește Ion știrbește pe zi ce trece (b) Ion se albește la față la apariția Ioanei Lui Ion i se anchilozează articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap, a sărit, n-a nimerit dormeza și s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu s-a știrbit nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude (2007) și exemplificată cu verbul a rugini ( Robinetele au ruginit după câțiva ani, focus pe participant, robinete, care are proprietățile necesare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și vara tranz.: Ion răcește ciorba pentru Ioana part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion răcește ciorba pentru Ioana part. răcit, -ă nom. răcirea, răcitul A (SE) SLĂBI Cureaua se slăbește din cauza uzurii Ion slăbește din cauza bolii tranz.: Ion slăbește cureaua de la alternator part. slăbit, -ă nom. slăbirea, slăbitul A (SE) SPUZI Copilul se spuzește din cauza căldurii Gura îi spuzește tot timpul/Și fierul spuzește tranz.: Supurația spuzește buzele part. spuzit, -ă nom. spuzirea A (SE) ȘTIRBI Autoritatea lui Ion se știrbește Ion știrbește din cauza lipsei de calciu tranz.: Ioana îi știrbește autoritatea lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]