492 matches
-
început, a fost ca un bâzâit de țânțar. Apoi, îi aminti de huruitul înăbușit al unui avion zburând jos, dar, încetul cu încetul, sunetul ca un „puf-puf“ devenea din ce în ce mai monoton, mai tare, mai clar. Își ridică privirea. La vărsarea râușorului, stârci și papagali se înălțau în zbor, speriați de zarva ciudată ce cotropea selva, și vreo sută de „maimuțe-păianjen“ fugiră din ramură în ramură, zbierând isterice. Minutele, secundele deveniră infinit mai lungi pe măsură ce „puf-puf“ se apropia și mai că i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
glasul peste zgomotul asurzitor al exploziilor. Încercați să vă păstrați capul la dimensiunea asta. Nu răspunse. Ambarcațiunea începuse să se rotească încet și cârmaciul acceleră la maximum, îndreptându-se spre locul de vărsare a râușorului, pe unde veniseră. Papagalii și stârcii se ridicară în zbor. Familiile de maimuțe care se întorseseră se îndepărtară din nou, zbierând furioase. Aerul curat al lagunei se umplu de un fum gros și urât mirositor. Îi văzu îndepărtându-se și privirea lui se opri, cu neplăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Selva își pierduse înfățișarea și culorile și nu era nici un alt zgomot, decât un picurat furios, și nici un alt miros, decât cel de pământ ud. Maimuțele dârdâiau pe ramuri, papagalii păstrau tăcerea, întristați, și dintre viețuitoarele junglei, doar rațele și stârcii dădeau un semn de viață. Uneori, la căderea serii, ploaia blândă se transforma în furtună și lumea părea că a înnebunit, cu trăsnete brăzdând orizontul ca niște furii strălucitoare, fulgere iluminând pădurea și tunete zguduind coliba, de la acoperiș până la temelie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
rar, prin canalul aproape nemișcat, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort, prin întinsele lagune, sub soarele dimineții, făcându-și loc printre stufoasele mangrove, speriind cârdurile de ibiși roșii și de stârci albi cu ciocul imens. Vâsli moțăind în căldura amiezii din mlaștină, ocolind nuferii enormi și spinările caimanilor mari. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale primul afluent al râului San Pedro, care sărea din piatră în piatră, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
prezența omului, fiind poate în călduri, poate înfometat. Se trezi cu primele raze de lumină și vâsli din nou ocolind nuferii enormi, sub căldura amiezii din mlaștină și prin întinsele lagune, făcând să se ridice la trecerea lui cârduri de stârci și de bâtlani. Vâsli în sfârșit prin canalul aproape nemișcat, nerăbdător să zărească acoperișul colibei sale, să simtă mirosul focului, să doarmă în patul lui de campanie, să o vadă pe Piá. Dar acoperișul se năruise din pricina ploii, focul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
-și mai tragă răsuflarea după lungul marș, sări la pupă, apucă padela în mâini și porni din nou la drum, înainte pe canal, spre mijlocul lagunei, de-a curmezișul mlaștinii, pe afluent în jos. Nu mai exista priveliște, nici orhidee, stârci, caimani sau nuferi. Nu mai erau capibara, tapiri, nici nori albi pe cerul indigo. Nu mai era decât apă, și apă, și iar apă, care părea nesfârșită dinaintea provei caiacului, sub presiunea vâslelor, lângă mâna Piei atârnând afară peste bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pielea negrului și apoi toți, vraciul, războinicii și spectatorii, se așezară încredințați că apa, rădăcinile și plantele își vor face efectul. Trecu o oră, și a doua, și a treia. Începea să cadă înserarea și cerul se vopsea în roșu. Stârcii brăzdau cerul spre asfințit, iar papagalii își căutau adăpost în coroanele copacilor preferați. Căldura pierdu din putere și apa mlaștinii se arătă mai liniștită. Mirosurile selvei se schimbară și prima pasăre-bombardier lăsă să-i scape șuierătura în depărtare. Selva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Mai întâi, a fost un zumzet îndepărtat, ca de țânțar care luptă să se strecoare sub cearșaf. Apoi, un huruit inconfundabil care creștea în intensitate pe măsură ce se apropia și, în sfârșit, un vacarm uitat, care a răzvrătit papagalii, a speriat stârcii, le-a făcut pe maimuțe să țipe de frică și pe toți patru să sară din hamacuri. Alergară la malul lagunei și îl văzură îndepărtându-se spre Sud-Est, verde, rapid, metalic... Câteva minute mai târziu, se auziră exploziile, stinse, îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
