112 matches
-
de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Ora când... dr Gabriela Mimi Boroianu 24.01.2017 E ora când se scutură castanii, Când se trezesc dorințele târzii, În ochii tăi să vii să-mi stâmpăr anii Și dorul risipit în poezii. E ora-n care sunt cuprins de teamă, De nostalgii ce-s dureros de dulci, Ascultă depărtarea cum te cheamă La pieptul tău dorința să mi-o culci, M-aș pierde-n tine așa
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
să stea la rând, Mai am încă în mine-un dor ... Citește mai mult Ora când...dr Gabriela Mimi Boroianu 24.01.2017E ora când se scutură castanii,Când se trezesc dorințele târzii,În ochii tăi să vii să-mi stâmpăr aniiși dorul risipit în poezii.E ora-n care sunt cuprins de teamă,De nostalgii ce-s dureros de dulci, Ascultă depărtarea cum te cheamăLa pieptul tău dorința să mi-o culci,M-aș pierde-n tine așa... ca într-
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mai ales după ce acesta și-a venit în fire. Ea este ca apa sărată a mării pe care nefericiții marinari o beau în lipsa apei dulci; dar cu cât o beau mai mult cu atât gâtlejul lor arde fără a le stâmpăra setea. Cu cât aleargă mai mult după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
poetice se înfășoară asemenea unei plante agățătoare, asemenea iederii viguroase, în jurul atâtor amintiri. Nu este uitată copilăria, prispa casei părintești, ” De prin cotloanele uitării se ițesc/ Frânturi de viață cu miros plăcut, / La porțile tăcerii iarăși mă opresc / Să-mi stâmpăr dorul de necunoscut.”..., livada, tradițiile și obiceiurile, părinții, cimitirul, ulița prăfuită. Obosit de drumurile vieții poetul revine mereu acasă, acest loc sfânt, încărcat de liniște și mister. ” Miroase-a cald și voie bună,/ În sobă focul pâlpâie necontenit; / Pe la ferești
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
primarul Török László, s-au bucurat de atmosfera câmpenească a tradiționalului Festival al Sarmalelor. Cei care și-au făcut „oleacă de vreme” și au venit să vadă „mândrele noastre obiceiuri, să asculte hidedea cu goarnă, dar mai ales să-și stâmpere setea cu un strop de pălincă de prune și foamea cu niște sarmale gătite ca la mama acasă” au avut plăcuta surpriză să constate că, pe lângă interpreții de muzică populară și muzică ușoară anunțați în invitația-program a festivalului, pe scenă
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
dor Dar iubirea-i creștea și-l ardea ca un jar Nu găsea nici o cale ca să scape ușor. * Într-o seară nebun chip de om îmbrăcă Și-n pat de fecioară-n cearceafuri întinse Îmbătat de iubire dorul și-l stâmpără Căci uitând cine este păcatu-l învinse. * Risipită nu-i bine umbra nopții în zare Când în minte se naște un gând ne-nțelept Pentr-o viață de om ar da tot ce-acum are Nemurire și aripi și raiul cel
ÎNGER DE PIATRĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377759_a_379088]
-
s-ascult dervișii ce din cărțile lor vechi Cu povestea răsplătirii ne tot cântă în urechi. Am văzut virtuți atâtea ce-au găsit a lor răsplată Într-un giulgi și patru scânduri. Pentr-o hrană - așa bogată Eu să-mi stâmpăr lăcomia?... Pentru-a cerului comoară Eu să trec arzând de sete lîng-a vieții dulci izvoară? " Când e-un om zvârlit în lături... frate fie chiar... ce-mi pasă, Se deschide înainte-mi largă cale luminoasă, O sămânță roditoare cată-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
națiunii un spirit servil și venal, ceea ce nu exclude chiar la cei bine instalați spiritul de partid și de anarhie. Acest sistem crează o oștire de muritori de foame, capabil[i] de orice nebunie când cred că prin aceasta se stâmpără apetitul lor și buni de cele mai ordinare lucruri îndată ce foamea a fost stâmpărată. O națiune de vânători de funcții e cea mai înjosită din toate 320 r națiunile; nu există umilire în lume pe care să nu fie capabilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
