768 matches
-
zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care plângi. Ce om a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
13] POEM SENTIMENTAL Iubite sunt la ușa ta Asculta cum valsează sub covoare aceleași gânduri despre plopi Și moară veche cum tresare. Și văd cum unghiile-ți roz M-ar scormoni printre podele Să-mi pun sub pernă flori de stânjen Tremurătoare că și ele. Dar să nu crezi în astea toate Că nu e timp de sentimente Doar dacă plouă rece-n stradă Te mai aduni din continente! Iubite sunt la ușa ta de-ai ști în lume-ar tot
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
Eforia școalelor prevăzuse trei tipuri de clădiri de școli la sate, potrivit cu numărul locuitorilor. Astfel satele cu populație de peste 300 de familii aveau trebuință de o școală de categoria întâi, formată dintr-o sală de predare mai lungă de 9 stânjeni lungime (18 m) și 4 stânjeni și jumătate lățime (9 m) și două camere mai mici pentru locuința învățătorului. În astfel de localuri puteau încăpea un număr mai mare de școlari până la 240. Prevederile Eforiei școalelor nu s-au realizat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
clădiri de școli la sate, potrivit cu numărul locuitorilor. Astfel satele cu populație de peste 300 de familii aveau trebuință de o școală de categoria întâi, formată dintr-o sală de predare mai lungă de 9 stânjeni lungime (18 m) și 4 stânjeni și jumătate lățime (9 m) și două camere mai mici pentru locuința învățătorului. În astfel de localuri puteau încăpea un număr mai mare de școlari până la 240. Prevederile Eforiei școalelor nu s-au realizat, școlile de la sate fiind frecventate de către
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
a ajuns Irod./ Stă Crăciunul sur în tinde/ și se teme să colinde./ N-are măr, n-are covrig,/ numai foame, numai frig./ Brazii cu găteli și nuci/ s-au făcut pe dealuri cruci/ sau sicrie în mormânt,/ sub trei stânjeni de pământ”. (Colonia Coasta Galeșului-Cântec de leagăn în noaptea Crăciunului- Poemele cumplitului Canal. Ed. Universalia, Craiova,1992) * EVRICA ANCHETATORULUI! „Eram în anchetă după ce-a de-a doua arestare, povestește Romică Teodoru, din 1958 când C. Cenușe, anchetatorul mi-a
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
cred că aici se țineau târguri din acea perioadă. Doar că în timp a avut mai multe locații. În anul 1899 ( 10 septembrie), Ecaterina I.B Pârâianu și Ion Pârâianu vând lui Dumitru B. Tomescu, o moșie de 220 de stânjeni, lângă apa Oltețului, și dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
1780 noii fruntași ai Deputaților au luat drumul - Curții de la Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile erau lăsate în seama bătrânilor și copiilor. Erau obligați să sape șanțuri la distanțe foarte mari, fără bani, fără mâncare. Erau obligați să transporte cerealele în Ungaria
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
boierilor celor mari ai Moldovei răsăritene? Firește că ale lui! Să i le ție Dumnezeu”. Tighina, cetate întemeiată de genovezi, așezată la 80 de kilometri de limanul Nistrului, la Răsărit. Zidurile cetății se întindeau pe o lungime „de 1.600 stânjeni, avea șase porți și patru poduri care se ridicau” după cum afirmă N. Iorga. Din mâinile genovezilor, cetatea trece în mâinile românilor până în 1538, când Soliman Magnificul învinge oștirea domnitorului Petru Rareș și o tranformă în cetate turcească sub numele de
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
martie 1923, Consiliul orășenesc Timișoara (cu avizul nr. 1388/1925 a Prefecturii Timiș-Torontal) a donat (cu «drept de posesiune și proprietate absolută pentru toate timpurile») terenul pe care este a,plasată actualmente Catedrala, în suprafață de „5 jughere și 900 stânjeni pătrați”, adică 32.129 mp». Autorul prezintă câteva indicii privitoare la arhitectura catedralei după planurile ing. Tiberiu Eremie, din București: ¤ Construcția catedralei a început la 14 septembrie 1936, finalizată la 8 septembrie 1941 și sfințită în ziua de 6 octombrie
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
expropriate aproximativ 2 milioane ha de teren arabil, fiind împroprietăriți în jur de 6 milioane țărani; a fost, de fapt, cea mai amplă reformă agrară din Europa interbelică. Suprafața medie a locului de casă pe împroprietărit era de circa 400 stânjeni, iar suprafața medie a terenului arabil pe împroprietărit, de circa 2 iugăre arător. În ceea ce privește pădurea comunală, aceasta se constituie din pădurile expropriate conform articolului 6 din legea reformei agrare, din pădurile lui Karoly Ladislau și Recsei Andrei, din pădurile din
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de pământ arabil, 100 de iugăre de păduri și 10 iugăre de pământ neproductiv; de la Pecsy Francisc, au fost expropriate 110 iugăre arător, 35 iugăre pășune și 10 iugăre grădină din jurul casei. În general s-au primit câte 400 de stânjeni loc de casă sau, între un iugăr și 800 de stânjeni pământ arabil, asigurându-se astfel triumful absolut al micii proprietăți rurale în economia localității. Dacă ar fi să comparăm numărul locuitorilor care au fost împroprietăriți cu pământ cu ocazia