De aici, văd lucrurile mult mai dificile... Oh, drace! Credem în ceea ce facem, dar nu suntem decât o șleahtă de zdrențăroși, singuri împotriva întregii lumi... Cerul se colorase într-un roșu furios, iar râul avea acum tonuri arămii strălucitoare. Ultimii stârci ai serii zburau căutându-și cuiburile și doar un nor rebel continua să se arate necrezut de alb în mijlocul acelei risipe de culori. Se așeză pe vine lângă Inti Ávila și arătă din cap spre copaci și spre râu: — Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
A fost un urlet sfâșietor, de durere și de moarte, de frică și de agonie. Venea din pădure și toți își ciuliră urechile, cu ochii ațintiți în desișuri. Trecură minute bune. Lumina dispăru și noaptea veni prinsă în coada ultimului stârc care se făcu nevăzut printre copaci. În selvă, nu era crepuscul; ziua și noaptea, noaptea și ziua se succedau brusc, aproape fără tranziție și trebuiră să facă eforturi ca să distingă silueta ce se ivise printre liane și înainta spre grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dăduseră seama de distrugerea pricinuită țării lor și știau că Roosevelt a fost primul președinte care a îndrăznit să-i înfrunte pe cei care aduceau prejudicii viitorului națiunii spre propriul lor beneficiu. Se rezemă de un copac și privi un stârc ce părea că alunecă pe apă zburând razant pe suprafață. Frumoasă pasăre! observă el. A fost cea mai interesantă campanie prezidențială din istoria Statelor Unite. Pădurile, râurile, pășunile și animalele sălbatice au devenit importante. Pentru politicieni, era un mod de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
prezentau interes. Nimeni n-ar da pe ei mai mult de douăzeci de pesos. Ieși din colibă. Un soare strălucitor începea să se înalțe printre coroanele copacilor, acolo în depărtare, de cealaltă parte a lagunei întinse, liniștite și luminoase. Un stârc trecu zburând jos, aproape atingând apa cu vârfurile aripilor, și un peștișor sări afară, urmărind, poate, o muscă, ferindu-se, poate, de un alt pește mai mare. Inspiră profund. Mirosul de pădure, de pământ reavăn, de frunze putrezite, de flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort prin întinsele lagune, făcându-și loc printre mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale afluenților râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină pe plajele de nisip, unde descoperi urme late de broască țestoasă care îl conduseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
alerge adânc în pădure, dacă din râu se apropia caimanul. Se înnopta când pătrunse în încâlcitul labirint de canale năpădit de armate de nuferi și de plante agățătoare cu aparență compactă, dar care se deschideau lin la bătaia padelei... Ultimii stârci căutară adăpost pe cele mai înalte coroane de mangrove și o familie de maimuțe-capucin se ghemui pe furcile unui cedru gigantic, pregătită să petreacă o altă noapte plină de spaime. Orchestra nocturnă începu să-și acordeze instrumentele, odată încheiat concertul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de pe fața pământului. Tuși sec și se înfioră, agitat. Făcu un ultim efort. Yubani-i vor pleca, adăugă el. Vor pleca yubani-i și nimeni nu va mai apăra aceste selve. Și vor lua cu ei copacii, și se vor duce și stârcii, și se vor duce și maimuțele, și papagalii - tuși din nou - și florile... Închise ochii și adormi. Simți că un zăgaz uitat i se rupea în adâncul inimii și plânse în tăcere pentru fiecare copac din selvă, pentru fiecare stârc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