națiunii un spirit servil și venal, ceea ce nu esclude, chiar la cei bine căpătuiți, spiritul de partid și de anarhie. Acest sistem creează o armată de muritori de foame, capabili de orice descreierare, când cred că prin aceasta se va stâmpăra apetitul lor și apți pentru actele cele mai de rând și mai înjositoare, îndată ce foamea le-a fost stâmpărată. O națiune de vânători de funcții e cea mai înjosită din toate națiunile; nu există umilire în lume pe care să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pașilor mărunți, cu rezultate pe termen lung, și își declară loialitatea față de dinastia de Habsburg-Lotharingia. În articolul-program, Desfășurăm steagul, este exprimată dorința de a se întreține spiritul românesc în ciuda tuturor greutăților întâmpinate: „Nu avem universitate românească, nici prilej să ne stâmpărăm setea la izvoarele culturii românești. Nădăjduim că învățații noștri de pretutindeni vor veni cu sprijinul lor, ca să umplem cât de cât un gol.” Rubrici: „Glosse”, „Accente”, „Momente”, „Cronica veselă”. Publică Aron Cotruș (poeziile Ce-mi pasă de Fatalitate, E-un
ORIENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
și-mi sufocă dulce-amar cuvintele pe care ți le-ai prins cercei în clarul lunii vreau să-ți fur boabele scurse din lacrima iubirii înșirate pe firul timpului să-ți dăruiesc un colier pe care să-l sorb să-mi stâmpăr visul nenuntit... Gara vieții ... mă pătrund cuvintele în liniile ce-mi traversează palma dincolo de ele simt cum puterea lor se revarsă în mine mi-am scuturat degetele și le-am adunat în vaza pumnului protejând calea ferată vagoanele inimii nu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
afară Eu m-aș face-un vânt de vară Ș-aș veni la tin-odată Să te văd cum ești culcată, Cu fața cătră perete 144 {EminescuOpVI 145} Cu gura friptă de sete. Eu gura ț-aș săruta Inima ți-aș stâmpăra. 28 Colo-n jos pe lângă Tisă, Mândra mea mere destinsă Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
meu tron împărătesc, De mândra mă despărțesc. Și eu mândră că m-oi duce De l-a ta guriță dulce. O, pădure, naltă ești, Mândra mea departe ești! Dară eu dac-aș pute În gur-o aș săruta Inima mi-aș stâmpăra. 139 Începui să mă jelesc, Plângând să mă jelcuesc. Eu nu pot de supărare, C-am rămas la - nstreinare, La plângere și la jale; C-am avut o puiculiță Cu mult dor și cu credință: De mândra m-am depărtat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
EminescuOpVI 441} Săgetând ne răsbătu. De vrei, puică, să iubești Singură stăi și privești Cum ne-am mângâia cu drag, Numai mîna-n sân să-ți bag Și mai în jos puținel Să mai vie suflețel, Acolo este locul Unde se stâmpără focul. Nimenea să nu mai știe Noaptea bine să ne fie, Nimunui să nu mai spui Ce ți-am zis și îți făcui Să ne desfătăm firește Și să lucrăm bătrânește. No. 36 Până când, nemilostivo, Ai gând să mă pedepsești
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
alungați din Rai, se prea poate să fi fost totdeauna aici. Izvorând din cunoaștere, bănuiala aceasta m-a făcut să-i fug. Cum să mai respiri în umbra unei ființe ce nu suferă de amintiri cerești? Așa ajungi să-ți stâmperi întristarea în altă parte și să uiți cu scârbă de unde pleacă omul. Orice clipă îmi pare o repetiție la Judecata din Urmă și orice loc în lume, o margine a lumii. E ratat acel ce nu cunoaște ispita. Prin ea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare, ce ducea la oraș. {EminescuOpVII 120} II - Contesă, voi face pe părintele D-tale să te silească ca să fii a mea. - Cine se-ndoiește c-o poți face aceasta, cine, că ești în stare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră. mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare ce ducea la oraș. II - Contesă, voi face pe părintele D-tale să te silească ca să fii a mea. - Cine Se-ndoiește c-o poți face aceasta, cine, că ești în stare s-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
