122 matches
-
avut decât un singur rezultat: de-a înlesni tuturor străinilor din țară libertatea de-a esploata, căci libertatea de-a munci n-a cerut-o nimeni, de vreme ce-a existat totdauna. Nici una din legile vechi n-a oprit pe stâlpnicul Simeon de-a căputa cizme sau de-a cultiva dovleci; dar piedici pentru a deveni esploatatorul acestui popor, neavând alte cunoștințe decum le are un cârpaci, asemenea piedici vor fi existat în adevăr. Asta e însemnătatea întregei revoluții sociale, patronată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Perrone, Dissenso dottrinale e propaganda visionaria: le Pleroforie din Giovanni di Maiuma, Aug. 29 (1989), 451-495. - Viața lui Petru Ibericul: R. Raabe, Petrus der Iberer, ein Charakterbild zur Kirchen und Sitten geschichte des 5. Jahrhunderts, Hinrichs, Leipzig 1895. f) Simeon Stâlpnicul cel Bătrân: scrieri și biografii Simeon Stâlpnicul cel Bătrân (numit astfel pentru a nu fi confundat cu cel Tânăr, mort în 592) s-a născut cu puțin înainte de 400 în satul Sis, la granița dintre Cilicia și Siria. În copilărie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Pleroforie din Giovanni di Maiuma, Aug. 29 (1989), 451-495. - Viața lui Petru Ibericul: R. Raabe, Petrus der Iberer, ein Charakterbild zur Kirchen und Sitten geschichte des 5. Jahrhunderts, Hinrichs, Leipzig 1895. f) Simeon Stâlpnicul cel Bătrân: scrieri și biografii Simeon Stâlpnicul cel Bătrân (numit astfel pentru a nu fi confundat cu cel Tânăr, mort în 592) s-a născut cu puțin înainte de 400 în satul Sis, la granița dintre Cilicia și Siria. În copilărie, ducea la păscut turma tatălui său și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
destinatar să participe la sinod și să adere la poziția lui Chiril, blestemându-l totodată pe Nestorios. Evagrie Scolasticul reproduce în Istoria Bisericii (II, 10) extrase dintr-o scrisoare a lui Simeon adresată lui Basilius de Antiohia (456-458) în care stâlpnicul declară că a aderat în mod ferm la Crezul de la Calcedon; istoricul atestă că Simeon i-a trimis o scrisoare similară împăratului Leon. În schimb prin unele florilegii siriene ne-au parvenit două scrisori ale lui Simeon, dintre care una
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
împăratului Leon, în care conciliul de la Calcedon este condamnat în mod explicit: e vorba de falsuri monofizite în perioada în care monofiziții își însușeau cultul lui Simeon (ceea ce, probabil, i-a făcut ulterior pe calcedonieni să dezvolte cultul lui Simeon Stâlpnicul cel Tânăr). Bibliografie. Toate textele (cele siriene traduse în germană de H. Hilgenfeld) în H. Lietzmann, Das Leben des heiligen Symeon Stylites (TU 32, 4), Hinrichs, Leipzig 1908. Ediția Vieții în versiunea siriană în P. Bedjan, Acta martyrum et sanctorum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
et les moines de Syrie, E. de Boccard, Paris 1959. Exemplul lui Simeon a fost curând urmat și de alții de cuprinsul întregului Orient unde s-a menținut până în secolul al XVI-lea. Un anonim a scris Viața lui Daniel Stâlpnicul, adică a lui Daniel din Merata din ținutul Comagene, lângă Samosata, decedat în 493: mai întâi cenobit, l-ar fi întâlnit pe Simeon la întoarcerea dintr-o călătorie la Antiohia; după ce a trăit izolat într-un templu păgân, chinuit de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
l-ar fi întâlnit pe Simeon la întoarcerea dintr-o călătorie la Antiohia; după ce a trăit izolat într-un templu păgân, chinuit de demoni, Daniel, îndemnat în vis de Simeon să apuce această cale, și-ar fi început viața de stâlpnic, trecând de pe o coloană pe alta. Daniel pare să aibă strânse raporturi cu împăratul Leon și e implicat apoi în întâmplările care-i au în centru pe Zenon Isaurianul și pe uzurpatorul Basiliscus căruia îi refuză binecuvântarea ca urmare a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. În secolul al șaselea, în sfârșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stâlpnicul, în urma cutremurului din 577; mai este cunoscut totodată cel intitulat Unul-Născut, compus de împăratul Justinian I (527-565) în 536, care e o parafrază în versuri a simbolului Crezului constantinopolitan la care se adaugă formule doxologice și o rugăciune pentru mântuire
