194 matches
-
așază, cu întreg tropismul lor, spre Occident, pe care-l manifestă, trădând totodată și nedoritul provin- cialism cultural, ba chiar și inconfortul localului care nu se mai recunoaște, cu continuitatea sa închegată pe relații personale, în neologisme cel mai adesea stâlcite. Tot ce vrea să arate Caragiale este că depărtarea de centru implică o deformare, o cultură incultă. Deformatorii lui Caragiale nu sunt nici pretențioși, nici «falși» ; ei așa sunt, asta e starea lor culturală. Deformarea, la ei, este efectul depărtării
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că muntenii și transilvănenii „urmează atât limba cât și ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor” (Ib.) La acestea se adaugă aprecierea că „aspectul cel mai curat îl are limba moldovenească din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de jucat la loto, și le întindea celui care făcea o ofertă. «Nu mai vreau să mă întorc la ei. Tu ești bun, îmi dai mereu de pomană și mă iubești. Vreau să stau cu tine!» și continua să vorbească stâlcit și a arăta cu nasul în sus. «Ridică-te și intră în casă!». În lumina luminii se ivi un biet băiețaș, slab, cu doi ochi mari de cerb înfricoșat. «Așează-te și mănâncă!», îi spuse don Calabria, acomodându-l pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
despre care am amintit. SORA N I C A. Al treilea născut a fost Nica, din botez Ioana. Un copil robust și plin de voioșie. Este cu patru ani mai mică decât mine. Când a început să vorbească, printre cuvintele stâlcite avea o expresie prin care cerea de mâncare. „Papă aia oaie”, însemna că vrea să mănânce brânză sau caș de oaie, bineînțeles, cu mămăliguță. Când mămica a „înțercat-o” avea mai bine de un an și jumătate. Potrivit unei superstiții i
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
încerca să spună ceva nu reușea decât „gî, gî”. Mămica s-a speriat că băiatul va rămâne mut, că nu va mai putea să vorbească niciodată. Au trecut mai bine de doi ani până când băiatul a prins a vorbi, destul de stâlcit, dar din ce în ce mai bine. În satul oficial Ștefan cel Mare, neoficial „La trei vânrturi”, școala se desființase și fratele Dinu n-a urmat cursuri școlare, deși acasă învățase să scrie și să citească. După al doilea război
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație În limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este Însoțit de titlul paralel În croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, Într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă” și după, documentul guvernului croat, ea aparține unei comunități „rome”! E mai mult decât stupefiant! Acești oameni din regiunea Medimure și Slavonia, care vorbesc românește se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o idee de erou sintetizată din diverse roluri jucate de Bogart, Gable, Mitchum și alții. Aliații celor doi sînt, cu toții, vechi stereotipuri hollywoodiene : sălbaticul cu suflet nobil, complet devotat eroului (își jertfește viața pentru el) ; puiul de metis care vorbește stîlcit engleza, dar are puteri șamanice ; alcoolicul care-și recîștigă demnitatea în acțiune (și el își jertfește viața) ; un bucătar chinez numit Sing-Song și un cîrciumar rus numit Ivan. E evident că, aici, recursul la stereotipuri nu e inocent (cum e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se va da semnalul de îmbarcare în autobuzele ce ne vor duce la hotel, trebuie să asistăm, la fel ca la Bordeaux, la spectacolul poetic oferit de Cabaretul literar „La Transcontinentale”. Reacția poeților care își aud numele rostite - de fapt stâlcite - de actorii francezi este copilăros-entuziastă, în ciuda oboselii acumulate pe drum. Poeta vanitas! Vom putea oricând spune că numele nostru a fost rostit pe o scenă la Paris, că n-am trecut anonimi prin orașul lui Proust și René Char. Parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al pîinii, simțind cum mi se pune un nod în gît. Un pachet cu unt, niște brînză... Fac și un ceai, beau și o gură de vodcă... Ah, ce masă împărătească va fi!..." Pe tejghea, în fața mea, apare o pîine stîlcită, cu coaja arsă și crăpată. Vînzătoarea, coafată în permanență, elegantă în halatul ei alb din relon, cu veșnicul surîs ironic pe buze, întinde mîna să ia bancnota de cinci lei, dar înainte ca ea să fi atins banii, eu lovesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prietenii lui vorbeau despre acești oameni cu dispreț, cu dezgust, chiar și cu furie, dar Brunetti nu-i putea niciodată vedea fără să le suprapună imaginea propriilor săi strămoși, stând la cozi asemănătoare, ei Înșiși abia Îmbrăcați, prost Încălțați, vorbind stâlcit limba. Și, aidoma acelor sărmani nefericiți de acolo, dornici să curețe mizeria și să crească progeniturile oricui i-ar plăti. Urcă scările spre biroul său de la etajul patru, urând bună-dimineața unuia sau la doi oameni, Înclinând din cap spre alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
