203 matches
-
km porțiunea montană și 12 km pe Valea Sabasei), relativ greu abordabila cu o mașină mică. Drumul oferă acces la: Recunoscuți pentru intensă viața monahala și pentru numărul mare de pustnici ce trăiesc solitari de secole prin aceste păduri, Munții Stânișoarei sunt astăzi suportul unor mari centre monahale și spirituale. Mănăstiri cu nume sonore (unele aflate în patrimoniul UNESCO), sunt centre de gravitație pentru complexe religioase care includ situri secundare, schituri și mănăstiri mai mici și mai puțin cunoscute. Siturile religioase
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
centre monahale și spirituale. Mănăstiri cu nume sonore (unele aflate în patrimoniul UNESCO), sunt centre de gravitație pentru complexe religioase care includ situri secundare, schituri și mănăstiri mai mici și mai puțin cunoscute. Siturile religioase ortodoxe principale aflate în Munții Stânișoarei sunt (în sens orar): Cetatea Neamț este construită în perioada consolidării statului medieval românesc moldovenesc în vârful Culmii Pleșului pentru a controla valea Ozanei (ce reprezenta una dintre rutele comerciale între Moldova și Transilvania), este o construcție remarcabilă. Perioadă de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
coordonatele geografice: 25°55’longitudine E Și 47°30’ latitudine N. Comuna Valea Moldovei este situată în bazinul mijlociu al râului Moldova, pe partea dreaptă a văii Moldovei, imediat în aval de ieșirea sa din Carpații Orientali, la contactul Munților Stânișoarei (reprezentați aici prin zona marginală a flișului Obcinii Voronețului) cu sectorul nordic, îngust, al zonei subcarpatice și cu Podișul Sucevei. Administrativ, comuna Valea Moldovei aparține județului Suceava fiind așezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
și formațiuni ușor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetației forestiere și anumitor culturi agricole. Deși acest teritoriu este restrâns ca suprafață, el cuprinde 4 unități geomorfologice bine conturate și având caractere proprii : 1.Unitatea munților flișului Stânișoarei cu înălțime maximă, cu fragmentare și energie de relief mare, dând o notă de dominanță și mai ales având în vedere spațiul din afara limitelor comunei; 2.Unitatea subcarpatică, cu un relief fragmentat și extrem de accidentat, mai ales datorită prezenței conglomeratelor
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
protecție specială avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic), situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Pângărați. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, la est de satul Pângărați, lîngă porțiunea Bicaz - Piatra Neamț a drumului național DN15. Rezervația naturală (cu o suprafață de 135 hectare), a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
naționale privitoare la pașapoartele biometrice și exploatarea gazelor de șist. Administrativ tutelează alte mănăstiri sau schituri - tot în zona Neamțului. Lăcașul, având hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", a fost înființat în anul 1991 într-o poiană (Hașca) din Munții Stânișoarei de către Arhimandritul Iustin Pârvu, în amintirea celor care au suferit în detenție în timpul regimului comunist. Biserica din lemn a fost terminată în 1992. A fost pictată în perioada 1994-2000 în tehnică tempera de către pictorul Mihai Gabor în stil bizantin, atât
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
de la Ștefănești (de la apa Prutului), iar cei trei tovarăși au pornit pe urmele lor. Vitoria și Gheorghiță pornesc pe valea Negrei pe urmele turmelor de oi, trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
cei doi gospodari este discutabilă, deoarece s-ar fi făcut fără martori și fără semnarea vreunui document doveditor. Ageră la minte, Vitoria trage concluzia că uciderea lui Nechifor Lipan a avut loc între Suha și Sabasa și traversează înapoi Pasul Stânișoara. Ea îl găsește în curtea unui gospodar din Sabasa pe Lupu, câinele credincios al soțului ei. Animalul le semnalează râpa unde zăceau osemintele lui Nechifor Lipan, alături de cele ale calului său. Craniul mortului era spart de o lovitură de baltag
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Romanul "Baltagul" a fost scris pe parcursul a aproape două săptămâni (mai precis zece zile), după o expediție turistică efectuată de Sadoveanu pe valea Bistriței, de-a lungul pârâului Neagra și prin Munții Stânișoarei, pe traseul pe care-l vor urma și personajele Nechifor și Vitoria Lipan. Scriitorul s-a inspirat din balada populară „Miorița”, de unde a preluat tema și conflictul, punând ca motto următoarele două versuri: "„Stăpâne, stăpâne,/Mai chiamă ș-un câne
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de vulpi în văile Racovei, o vânătoare de prepelițe pe dealul Popricanilor sau o vânătoare de ierunci în munții Stânișoarei. Unele povestiri sunt amuzante precum descrierea încercărilor nereușite ale lui Tiberiu Voișel de a împușca un iepure după ce se lăudase anterior că nu ratează nici un foc, în timp ce altele sunt duioase, în special cele referitoare la câinii de vânătoare (basset-ul Kiki
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
interioară și consolidare a edificiului de cult Satul Gemenea este situat într-o zonă de depresiune intramontană, tranversat de râul cu același nume. Localitatea este înconjurată de grupa munților Rarău la vest și nord ( Diacu, Măgura, Căpățâna ) și de munții Stânișoarei (Muncelul Mic, Obcina Mare și Muncelul Mare) la sud si la est. Se învecinează cu următoarele localități . La N-NV Slătioara , la E-SE Stulpicani, S-SV Ostra, V Chiril. Distanțele rutiere față de principalele orașe apropiate sunt următoarele Este dată
