1,895 matches
-
-și vărsa nervii pe amicul său și a-l ciomăgi serios. Conflictul s-a consumat anul trecut, la sfârșitul lunii februarie, în apropiere de localitatea timișeană Denta, acolo unde D.Z. și G.V. erau angajați ca și ciobani la o stână. Ziua a început ca oricare alta și nimic nu anunța tragedia ce avea să se petreacă. Cei doi și-au văzut de treburile zilnice, au dat animalelor hrană și apă, le-au muls, iar seara le-au închis. Apoi s-
Agenda2003-15-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280899_a_282228]
-
bâtă și a început să-și cotonogească serios colegul, până când l-a adus în stare de inconștiență, plin de sânge. Apoi a plecat, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Victima a fost găsită a doua zi dimineață de către proprietarul stânei, care l-a transportat de urgență la spital. Medicii legiști au stabilit că viața lui G.V. a fost pusă în pericol. Inculpatul a recunoscut fapta și a declarat că regretă cele întâmplate.
Agenda2003-15-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280899_a_282228]
-
ei într-un mondial glas comun, că e gratis! În funcție de afiliere, lupii se îmbracă în piele de oaie și împing în față ba o rudă de vie, ba un cumătru sau chiar ei primesc funcții importante de dat iama la stâni, ori câte un post călduț pe lângă pirații mioritici, mai mult sau mai puțin legați de dregătoria mare. Previziunile s-au adeverit, ei vânează în haită, se apără cu armamentul din dotare, se aplaudă reciproc"; În cartea celor 322 de vorbe
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
S-au umplut galantarele din piețe și supermarketuri cu carne de miel. Scump, au răbufnit imediat oamenii, care nu se așteptau să scoată din buzunar 30 de lei pentru un kilogram. Dacă nu aveți timp să mergeți la o stână, atunci va trebui să scoateți ceva bani din buzunar, dacă alegeți să cumpărați din supermarket. Aici un kilogram de carne de miel costă și 30 de lei, informează Antena 3. Aproape triplu fața de prețul inițial. Chiar și așa, mai
Carnea poate ajunge şi la 30 de lei kilogramul () [Corola-journal/Journalistic/26753_a_28078]
-
și-a legat indisolubil numele de Toamnă, cu tot ceea ce asta presupunea. Toamna străbate poezia lui Ion Pillat pe tot parcursul ei. Printre ultimele sale poeme, ce au format ulterior volumul postum Cumpănă dreaptă, întâlnim inevitabil piese precum Toamnă sau Stîna părăsită, într-o tonalitate egală cu sine de-a lungul deceniilor. Unui poet cu apetența concretului, obsedat de culoare ca un pictor, toamna îi oferea o paletă largă de parfumuri și de culori, un peisaj de mare varietate. Pentru un
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
între moartea prin împușcare sau prin înjunghiere cu sabia, în loc să se apere, își face testamentul. Unii au considerat reacția lui drept pasivitate, resemnare, fatalism, dragoste de moarte; alții, în schimb, referindu-se la dorința ciobanului de a fi înmormântat la stână, au apreciat amănuntul ca semn de dragoste pentru îndeletnicire/profesie, deci, ca semn de optimism. Și dacă atitudinea ciobanului în fața morții virtuale era apreciată inițial ca poetică, demnă de admirație, chiar sublimă, s-a ajuns curând la contestarea, repudierea, batjocorirea
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
să aștepte până la Sfântul Ilie. De asemenea, pentru proprietarii de animale care au fost date în grija ciobanilor, primăvara, pe piscurile alpine, este o zi deosebită. În ajunul și în ziua de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, aceștia urcă la stânele montane pentru a face măsurătoarea laptelui la animalele pe care le dețin, iar în funcție de cantitatea de lapte vor primi și produsele toamna, la coborârea turmelor din munte. Sărbătoarea este marcată cu roșu în calendarele bisericești și marchează încheierea Postului celor
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