străduindu-se să rămână calmă. S-ar putea să fie important. Vreun cuvânt? Vreo expresie? Bonaventura nu spuse nimic, așa că Brunetti interveni: — Vorbea italiana, dottore? — Într-un fel. Unele cuvinte erau italienești, dar restul era Într-un dialect, cel mai stâlcit pe care l-am auzit vreodată. Nu mai erau locuri curate pe prosopul lui Bonaventura. Cred c-aș vrea să merg să mă ocup de rana asta, zise el. — Numai o clipă, dottore. Ați Înțeles vreun cuvânt? — Păi, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
paste; patrie; pix; poate; povață; poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct de vedere; punte; rău; respectuos; român; rosti; a rosti; rostire; sabie; scrie; scriere; scrisoare; scriu; scump; scurt; semn; serios; seriozitate; siguranță; simbol; sinceritate; sinonim; sintagmă; slogan; a spune; spusă; stilou; stîlcit; strănut; strofă; stupid; subînțeles; substantiv; suflet; sunet articulat; știință; știre; test; la timpul său; valoare; veșnic; viață; vînt; vocabulă; voce; vorbă bună; o vorbă gîndită; vorbesc (1); 771/264/93/171/0 dacă: poate (133); parcă (58); condiție (31); atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce numai asta sunt: înverșunare, prostie, nedreptate măruntă, ghionți, palme"310. Analiza comparativă a filmului cu altele de talie europeană și transferarea situației fictive în realitate deplasează comentatorul spre condiția scriitorului din țară, înăbușit de aglomerația străzii, de limba răstită, stâlcită: "Din sutele de vorbe țipate ale acestei "probe de microfon", acesta este strigătul de alarmă cel mai percutant. Valoarea filmului nu ține, evident, numai de el"311. Impresiile pozitive la adresa filmului se regăsesc și în Jurnal 312, unde e considerat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de vatra mea natală; Iar la drum de-ntors, apăsând cu talpa pedala și pârghia laterală, voi porni din nou în iureș pe șosea. Cuburi Să ne-mpăturim aripi de vedenii. Noapte. În colțuri, ușă peste ușă se lasă casele. Umbre stâlcite, mii. Felinar - flacără frântă. Cenușă. În odaie vântul lemnos cosește mobila. Oglinda cu greu mai ține masa, talger cu câteva cireșe. Fața mi-i ca smaraldul din vitrine. Tu - în rochie neagră, zbor, poemul negrelor unghiuri din lumea pestriță. Îți
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
Ion Simuț Toate greșelile de tipar sau de corectură sunt o pacoste, dar cele strecurate în edițiile de referință sau în edițiile critice ale scriitorilor clasici sunt o calamitate. Un cuvânt greșit, o sintagmă sau uneori chiar o frază stâlcită riscă să se perpetueze de la o reeditare la alta, pe baza argumentului firesc că așa scrie într-una din edițiile de autoritate. Aș vrea să semnalez câteva astfel de situații în cazul poeziei argheziene. În primul caz e vorba chiar
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ni-l acorde. Cum ar fi viața dv. fără poezie? Poezia este în centrul vieții mele de foarte mult timp, mai întâi ca refugiu, iar acum, ca motor. Este în centrul vieții mele ca tot ce înseamnă cultură, cuvânt declamat, stâlcit, de atâtea ori prost interpretat, pe care însă îl revendic sus și tare. Sunt un bulimic - dar nu atât cât mi-ar plăcea să fiu - al cărților (poezie, bineînțeles, dar și romane, cărți polițiste), al cinema-ului, al artei, al
Întâlniri sub semnul poeziei: interviu cu Jacques Fournier, directorul Casei Poeziei din Guyancourt by Roxana Sicoe-Tirea () [Corola-journal/Journalistic/5704_a_7029]
-
simplu, echivalent. Nici ,faubourg", nici ,banlieue", deși fiecare în parte aduce propriile nuanțări de sens. Cum se va transpune acel impersonal și indistinct ,domnule" pe care Leonida îl adresează Efimiței sau omniprezentul ,soro"? Cu adevărat dificilă este, însă, situația franțuzismelor stâlcite (,sanfaso", ,alevoa", ,musiu"). Redate în limba de origine, efectul e corectiv și - prin asta - anulator. Propunerea de mediere a Magdei Jeanrenaud e o admirabilă soluție funcțională: folosirea omoloagă a unor anglicisme. Artificiul celei de-a treia limbi este, de altminteri
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