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
L. Perrone, Dissenso dottrinale e propaganda visionaria: le Pleroforie di Giovanni di Maiuma, Aug. 29 (1989), pp. 451-495. - Viața lui Petru Ibericul: R. Raabe, Petrus der Iberer, ein Charakterbild zur Kirchenund Sittengeschichte des 5. Jahrhunderts, Hinrichs, Leipzig, 1895. f) Simion Stîlpnicul cel Bătrîn: scrieri și biografii Simion Stîlpnicul cel Bătrîn (numit astfel pentru a nu fi confundat cu cel Tînăr, mort în 592) s-a născut cu puțin înainte de 400 în satul Sis, la granița dintre Cilicia și Siria. în copilărie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
le Pleroforie di Giovanni di Maiuma, Aug. 29 (1989), pp. 451-495. - Viața lui Petru Ibericul: R. Raabe, Petrus der Iberer, ein Charakterbild zur Kirchenund Sittengeschichte des 5. Jahrhunderts, Hinrichs, Leipzig, 1895. f) Simion Stîlpnicul cel Bătrîn: scrieri și biografii Simion Stîlpnicul cel Bătrîn (numit astfel pentru a nu fi confundat cu cel Tînăr, mort în 592) s-a născut cu puțin înainte de 400 în satul Sis, la granița dintre Cilicia și Siria. în copilărie ducea la păscut turma tatălui său și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe destinatar să participe la sinod și să adere la poziția lui Chiril, blestemîndu-l totodată pe Nestorie. Evagrie Scolasticul reproduce în Istoria Bisericii (II, 10) extrase dintr-o scrisoare a lui Simion adresată lui Vasile de Antiohia (456-458) în care stîlpnicul declară că a aderat în mod ferm la Crezul de la Calcedon; istoricul atestă că Simion i-a trimis o scrisoare similară împăratului Leon. în unele florilegii siriace ne-au parvenit două scrisori ale lui Simion, dintre care una adresată împăratului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
adresată împăratului Leon, unde conciliul de la Calcedon este condamnat în mod explicit: e vorba de falsuri monofizite realizate în perioada cînd monofiziții își însușeau cultul lui Simion (ceea ce, probabil, i-a făcut ulterior pe calcedonieni să dezvolte cultul lui Simion Stîlpnicul cel Tînăr). Bibliografie. Toate textele (cele siriace traduse în germană de H. Hilgenfeld) în H. Lietzmann, Das Leben des heiligen Symeon Stylites (TU 32, 4), Hinrichs, Leipzig, 1908. Ediția Vieții în versiunea siriacă în P. Bedjan, Acta martyrum et sanctorum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
les moines de Syrie, E. de Boccard, Paris, 1959. Exemplul lui Simion a fost curînd urmat și de alții pe cuprinsul întregului Orient, unde s-a menținut pînă în secolul al XVI-lea. Un anonim a scris Viața lui Daniel Stîlpnicul, adică a lui Daniel din Merata din ținutul Comagene, lîngă Samosata, mort în 493: mai întîi cenobit, l-ar fi întîlnit pe Simion la întoarcerea dintr-o călătorie la Antiohia; după ce a trăit izolat într-un templu păgîn, chinuit de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
493: mai întîi cenobit, l-ar fi întîlnit pe Simion la întoarcerea dintr-o călătorie la Antiohia; după ce a trăit izolat într-un templu păgîn, chinuit de demoni, Daniel, îndemnat în vis de Simion, și-ar fi început viața de stîlpnic, trecînd de pe o coloană pe alta. Daniel pare să aibă strînse raporturi cu împăratul Leon și e implicat apoi în evenimentele care-i au în centru pe Zenon Isaurianul și pe uzurpatorul Basiliscus, căruia îi refuză binecuvîntarea ca urmare a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. în secolul al VI-lea, în sfîrșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stîlpnicul, în urma cutremurului din 577; mai este cunoscut și cel intitulat Unul-născut, compus de împăratul Iustinian I (527-565) în 536, care e o parafrază în versuri a simbolului Crezului constantinopolitan la care se adaugă formule doxologice și o rugăciune pentru mîntuire
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
stârnit admirația multor creștini. Ambiția lor a atins uneori cote halucinante și nu este sigur că mulți dintre acești cadaveres erau în toate mințile. Istoria bisericească evocă, sub un renume de „sfinți”, câțiva asemenea demenți. Unul este Sfântul Simion Stylites/Stâlpnicul (390-459). După ce a stat vreo câteva luni îngropat în pământ până la gât, Simion s-a decis să câștige sfințenia urcându-se în vârful unui palus (par) de vreo 18 metri, înălțat lângă Antiohia. A stat acolo 35 de ani, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