stârcii, și se vor duce și maimuțele, și papagalii - tuși din nou - și florile... Închise ochii și adormi. Simți că un zăgaz uitat i se rupea în adâncul inimii și plânse în tăcere pentru fiecare copac din selvă, pentru fiecare stârc, fiecare maimuță, fiecare papagal... ...Și pentru fiecare floare. SFÂRȘIT Regiune din America de Sud, de-a lungul bazinului central și inferior al fluviului Amazon. Cu puține excepții, numele orașelor și ale afluenților Amazonului menționate în carte sunt fictive. Mamifer rozător din America de Sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cineva după tine. — O fi vreo poreclă ? — Poreclă e când mai ai și alt nume, socoti Coltuc. Eu n-am alt nume, așa că... Se opri brusc, cineva se apropiase, azi băiatul încă nu dăduse chipuri oamenilor, așa că putea fi un stârc sau un linx sau orice altceva, acela se aplecă și-i puse un măr în punga atârnată de gât. — Frate, uite cum e, cumpăni șchiopul, acum, că se așe zase mai bine și umerii îl dureau mai puțin. Pe mine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul Perjului și Onceștii Vechi. La început, satul a fost așezat pe locul denumit „Dealul Stârcului”, la o depărtare de peste doi kilometri de locul unde este așezat în prezent. Acolo se cunosc urmele satului, constând dintr-o suprafață de 20m x 8m, a unei locuințe ce a existat pe acest loc. De asemenea, se găsesc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care dau de bănuit că au fost locuințe și „bordeie” în pământ. De asemenea, în partea de nord a acestei așezări, s-ar găsi un beci cu butoaie de vin rămase acoperite de pământ. Se mai povestește că în Valea Stârcului, unde este o fântână, ar fi existat o colonie de câțiva „sârbi”, care se ocupau cu confecționarea vaselor din lut; ca urmare, se mai cunosc și astăzi urmele cuptoarelor de ars. La răsărit de locul unde era vechiul sat, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un fel de viorea în trei culori (Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pasăre, și este asociat cu soarele. În textele vedice, pasărea este "un simbol al prieteniei pe care o au zeii față de oameni". În mitologia celtică, pasărea este mesagerul zeilor și al Lumii Celeilalte, fie că este lebădă (Irlanda), cocor sau stârc (în Galia), gâscă (Marea Britanie). În unele cosmogonii, pasărea este imaginea lui Dumnezeu care se "purta" pe deasupra apelor primordiale. Foarte frecventă pe măștile africane, pasărea este un simbol al puterii și al vieții, iar, pe unele vase, lupta dintre viață și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
morții este invocat cu gravitate, cum și experiențele triste însoțite de stări nedefinite își fac loc: "și numai primăvara tristețea-mi este dragă/ și sufletul atuncea-i strălucitor și cast". Desenele în acuarelă fac din Doina Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
regesc. Dădea rar din aripi, apoi se așeză pe o ramură din vârful altei sălcii. Se uita la noi de acolo, de sus, iar Tarzan a salutat-o militărește, făcându-i și o plecăciune caraghioasă. Pe malul altui canal, doi stârci își legănau pliscurile lungi unul spre altul: - Își fac complimente, spuse Gabi, ia uite cât de serioși stau de vorbă. Am întors privirea în partea opusă. Pe un plaur măricel, vreo zece pelicani stăteau nemișcați, parcă dormitau. Unul, în apă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
zonele rurale) au intrat într-un declin populațional; puține specii s-au adaptat la urbanizare și au prosperat (coțofana, mierla, pițigoiul, pescărușul ș.a.). Din cele 172 de specii de vertebrate, circa 1/3 sunt amenințate în majoritatea țărilor. Cocorul și stârcul cenușiu s-au extins în bună măsură. Datorită programului Natura 2000 și programului paralel Emerald (sub Convenția de la Berna) a fost implementată o rețea ecologică pan europeană. Rețeaua “Natura 2000” cuprindea în 2002 circa 15.000 de situri, acoperind circa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]