teatru pe când sala era plină de spectatori cari cereau executarea programei, se coborâse cortina, orchestra fusese asemenea depărtată și, după strigăte de o oră, după o erupțiune pe scena întunecoasă a unei părți din public, totul a putut să fie stâmpărat de cătră aplaudatul artist care, în fața cortinei coborâte, fără orchestră și între două lumânări aduse din cabina sa, și-a jucat canțoneta, dând astfel satisfacerea pe care o cerea publicul. Acest incident a fost până și obiectul unei interpelări în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nici acela n-o fost plin, / Jumătate cu venin."206 Relația de interdependență dintre ursită-soartă și firul vieții este ilustrată prin intermediul paralelismului analogic, alternanța afirmativ / negativ dând în vileag pulsiunile trăirilor: "Eu nu cânt, că știu cânta, / Ci-mi mai stâmpăr inima, / Mie și cui m-asculta! Că și eu când mă supăr, Cu cântecul m-astâmpăr! / Și nu cânt, că știu cânta, / Ci mi-i dragă țara mea! Și nu cânt, că știu să cânt, / Ci mi-i drag acest
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acei doi se vor mușca pe ceea lume. Cînd mănînci cu pălăria sau căciula pe cap, atunci dracul rîde și Dumnezeu plînge. Poporul crede că este iertat a mînca într-o grădină sau vie poame sau struguri pentru a-și stîmpăra pofta gurii; a lua însă din ele și acasă se ține de furt. Nu ținea blidul pe brațe cînd mănînci, că faci a sărăcie. Se crede că dacă păstrează copiii dintr-o casă unele bucate pe un timp mai tîrziu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se iartă un păcat. Dacă omori painjeni de cei cu picioare lungi, ți se iartă cîte trei păcate de fiecare. Se crede că dacă se taie cineva la vreun deget, apoi e bine a pune pe locul tăiat painjeniș, care stîmpără curgerea sîngelui. Pălărie Sîmbătă și marți seara să nu ieși afară fără pălărie. Pămînt Cînd se cutremură pămîntul, atunci ori tremură coada celor doi pești pe care se razimă pămîntul, ori se uită Dumnezeu la pămînt cu mînie și el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ținea cu pâne îndoit de scumpă, care, din lipsa drumurilor, numai cu cai și cheltuieli grele trebuie să o transporteze de la Fălticeni și Piatra. La foarte multe familii este acum regulă obicinuită că ele numai o dată pe zi să-și stâmpere foamea și aceea încă numai pe giumătate. Așadar, un monument neperitor ar întemeia patriotul acela care ar funda o fabrică de fier (ca acea singură întreprindere montanistică și temeiul lucrării la alte metale) în acele locuri, spre folosul împoporației întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ani ne sună legenda în urechi... "Și am văzut virtutea găsind a ei răsplată, Ce nu numai de oameni - de zei e-nvidiată, "Răsplată prea frumoasă: un giulgiu și patru scânduri. "De când văzui aceasta, am stat mereu pe gînduri: "Să-mi stâmpăr lăcomia? Pe lângă dulci izvoară "Să trec murind de sete pentr-o așa comoară? {EminescuOpIV 413} {EminescuOpIV 414} Pe când c-un om în lanțuri - de-i frate chiar, ce-mi pasă Dacă-l împing în laturi? - O cale luminoasă "Nainte-mi se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Rusia și Germania, ar fi un act nu tocmai prudent de provocațiune din partea Germaniei și cu totul imprudent din partea noastră. Nouă îndeosebi ni se pare că "Binele public" e jertfa unei mistificațiuni bine mânuite de cătră guvernanții roșii. Pentru a stâmpăra turburarea produsă în România prin convenția de răscumpărare roșii cred de cuviință a spune: Iată prețul ce l-am obținut noi prin răscumpărare, alianța Germaniei și implicite a Austro-Ungariei". "Binele public", făcîndu-se organul de propagare a acestei noutăți, ba combătând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asigură succesul acestei afaceri. Lucrul fiind de astă dată foarte gingaș și bătîndu-se prea mulți patrioți pe împărțeala diferenței de opt milioane, d. C. A. Rosetti, reversibilul, onestul, sincerul, patriotul, se vede dator a intra asemenea în cabinet pentru a stâmpăra turma nemulțumiților. Daca ministeriul Dumitru Brătianu nu întîmpina nici simpatii nici antipatii, noul cabinet Ion Brătianu e de natură a trezi cea mai adâncă neplăcere a țării. Venit la putere numai în vederea unui gheșeft, neavând nici o țintă serioasă în afară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]