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de pământ neproductiv; de la Pecsy Francisc, au fost expropriate 110 iugăre arător, 35 iugăre pășune și 10 iugăre grădină din jurul casei. În general s-au primit câte 400 de stânjeni loc de casă sau, între un iugăr și 800 de stânjeni pământ arabil, asigurându-se astfel triumful absolut al micii proprietăți rurale în economia localității. Dacă ar fi să comparăm numărul locuitorilor care au fost împroprietăriți cu pământ cu ocazia reformei agrare comuniste, raportat la suprafața de pământ care a reprezentat
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
lui aruncau ceva ca un clei mai infect, nu mă credeți, căutați pe prefect, i se dă uneori câte-un liber, el merge la barul Ninive, sunt acolo femei mai bărboase, că din toate sunt cele miloase, avea amicul opt stânjeni, scria poeme cu înjeri, avea un mormânt pregătit, pentru clipa de la sfârșit,mai avea o carte aleasă de Trismegistul culeasă, vindea talismane la vamă, l-a prins Abigor, n-avea mamă, nici tată el nu avea, se născuse dintr-o
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț = 5.800 mp; ... d) 1 stânjen = 3,60 mp; ... e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari =180 mp; ... f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 mp; ... g) 1 acru = 50 ari = 5.000 mp. ... (10) Datele privind producția totală pentru producția agricolă vegetală se înscriu în formulare în tone, cu
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
-se în vedere următoarele echivalențe: a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț = 5.800 mp; ... d) 1 stânjen = 3,60 mp; ... e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari =180 mp; ... f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 mp; ... g) 1 acru = 50 ari = 5.000 mp. ... (10) Datele privind producția totală pentru producția agricolă vegetală se înscriu în formulare în tone, cu 3 zecimale, pentru a avea reprezentativitate la nivel de kilogram. Exemple de înscriere
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
de painjen Roiesc ploșnițele roșii, de ți-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie, și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - Într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig. - Iată pe mână cum codește-un
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
făcut tocmeală,/ tăiate nu ni-s frunțile-n granit./ Curând vom da cu trupul socoteală/ de fiecare dor neîmplinit.// Deschide-ți dar, țărâna mea străbună,/ maternul sân spre care toate vin./ Va fi mai caldă groapa ta comună/ decât cerșitul stânjen la străin...” [Gherla 1963] (Andrei Ciurunga, Noi n-am uitat-Poeme cu Umbre de Gratii. Ed. Sagittarius, București, 1996) Purtate de creștinii prigoniți, lanțurile devin măsură a credinței lor de neclintit și trepte ale înălțării jertfei lor hristice: „Ne-am ridicat
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Cum să păstrezi “secretul” în aceste condiții? După ce a tastat numărul de identificare, găleata fiind tot în mâna primarului, acesta o înmânează noului proprietar. Înainte de a se îndepărta cu ea Lary l-a întrebat: - Cât pământ ai? - Păi cam 120 stânjeni. “60 hectare” preciză primarul - E la un loc tot terenul? - Da. - Vrei o drăcovenie care sporește cam de 4 .. 5 ori viteza de rodire? - Adică trei săptămâni pentru grâul semănat ieri? - Ce ar fi de mirare? - Tot ca prim mușteriu
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
mai seriosă în spate, sub omoplatul umărului drept, de i-a luat respirația. A rămas nemișcat și se uita în cer și pământ, dar n-avea la cine să-i spună că-l doare. Soarele urcase cam de vreo zece stânjeni deasupra dealului din față, și începuse să încălzească pământul ca-n luna lui cuptor. Nu se mai putea munci în câmp de pe la sfârșitul lui iunie: de când au înțărcat ploiile, zicea el. Recolta era compromisă. Porumbii se îngălbeniseră ca sânzâienele, și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?” Eram foarte supărat că-mi luaseră și ultimii cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care plângi. Ce om a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Împăratul. Și se duse Marcel la nicovală și când dădu cu barosul odată în ea, se afundă în pământ de nu o mai vedea. O săptămână a căutat-o toata lumea, până piticul sfetnic o găsi la o mie de stânjeni. Atunci meșterii Împăratului începură să facă o nicovală mare, mare, atât de mare, că puteau douăzeci de oameni să doarmă pe ea și mai rămânea loc și pentru douăzeci de dulăi ciobănești. Totuși, când veniră meșterii cu nicovala la Marcel
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
cunoșteau Nenciuleștii, gârla asta niciatât. Noi, cei de aici, am cunoscut-o din aprilie, de când s-a format. La început, când sătenii au măsurat-o, pentru că așa ceva nu mai văzuseră pe firicelul ăsta de apă, avea lungimea de cca. 40 stânjeni, lățimea de vreo 4, iar adâncimea de 2. Un mic lac. Pentru mulți aceste dimensiuni par nesemnificative, dar trebuie știut că Șasa seacă în fieca- re vară, iar prundul devine un drum pietruit, cum nu sunt în multe sate din
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
Dăeștilor, altul (al)Mocimăneștilor, altul(al )Bădescului, care (e)pe teiul Borcenesc , Osebindu-să de cătră ceilalți moșneni, le-am dat pe din jos alăture cu moșia Urdăreanului, puind și semne cu petre, le-au venit la capătul moșii, despre răsărit stânjeni 293, pe mijloc stânjeni 365, la apus stânjeni 286. Iar pentru o vale ce să zice Govodarva, care este cu apă de mori, țiu toți mori în rând, fiind multă pricină și gâlceavă între dânșii. Așa i-au așezat și
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]