cu patru componente: 1. Festivalul Satelor - microevenimente, 14 - 20 august 2016 63 de sate din Țara Maramureșului, fiecare cu câte un microeveniment, fără microfon, fără stație de sonorizare, autentic, despre oameni, obiceiuri și viața satului. O vizită cu căruța o stâna de oi, un recital la biserică, o șezătoare, o vizită la un meșter popular, etc. Fiecare micro eveniment se regăsește pe harta comorilor vii, realizată în cadrul festivalului. 2. Școala de Vară ”Mos Pupăză” - ateliere, 14 - 20 august 2016 În onoarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92709_a_94001]
-
cea dintâi ce trebuie ispravită: pușca nelipsită de la spate și drumul pădurii cu grija lemnului ce trebuie tăiat de oamenii săi pentru ca parchetul să fie lichidat în termenele date de către Ocolul silvic, atunci când i-a fost încredințat. O trecere pe la stâna fratelui său, aflată în drumul străbătut de atâtea ori, îi aduce vestea că ursul tocmai furase în acea noapte două oi din turmă. Zile grele pentru oieri în acel an, îmi mărturisește cu tristețe nea Lae, ursul mâncase în acea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
străbătut de atâtea ori, îi aduce vestea că ursul tocmai furase în acea noapte două oi din turmă. Zile grele pentru oieri în acel an, îmi mărturisește cu tristețe nea Lae, ursul mâncase în acea vară 30 de oi de la stânile sătenilor. Fratele lui nu avea decât 63 de oi, însă cele două furate de urs însemnau destul de mult pentru o familie mare ce trebuie întreținută. Munca grea a oieritului nu-ți oferă multe bucurii, iar pierderile în efective constituie un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
lui ieșiri prin munții Cornerevei, așa cum se întâmpla și acum... ,, în curba de la 74, în locul ,, Zbăgul Florii”, cum îi spunem noi, la 4 metri în fața mea într-un lăstăriș aud câinii lătrând...”. Intuiția, făcând legătura și cu cele aflate la stână, îi spune ce se întâmplă în lăstăriș și de ce latră câinii. Încărcând pușca se apropie încet de locul cu pricina. Prin minte îi trec toate amintirile legate de vechile lui întâlniri cu acest animal, ce nu au fost puține, însă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
mulți pași până la pârâu unde se prăbușește în apa limpede, în veșnica odihnă. Omul, vlăguit de luptă și lipsit de puteri din cauza rănilor, dar lucid încă, își trăiește cele mai cumplite clipe din viață sa: ,, M-au găsit ciobanii de la stână m-au dus la spital. Eram plin de sânge amestecat cu pământ. Toți au crezut că voi muri. Mi-au cusut rănile, așa cum au putut ca să-mi oprească sângerarea. Am fost dus dintr-un spital în altul până am reușit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
în același timp, scrisoarea pe care o are montată mascota exemplifică cui îi este adresată și produce prin prezentarea textului mult haz în rândul sătenilor. Maramureșul, considerat de mulți sufletul satului tipic românesc concentrează tot ceea ce înseamnă viața la țară. Stâna maramureșeanâ este un alt obicei serbat în toate satele din Maramureș, în perioada 1-15 mai, cu ocazia constituirii turmelor care vor pleca la pășunatul alpin pentru perioada de vară. Aici se face și mulsul oilor, și măsuratul laptelui, ceea ce constituie
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
sezon la sezon. Rep.: Credeți că va exista vreodată posibilitatea ca turiștii să aibă acces cu mașina la Bâlea și pe parcursul sezonului rece? A. K.: Anul acesta, Transfăgărășanul va intra în reabilitare, fapt prin care, accesul va fi posibil până la stâna mieilor, dar nu și până la Bâlea Lac. Deoarece că este o lucrare ce presupune un efort financiar considerabil, probabil vor mai trece câțiva ani până când accesul va fi posibil până la Bâlea Lac și în sezonul de iarnă. Rep.: Cum decurge
“Tot mai mulţi oameni vin să trăiască experienţe unice” [Corola-blog/BlogPost/97058_a_98350]
-
care să-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Grandios pășește agale pe poteci, Prin înfundături de munți, prin locuri reci, În arșița verii prin ceață și ploi, În deplină libertate, prin noroi. Pe la stâne strecoară spaima printre oi, Apucă ce-i place, sau ce-i de soi, Cu nasul în miere, cu botu-nroșit, Tratează albina... în mod iscusit. Își apără puii de omul zărit, Sigur îl atacă, de este rănit, Dar nici la hoit