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
să planteze 125 de pomi în Parcul Izvor, deci, în medie, cam cinci copaci la unul tăiat.. La inaugurare au fost prezenți președintele României Traian Băsescu, ambasadorul SUA Mark Gitenstein, ministrul culturii Theodor Paleologu, Roberta Anastase, actrița Maia Morgenstern, Mihai Stânișoara, Vasile Blaga, ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, al Norvegiei, Oystein Hovdkinn și al Suediei, Mats Aberg. Au mai fost prezenți la eveniment Marele Rabin al Comunităților Evreiești din România Menachem Hacohen, Primul Rabin Shlomo Sorin Rosen, președintele Asociației Evreilor Români
Memorialul Holocaustului (București) () [Corola-website/Science/323014_a_324343]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în nord-estul României în nordul județului Neamț spre limita cu județul Suceava. Este localizat atât pe versantul estic al Munților Stânișoarei în zona subdiviziunii acestora intitulată „Munții Neamțului” cât și în zona Subcarpaților Neamțului (parte a Subcarpaților Moldovei), în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi. Parcul natural Vânători-Neamț (30.818 ha
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bușmei, Farcașa (reședința), Frumosu, Popești și Stejaru. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Bistriței, acolo unde primește apele afluenților Fărcașa și Stejaru, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Este străbătută de șoseaua națională DN17B, care leagă Piatra Neamț de Vatra Dornei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Farcașa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
său, Mihai Zaharia 2, necunoscute până acum, surprind grație inocenței, sincerității și unei purități genuine, specifice, de altfel, creatorilor extrem de însemnați. Informațiile din aceste misive completează și corectează unele erori cuprinse în biografii, monografii, biobibliografii, dicționare și istorii literare. Văleni - Stânișoara, 12 august 1950 Dragul meu Mihai, Afară de voluminosul și mult așteptatul tău plic nu mai primisem nimic de când ai plecat. N-am primit nici o carte poștală... Credeam că m-ai uitat... Iartă-mă pentru aceste îndoieli... Cu trei sau patru
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Pângărați (în maghiară "Pongrác") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Oanțu, Pângărați (reședința), Pângărăcior, Poiana, Preluca și Stejaru. Comuna se află în partea central-vestică a județului, într-un areal delimitat de versanți sudici ai Munților Stânișoarei (masivele Frasin, Botoșanu și Păru cu altitudinea maximă de 1212 m în vârful Prislopașu) și nordici ai Munților Tarcăului (maximele de altitudine atinse în vârfurile Hărman - 1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de valea Bistriței modovene, spre
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
a fost reședința fostului județ Câmpulung. Municipiul este situat în partea central-vestică a județului Suceava, la intersecția coordonatelor 47° 32' latitudine nordică cu 25° 33' longitudine estică. Orașul este localizat în depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei. Zona locuită a localității este de aproximativ și se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape . Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, aflat în orașul Salcea, la circa 80 km distanță. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
28 mai 1887. Municipiul Fălticeni administrează două sate: Șoldănești și Țarna Mare. Municipiul Fălticeni este localizat într-o zonă deluroasă din Podișul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei. Clima orașului se încadrează
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Hangu (în maghiară "Hanga") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Buhalnița, Chirițeni, Grozăvești, Hangu (reședința) și Ruginești. Comuna se află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Conform recensământului efectuat în
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
(denumit și "Lacul Crucii"), este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din România și este situat în Munții Stânișoarei în arealul comunei Gârcina, lângă Piatra Neamț. Reprezintă o arie naturală de protecție specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acavtic). Rezervația este situată în bazinul hidrografic superior al Cuiejdiului - afluent pe stânga al Bistriței - respectiv
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
de meridianele de 25ș 58' si 26ș 29' longitudine estică. Suprafața bazinului, de 459 km², reprezintă doar 0,16% din cea a țării și are următoarele limite: în N-NE - Valea Moldovei îl desparte de Podișul Moldovei, în V - Culmea Stânișoarei, în N - interfluviul ce reprezintă și cumpăna apelor care separă râurile Bogătași-Suha Mare de Slătioara și Râșca Mare, iar la S - înalțimile Culmii Pleșului, care constituie și limita administrativă între județele Neamț și Suceava. (2) Comuna Râșca, al cărei nucleu
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
(sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasa a " Obcinei Sihlei" din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mânăstirile Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire se află peșteră în care în secolul al XVII-lea a trait Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]