mai știut să vorbește corect la românește" (parinti.com). S-ar părea că mai ales această formulă - (nu știe) să vorbește, căreia i se adaugă, cu efect de rimă, românește - s-a fixat în ultima vreme ca emblemă a vorbirii stîlcite a străinilor, fiind aplicată prin exagerare comică și românilor, chiar dacă eroarea pe care o conține este destul de improbabilă: "nici nu știe să vorbește românește!"; "eu sunt de-aia care știe să vorbește românește, încă" (muzicabuna.ro). Desigur, a vorbi apare
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
un restaurant indian), lipsa de cultură, de educație, ca și disprețul și lipsa de interes pentru ele, aroganța și bădărănia specifice acelora care-și închipuie că și-au depășit condiția socială prin relativa stabilitate financiară, vulgaritatea, toate într-o engleză stîlcită și îngroșată cu accente specific indiene. Aflăm astfel că esența hinduismului se reduce la a nu mînca carne de vită, iar cea a islamismului la a nu mînca carne de porc; vedem femeia tipic indiană, grasă, casnică și fără alte
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]
-
rasă, al cărei preț depășește 250 de euro. Însă, în lipsă de bani, bărbatul a căutat și alte variante. Ce a găsit pune multe semne de întrebare. "Google, search, anunțuri, bloguri până văd câteva anunțuri scrise într-o română extrem de stâlcita, de prin sate de lângă București. Am dat un mail și astăzi am primit și răspunsul", a spus bărbatul. Răspunsul, la fel de stâlcit, îi cere, printre altele, să scrie ce profesie are. Răspuns integral: Bună ziua, vă mulțumim pentru e-mail și aveți interesul
Scrisoarea nigeriană, varianta cu vânzarea de pisici by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80481_a_81806]
-
găsit pune multe semne de întrebare. "Google, search, anunțuri, bloguri până văd câteva anunțuri scrise într-o română extrem de stâlcita, de prin sate de lângă București. Am dat un mail și astăzi am primit și răspunsul", a spus bărbatul. Răspunsul, la fel de stâlcit, îi cere, printre altele, să scrie ce profesie are. Răspuns integral: Bună ziua, vă mulțumim pentru e-mail și aveți interesul pentru adoptarea pisoi mele. Rază ..... British Shorthair pisoi Vârstă ....... 13 săptămâni vechi sex masculin ....... de sănătate ...... sunt în stare bună de
Scrisoarea nigeriană, varianta cu vânzarea de pisici by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80481_a_81806]
-
puternice, dar cu o sarcină avansată. Înconvoiată, cu greutatea pe umăr, femeia înainta icnind, cu transpirația șiroindu-i pe fața congestionată de efort, spre diligența care aștepta pasagerii. Docherul îi întinse douăzeci și cinci de centime. Și cînd femeia, într-o franceză stîlcită, îi ceru restul de douăzeci și cinci de centime, începu s-o amenințe și s-o înjure. Flora îi tăie calea docherului cînd acesta se întorcea la vapor în mijlocul unui grup de colegi. - Știi ce ești, nenorocitule? îi spuse furioasă la culme
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
degringolada axiologică ce-au însoțit comunizarea României: "A fost un joc de-a rîsu'-plînsu', în care unii mimau adesea pînă și Ťpasul de menuetť într-o lume ce executa constant și însuflețitor cazaciocul, după o muzică de armonică demențial stîlcită, ce-și asocia grotesc țimbalul, declanșînd un tragic carnaval". Siluind adevărul ori măcar amînînd în temeiul unor calcule defetiste rostirea lui, Aristarc abdica de la însăși menirea sa. Un astfel de Aristarc oportunist a devenit chiar marele G.Călinescu, "într-o
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
eliberat. A scos, tot în 1869, ziarul Democrația, care avea înscris pe frontispiciu dictonul Vox populi, vox dei. Se cunoaște că I.L. Caragiale își va aminti de Democrația, punându-l pe studintele în drept și publicistul Rică Venturiano să rostească stâlcit amintitul dicton. De altfel, stilul editorialelor din Democrația era înrudit cu cel al gazetarilor caragialieni. ș...ț După întâmplările legate de republica din Ploiești, Al. Candiano-Popescu a plecat în Italia, pentru studii. Și-a luat licența în drept. În 1877
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
povestește într-o tabletă cum s-a desfășurat la Chișinău sărbătoarea Limba noastră: discursuri festive ("comoara și bogăția noastră" etc.), recitări, cîntece, distracție în grădina publică. "Toate bune pînă aici, dacă e să nu ținem cont de sumedenia de cuvinte stîlcite, pocite, morfolite, care îți zgîriau auzul, precum și de calchierile și stridențele presărate cam la fiecare întorsătură de frază a celor de la microfoane. E de-a dreptul ridicol să auzi cum cineva urcat pe podium, cu sau fără voia lui, te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]