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
-s ospitalieri și buni! În tarlaua care de păpușoi, Lăcomia lui e-n toi. Dar la om, cu capul este o problemă, Deci aici atacă, îl scoate din schemă, Sau poate mușca un, picior, o mână De-l prinde la stână. Îl scalpează iute, nu e de gândit, Îl plesnește tare, de l-a necăjit. De picior îl prinde, poate să-l arunce Și de nu se mișcă... atunci el se duce. Omul, doar "o sută unu" a rostit, Zece metri
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
agricultura este pe brânci, bogățiile subsolului îi sunt devastate de companii străine, milioane de români cerșesc un loc de muncă prin cele străinătăți nemiloase (aud că în Londra, de la 1 ianuarie 2014, un parlamentar englez ne numără, precum oile la stână, dacă vom călca pe pământul lui Shakespeare!), sistemul de sănătate este în comă prelungită, învățământul supraviețuiește numai prin dârzenia unor dascăli patrioți, milioane de pensionari au ajuns să cerșească un 3% la pensii de mizerie, în timp ce avem pensionari care trăiesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
copilării/ cu viteji din rărunchii pământului/ fețe de fum ochi de negru diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului din noi/ precum chipuri de bunici îngăduitoare/ ciobani bălai cu ochi de stele/ adună flăcări din huila serii/ în mijlocul stânii pentru filonul de aur/ ce fierbe-n ceaunul cel veșnic/” (ultimii daci) Concluziv, Eu sunt Spartacus, ne demonstrează cert că gloria, între manifest și înfrângere, creează eroi, pe un parcurs spiralat, oricum în progres, eroi umbriți de o victorie negativă
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
Articolele Autorului De la marea păcăleală A trecut un sfert de veac, Amețiți și-n amorțeală Ducem boala fără leac... Zi de zi, de-atunci, întruna, Păcăleli mai mari, mai mici, De când cârmuie minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Bate vântul peste deal Și-n pădure prin Ardeal Bate vântul dintr-o parte Și privirile-mi împarte De la Cluj mai bate vântul De acoperă pământul Peste ape și fântâni Din Bogata de la stâni Ogrădeasa vis frumos Pe imașul cel din jos Ciocârlia-n zbor spre soare Dă ușor din aripioare Și cu atâta gingășie Cântecul i se mlădie Peste tot peste imaș Unde micul ciobănaș Iată-l cu a lui mioare Plin de
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
scrisă, ca mai toate celelalte, cu gândul la copilărie și pentru copiii de vârsta grădiniței și a clasei zero - este o scenetă suculentă, cuprinzând un ordin milităros limpede: ,,- Deșteptarea! Lapte ai ?/ Am venit ca să îmi dai,/ Jos, în vale, de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din sat, plecăm
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
ar fi pus pariu că bea un litru de alcool. Pariul l-a pus cu un cioban și l-a câștigat. Nu a câștigat și pariul cu viața. Băiatul lucra de un an și trei luni de zile la o stână aflată pe dealul dintre satele Trei Movile și Stroiești, scrie monitorulsv.ro. Avea doar patru clase. Duminică, s-a dus în vizită la sora lui și a băut două pahare de țuică. S-a oprit la un vecin, unde a
A pus pariu cu viața și a pierdut. Moartea tragică a unui copil by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77723_a_79048]
-
polițiștilor. Părinții copilului spun că el ar fi pus și un pariu cu un cioban că poate să bea un litru de alcool nerafinat. Tatăl minorului spune: "Mi-a dat telefon un nepot că băiatul meu e căzut jos la stână. Am aflat că alți ciobani i-au dat să bea alcool neprefăcut. Au pus un pariu. Ar fi băut aproape un litru.". Mama băiatului de 17 ani a spus că acesta a pus "rămășag că rezistă la rachiul neprefăcut". Un
A pus pariu cu viața și a pierdut. Moartea tragică a unui copil by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77723_a_79048]