282 matches
-
de un dor cumplit, Fericirea e departe, necazule, bine ai venit Graiul mi-e secat, de apă mi-este dor Și limba amorțită pronunță încetișor... “Ai grijă de viața ta, doar una ai în vizor!” ÎNCERCARE Mă pun la laptopul stâlcit de atâta tastat, Îmi fac cruce cu mintea mea sublimă, Las imaginația să cadă pradă aventurii. Poezie, încercare, viață, moarte, iubire Poezia e viața, Iubirea e moartea, Trupul se sfâșie, se tocește ca și un pantof aruncat de la etaj, Se
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
po-za-tor!“ „Compostor!“, s-a bucurat Penciu. Aproape bătea din palme. „Gura! Ia spuneți, domnu’ Robe: ce-i cu proza asta?“ Pronunța cuvântul cu grijă, aproape cu duioșie, ca atunci când vezi un deget fragil. Parcă-i era frică să nu-l stâlcească. „Zău dacă știu, acum o văd prima oară.“ „Presupuneți. Doar sunteți un om inteligent; nu ca noi.“ „Îmi cereți prea mult. Acum, dacă nu mai e altceva, eu o să mă retrag. Vă doresc succes.“ „Mulțumim.“, a spus Penciu. Ălălalt n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și nelegiuit popoarele Coroanei Ungariei, popoare în genere mai vechi pe acele teritorii decât rasa maghiară însăși. Și, când aceste popoare, fie români, fie sârbi, fie alții, nu vor să se lase a li jupi pielea și a li se stâlci organele graiului cu nodurile dulcei limbi ungurești, atunci țipete și vaiete că se prăpădește patria lui Arpad, că e înaintea unui abiz. Dar fie înaintea unui abiz. Ce mai pagubă! O formațiune politică de poltroni și de gură - cască mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
banda de cauciuc moale a aeroportului, ca niște câini credincioși abandonați de stăpân. Suntem supravegheați de o femeie-polițai enormă, un fel de Kapo terminat cu celebra pălărie a cavaleriei canadiene. La anumite intervale de timp, femeia strigă numele din pașapoarte. Stâlcit le strigă, evident, în cea mai bună tradiție a emigrației spre Lumea Nouă. "Plină de promisiuni, la fel ca în 1900". Impresia că nimic nu s-a schimbat de atunci, sentimentul acut că odată ajuns în America, trecutul nu mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
oprit. Bo s-a făcut și mai mic, ca și cum vederea bărbaților luptând cu pianul i-ar fi jignit neputința lui de a ridica greutăți „bărbătești” imaginare. Vecinii au fost și ei martori la acest travaliu care era gata să-i stâlcească pe cei patru bărbați exersați și de o profesionalitate impecabilă. Ei, care visau să cumpere pianul cu o sumă derizorie. Eu mă întrebam mereu ce destin va avea pianul, pentru că băieții lui René nu erau interesați. După plecarea oamenilor asudați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
încurajată de public, mai ales că procurarea operelor lui Alexandri sau a lui C. Negruzzi ar trebui s-o facă fiecare în interesul său propriu. Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împrotiva limbei păsărești practicate de gazetari ș. a. sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist român (C. Negruzzi) și a celui mai mare poet al nostru, V. Alexandri. A treia parte a operelor complete
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui aveau balans de asasin deși nu avea intenția de a ucideă ci al cuiva cu care nu puteai trata. Din câte se știe, pierdea întotdeauna lupta și avea o tăietură care se închisese greu acolo unde obrazul i se stâlcise între dinți și inelul cuiva, însă continua să sară și să boxeze, ieșind în grabă din sala de biliard la orice nouă provocare ca să se învârtească în pantofii lui de dansator de tango și să împartă loviturile sale de pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mai intimă. O.K.! se-nveselește Sile. Îl mierlim imediat pe pezevenghi! Să dăm cu o cărămidă și să încheiem petrecerea! Mă ofer eu! Nu! Nu! Nu! Nu merge astfel! Îngerul nu ne-a spus să-l omorâm, să-l stâlcim pur și simplu fizic, pe drăcușor, căci acesta s-ar putea strămuta, reîntrupându-se chiar într-unul dintre voi, netoților, îl corectează Bursucul. Ar începe atunci sarabanda, dansul spiralat al metempsihozei, caruselul urmăririlor palingenetice burlești și toată nebunia. Așa este! De
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ține de trăznăi, acilea?! răcnește din toți bașii săi, Mânecuță. Aveți tupeul ca să vă puneți cu Poliția statului?! Care ești acolo, nenorocitule?! Care ești, băă?! Care dai cu barosu'!?! Banggg...! Zbanggg...! Zdronccc...! Ieșiți la vedere, caraghioșilor, ieșiți, nemernicilor, ca să vă stâlcim mutrele, la toți! Hai...! Lepădăturilor! Porcilor! Bandiților! Muiștilor! Bum-mmm...! Bum-mmm...! Bum-mmm...! Alte pălituri sonore, în metal! Mai îndesate, mai vârtoase, mai sfruntate, decât primele. La egalitate cu reculul unui tun naval! Pleacă de lângă ușă, omule! Stingeți luminile, imediat! ordonă Îngerul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