l’empire romain (IVe-Ve siècles), Sirey, Paris, 1958; J. Gaudemet, Gabriel Le Bras (eds.), Histoire du droit et des institutions de l’Eglise en Occident, 18 vol., Sirey, Paris; E. Gilson, La philosophie au Moyen-Âge, Payot, Paris, 1944. Despre Simion Stâlpnicul: H. Lietzmann (ed.), Das Leben des heiligen Symeon Stylites, Leipzig, 1908; H. Delehaye, Les Saints stylites, Bruxelles, 1923. Despre eremiți și martiri: A.-J. Festugière, Antioche païenne et chrétienne. Libanius, Chrisostome et le moines de Syrie, De Boccard, Paris, 1959
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ventuzele, folosindu-se de un mănunchi de pene de gâscan, Fedot nu se dădea În lături să-i ungă spatele cu ulei amestecat cu gălbenuș de ou și, chipurile-n glumă, s-o gâdile sub subsuori. Dar unde era Ioan Stâlpnicul și unde Simion Scărarul și unde Ivanko Barabulea sau Ivan Kapustin sau Matvei Gorilo și atâția alți bărbați destoinici ce lăsaseră la cârciuma lui Ițco urme atât de adânci În conștiința oamenilor locului, Încât și astăzi, când sunt doar oale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
umili propriul trup. Nu era chiar sfântul Macarie ăla care trăia pe un stâlp și, când viermii cădeau de pe el, Îi aduna și-i punea la loc pe corp, pentru ca și ei, făpturi ale domnului, să-și aibă festinul lor?” „Stâlpnicul respectiv era sfântul Simeon”, zise Belbo, „iar după părerea mea stătea pe stâlp ca să scuipe În capul celor care treceau pe dedesubt”. „Urăsc spiritul iluminismului mistic”, zise Diotallevi. „În orice caz, Macarie, sau Simeon, era un schimnic plin de viermi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
problemă... Acum bărbatul iar părea mai bătrân și iar i s-a făcut o cută între sprâncene. — E casă de vară și n-are sobă, nici lemne, nici așternut. Însă știți că omul e în stare de multă stăpânire. Simeon Stâlpnicul a trăit o grămadă de vreme pe un stâlp. Și-ntr-o zi l-a mai invitat la el și pe Sfântul Teodosie. Adică la el pe stâlp! Vă pot da un pled, de la părintele... Plecă, durdulie și plină de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
referire la o conducere spirituală, onorifică. Conducerea propriu-zisă administrativă aparținea superiorilor mănăstirilor, fiind numiți de cele mai multe ori „arhimandriți”. Această funcție de conducere spirituală nu era ceva inedit pentru că avea antecedenți prin persoana monahului Dalmatie, duhovnicul împăratului Teodosie, sau a Sfântului Simeon Stâlpnicul, a călugărului Polihronie. Menirea acestora era aceea de a fi părinți sufletești cărora să li se poată cere sfaturi, îndrumări duhovnicești, alinare. Nu oricine putea însă ajunge aici; doar cei înțelepțiți printr-o credință deosebită, prin dragoste jertfelnică și biruitori
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și extazului, a vieții și a morții, în cicluri mereu reluate. Metafora sistemului este una dezvrăjită de limitările parcimoniei care fixaseră înțelegerea umană în infrafragmentarea realului, ajungându-se la izolaționism epistemic, pe insule robinsoniste, nu diferite ca relevanță de mișcarea stâlpnicilor, ermetic protejate de limbaje de laborator și mai ales cu scopuri antagonice ce au forțat la închiderea noului în patente comerciale. Starea postmodernă a cunoașterii a reajuns un mister, bine păzit în buncărele avuției, aparența accesului la inovație fiind salvată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lui de lume o parte din bunătatea și grija infinită a Creatorului. De aceea, însușirea de seamă a stăpânului este apropierea de sfințenie. Toate soiurile de făpturi ale lumii sunt date în veghe câte unui sfânt. Peste păsări este Simeon Stâlpnicul. Peste gângănii, Arhanghelul Mihail. Peste lupi, sfântul Nicolae (Papadima, 1936/1985, p. 62). Puterea este asociată cu paternalismul, gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Am cântat lumea-mprejur / Și nime nu mi-a zis uli, / Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa și ea le măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]