buzunar. Aia la care te uiți acum a fost ultima, cumva a reușit să scoată filmul, Înainte să-i smulgă aparatul și să-l distrugă. Tu Îți dai seama, ăla e un cadavru... e un om pe care l-au stîlcit În bătaie... Da, el a ajuns acolo după ce... Înțelegi? Și a tras un cadru, ultimul de pe film, după care l-a scos, după care... Cum am plecat de la fratele lui Marin? Amețit. Nu doar de linia basului din Rock the
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mijloc s-ar afla doar simpla nevoie a definirii de sine, dar în spatele calificării stă dorința, poate chiar voluptatea autoflagelării: Cioran își reproșează neputința de a merge cu distrugerea (autodistrugerea?) până la capăt. Continuă, deci: „Toți cei cărora nu le-am stâlcit mutra sunt tot atâtea reproșuri pe care mi le fac și care-mi otrăvesc existența” (idem). Altundeva, aceeași nemulțumire că excesele violente nu-s decât proiecții imaginare. „Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec pocnindu-i pe oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lașitate, «ânțelepciune», deliberare, atavism. Ă Explozia, ba nu, nevoia de explozie, iată ce simt, dar cum știu că nu pot exploda, mă consum regretând, mă istovesc urându-mă, îmi reproșez că sunt sub posibilitățile mele Ă aș vrea să-mi stâlcesc mutra, într-atât mă exasperează compromisurile, concesiile, resemnările mele. Nu mai suport să mă stăpânesc. Va trebui să urlu în sfârșit Ă să urlu ca să nu mai urlu” (III, 138). Așadar, un Cioran violent? Unul atras de „oamenii cruzi”, „indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cum erau ieri maeștrii scrisului (categoria nefiind, desigur, suma indivizilor). Cred că totul le este permis, și pe bună dreptate, de vreme ce aproape totul depinde de ei. Plagiază, trunchiază, injuriază, sunt disprețuitori, decomandează în ultima clipă, te trezesc la cinci dimineața, stâlcesc numele proprii, estropiază titluri și citate: câți oameni de rând ar rămâne nepedepsiți pentru viciile tolerate noilor stăpâni? Indignarea e inutilă, căci suportul comandă. Volatilitatea dă dezinvoltură. Videosfera este grosieră și nepăsătoare cu superioritate, căci memoriile ei materiale sunt abundente
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care Întind capcane cognitive ingenioase. Am citit cu această grilă de lectură psihosociologică o carte de literatură apărută nu demult, Dubla cetățenie de Nicolae turtureanu. O carte ficțională, dar În care apar și nume reale, sau personaje cărora li se stâlcește doar puțin numele, ca să poată fi identificate. Procedeul nu e nou, au mai apărut jurnale intitulate „roman” sau romane care au virtuțile unor studii de sociologie clinică, cum e cartea lui Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe Înțelesul tuturor, un reportaj-roman
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și oferă diplome În toate micile orășele și târguri din România. „Profesorii” nu se Întâlnesc cu studenții, le oferă doar suport de curs, iar aceste Însăilări sunt copiate fără nerușinare din manuale cunoscute. În grabă, copia torii sar pasagii semnificative, stâlcesc nume importante, n-au rușine, n-au auzit de norme morale. N-au teamă că ar putea fi sancționați. Nu au rușine, dar au sprijinitori. Interesul pentru studiul psihologiei este ridicat În toată Europa. În Franța, unde știu mai bine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Răpezișul suliților. Luciul aspru al săbiilor. Nemila topoarelor și măciucilor. Flăcăii Moldovei seceră îndârjițiă” , ca și cum nu ar fi nici o deosebire între război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii lui Ștefan i-au stâlcit în bătaie pe ienicerii și spahii lui Mahomed al II-lea? Pe lângă, așa cum am ară tat deja, poziția adoptată de cronicarii străini, care nu cunoșteau realitățile românești din secolul al XV-lea, contemporanii noștri s-au lăsat influențați de diferite
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-ți metabolismul/după orarul de vară/sfidează cutia poștală, scrisorile nedesfăcute/izbește cu pumnul ceasul deșteptător, telefonul, robinetul, tubul cu pastă de dinți/Sări cu picioarele pe scoica de tablă a conservei, /linge-te pe bot la gândul perlei dinlăuntru,/stâlcește în bătaie câmpii adormi privind umbra unui avion/ca o albeață în ochiul albastru al cerului - / întoarce-te liniștit pe partea cealaltă...// Pentru azi nu mai ai nici o poliță de plătit.” C. comentează cu empatie și aplicație multe cărți ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
le citească. Regret că nu se găsește „un sponsor” pentru tipărirea „Dicționarului biblic”. Dacă ar fi transpus într-un calculator mi-ar fi posibilă tipărirea lui, măcar simbolică. Am impresia că însuși calcularorul cu care am lucrat, prin diferite manevre, stâlcește înțelesul, sau Internetul are posibilitatea și interesul de a încurca anumite texte. Mi se pare că în cuvintele formate numai din două litere, consoana se schimbă iar vocala rămâne. Ex. în loc de „de”, apare „ce” sau „pe” iar în loc de „nu”apare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
binele acestui neam și a reușit să intre în panteonul martirilor neamului nostru. Dacă s-a aruncat asupra lui cu noroi, cu minciuni calomnioase, aceasta s-a făcut de dușmanii neamului românesc, pentru ca să i se mânjească strălucirea, pentru ca să i se stâlcească buna credință, ca să nu i se mai vadă frumusețea morală pe care o admiră toți iubitorii adevărului și toți apărătorii dreptății. Dar, și după atâția ani, după ce a fost acoperit cu munți de defăimări, după se a fost ștrangulat cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
îl invadează, îl rupe din însingurarea lui. Pasiunea lor este hrănită demențial de gelozie. Întâi strecurată în doze infinitezimale prin sita imaginației, gelozia sporește pasiunea, dar turnată în cantități necontrolate direct dintr-o realitate contorsionată de excese și tulburări relaționale, stâlcește pasiunea într-o ură care alunecă în violențe atroce. În cele din urmă, căsătoria lor se destramă, iar mama pleacă cu rodul incert al iubirii lor, cu micul Boaz. Din acest punct, se și reînnoadă firul rupt, din Boaz, un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
am recunoscut pe Iuri. Se îndreptă spre grilaj, îl apucă pe copil, îl desprinse de bare, în ciuda protestelor. Omul cel pătrat, cu cămașă albă, cu mâneci scurte (paznic? bodyguard? grădinar?), ieși din gheretă și începu să-i repete informațiile primite, stâlcindu-mi numele, încercând să acopere chirăielile copilului. Dar Vinner îmi vorbea deja în rusește și mă invita să intru pe poarta de lângă gheretă. — Îmi pare cu adevărat rău, dar azi îi duc pe ștrengarii ăștia doi la Miracle Strip. Le-
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
degradează retorica "serioasă" până la un limbaj imaginar, coboară lumea la materialitate, la imaginea corporală a acesteia. De pildă, cearta din casa de aramă din Povestea lui Harap-Alb, dintre "monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a autorităților. Avem nevoie de imaginarea, pe termen lung, a unui proiect național pentru a ajuta la dezvoltarea mediului rural 151. Din nefericire, mulți decizionali nu au nicio legătură cu satul, raportându-se la acesta prin propria viziune folcloric bucolică, stâlcită în numeroase privințe. Modernizarea României a exceptat în bună măsură mediul rural care a continuat să trăiască în realități medievale. Nu întâmplător, în perioada antebelică, au fost purtate răscoale în numele sfântului pogon. Au zguduit statul din temelii, iar furia lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-l uite și nu se poate. Era o schiță de portret, dar omul merita mult mai mult, eu puteam doar atît și-aveam convingerea că fac un lucru extraordinar! Mai tîrziu mi-am dat seama că în loc să luminez un chip, ,,stîlceam” o imagine și m-am rușinat. A trecut timpul, deceniile de care vorbeam, și eu m-aș mai fi dus și nu pe la dom` Buraga, pînă într-o zi , într-o zi cînd, cu niște prieteni, m-am hotărît... Reîntîlnirea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în numele unei așa-zise purități a operei literare, efectele influenței folclorului asupra literaturii române culte, îi contestă lui Mihai Codreanu vocația poetică și mai ales înzestrarea pentru sonet, caracterizează versurile lui O. Goga drept „urâte și greoaie”, afirmând că scriitorul „stâlcește limba” ș.a.m.d. După 1905, la revistele pe care le-a înființat și condus, I.-C. a publicat literatura poeților tineri, între care G. Bacovia și I.M. Rașcu. A tradus, printr-un intermediar francez, câteva fragmente din Călătoriile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]